Financial Times: Fondurile europene - intre frauda, birocratie si incoerenta Coeziune teritoriala Politici regionale : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Politici regionale > Coeziune teritoriala > Financial Times: Fondurile europene - intre frauda, birocratie si incoerenta

Financial Times: Fondurile europene - intre frauda, birocratie si incoerenta

Publicat: 2 Decembrie 2010 @ 16:54

Doar 10% din cele 347 miliarde de euro ale fondului de crestere economica pentru regiunile cu probleme ale Europei sunt alocate. Miliardele stau degeaba deoarece guvernele nationale, stramtorate, nu pot strange fondurile necesare pentru a completa acest ajutor. Financial Times a lansat un raport major de investigatie.

In timp ce statele membre ale UE incep negocierile pentru urmatoarea runda de finantare iar Comisia Europeana se pregateste sa revizuiasca fundamentele insasi pe care se bazeaza politica, un proiect combinat FT / Biroul de Investigatii Jurnalistice a incercat sa raspunda la doua intrebari simple: Unde se duc banii? Si aceasta politica isi atinge obiectivele?

Constatarile includ :

- Programul UE de fonduri structurale s-a transformat intr-o birocratie opaca care face extrem de dificil, pentru contribuabili, urmarirea modului in care sunt cheltuiti banii lor.
- Un sistem de supraveghere descentralizat si slab pedepseste rareori frauda si abuzurile cu cazuri care nu ajung nicaieri timp de ani de zile, fiind plimbate inainte si inapoi intre capitalele tarilor membre si Bruxelles. Rezultatul, in parte, este ca milioane de euro continua sa fie deturnate de sindicate ale crimei organizate, in ciuda avertismentelor prezente de ani de zile.
- Un program, care a fost creditat pentru a aduce tari odinioara subdezvoltate, precum Irlanda si Spania, in modernitate, acum cheltuie miliarde de euro in fiecare an pe proiecte care par sa nu mai corespunda cu misiunea originala a programului: transformarea zonelor mai sarace ale Uniunii Europene prin intermediul infrastructurii, educatiei si investitii in dezvoltare, in comunitati prospere in mod durabil.
- Unii dintre cei mai mari beneficiari ai unui program destinat sa sprijine intreprinderile mici si mijlocii sunt corporatiile multinationale, cum ar fi IBM, Fiat sau lantul de magazine H & M. Printre ele se numara si British American Tobacco, caruia i s-a alocat un total de 1,6 milioane de euro de fonduri UE si nationale pentru a ajuta la finantarea constructiei unei fabrici de tigari, in acelasi moment in care UE cheltuieste milioane pentru a-si dezvata cetatenii de fumat.

Link: The Bureau of Investigative Journalism - Europe’s hidden billions: Tracking the EU’s Structural Funds

Luate impreuna, aproape toate aceste proiecte zugravesc o imagine a unui program care a deviat departe de destinatia sa initiala, mai mult de 50 de ani dupa infiintarea sa.

Apar scandalurile din cauza fraudelor

Comisia, ramura executiva a UE, se mandreste cu faptul ca in ultima faza de finantare, care s-a incheiat in 2006, politica ei de coeziune a contribuit la crearea unui numar de locuri de munca estimat la 1,4 milioane si a co-finantat mai mult de 77% din retelele rutiere in tarile mai sarace din UE. Programul constituie intre 4 si 5% din PIB in unele tari membre.

"Aceasta politica... este imbinata in atatea politici care abordeaza aceleasi probleme incat la un macro-nivel este pur si simplu imposibil de evaluat", spune Fabrizio Barca, director general in ministerul italian al Economiei si Finantelor, care a fost insarcinat de fostul comisar european Danuta Hübner sa scrie un raport independent pentru a evalua eficienta politicii de coeziune.

Nivelurile scazute de recurs la ajutoare, ratele de eroare persistent ridicate, si cazurile de frauda au inflacarat dezbaterile si tensionat relatiile in unele regiuni ale UE. O succesiune de scandaluri care au rezultat in suspendarea trimiterii de fonduri spre Bulgaria si Romania si in dezvaluirea sustragerii de fonduri publice de catre Mafia italiana au ciobit increderea publicului in sistem. Ceea ce a ridicat intrebari politice, despre daca statele membre ale caror contabilitate sau nivel de responsabilitate fiscala lasa evident de dorit ar fi trebuit sa fie admise in UE de la bun inceput.

Doar putine cazuri de frauda trec cu succes prin tribunale. OLAF, corpul UE anti-frauda duce lipsa de personal si, prin urmare, este fortat sa-si trieze la sange cazurile, ceea ce pentru critici atinge centrul problemei fondurilor structurale. "Semnalul trimis crimei organizate este ca se poate comite frauda fara a fi urmarit nicodata", spune Ingeborg Grässle, membru german al Parlamentului European, care face parte din comitetul UE de control bugetar. "De ce nu putem spune statelor membre doar "Nu faci ce trebuie si cum trebuie" si sa-i taiem finantarea ?"

Articol complet la PressEurop