Strategie europeana pentru dezvoltarea regiunii Dunarii: potentialul economic pe primul loc Investitii Mediu & Energie : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Mediu & Energie > Investitii > Strategie europeana pentru dezvoltarea regiunii Dunarii: potentialul economic pe primul loc

Strategie europeana pentru dezvoltarea regiunii Dunarii: potentialul economic pe primul loc

Publicat: 10 Decembrie 2010 @ 01:41

Noi planuri pentru valorificarea potentialului economic, imbunatatirea conditiilor de mediu si cresterea securitatii. Cu o populatie de 100 de milioane de locuitori si o suprafata care se intinde pe teritoriul a 14 tari (dintre care 8 state membre ale UE), bazinul Dunarii include unele dintre cele mai sarace, dar si o mare parte din cele mai bogate zone ale Europei.

Strategia pentru regiunea Dunarii, lansata de Comisia Europeana, incurajeaza cooperarea pe termen lung vizand solutionarea problemelor locale, incurajarea dezvoltarii economice, imbunatatirea retelelor de transport si energie, protectia mediului si consolidarea securitatii.

Concentrandu-se asupra cresterii durabile, strategia va contribui, de asemenea, intr-o mare masura la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Strategia va aduce o valoare adaugata, asigurand coerenta intre diferite domenii politice si o mai mare coordonare intre statele participante. In absenta unor noi fonduri pentru punerea in aplicare a strategiei, o mai mare armonizare a programelor adoptate de statele din regiunea Dunarii ar trebui sa determine amplificarea impactului celor 100 de miliarde EUR disponibile pentru regiune in cursul exercitiului financiar actual. Aceasta strategie propune infiintarea celei de-a doua „macroregiuni” a UE, dupa crearea macroregiunii UE din zona Marii Baltice.

Comisarul european pentru politica regionala, Johannes Hahn, a declarat: „In cursul perioadei de consultare, statele din regiunea Dunarii si-au aratat angajamentul fata de crearea unei noi macroregiuni la cel mai inalt nivel. Strategia si planul de actiune pe care le propunem au la baza peste 800 de contributii primite chiar din partea regiunii. Sunt convins ca, insistand asupra celor mai importante aspecte, cum ar fi mobilitatea, energia, poluarea, locurile de munca si securitatea, strategia va aduce o contributie reala la construirea unui viitor mai bun pentru aceasta parte a Europei. Aceasta a doua macroregiune a UE va avea un rol important in experimentarea acestei forme de cooperare. Sunt convins ca abordarea macroregionala poate oferi rezultate excelente, astfel cum vedem deja in regiunea Marii Baltice.”

Regiunea Dunarii cuprinde 14 tari (dintre care 8 sunt state membre ale UE) din Germania la vest pana in Ucraina la est. Printre provocarile cu care se confrunta se numara potentialul de transport naval nevalorificat, lipsa legaturilor rutiere si feroviare, eforturile necoordonate in domeniul educatiei, al cercetarii si al inovarii si amenintarile la adresa mediului. Recentul dezastru legat de scurgerea de namol toxic in Ungaria reprezinta o ilustrare clara a necesitatii colaborarii transfrontaliere pentru a preveni raspandirea poluarii si a combate efectele unor astfel de catastrofe.

Desi strategia nu va oferi o finantare UE suplimentara, regiunea beneficiaza deja de o finantare considerabila prin intermediul unei serii de programe ale UE. Obiectivul este de a fructifica intr-o mai mare masura sprijinul disponibil – nu mai putin de 100 de miliarde EUR au fost alocate in cadrul politicii de coeziune (Fondul european de dezvoltare regionala, Fondul de coeziune, Fondul social european) intre 2007 si 2013 – si de a arata modul in care cooperarea macroregionala poate contribui la rezolvarea problemelor locale.

Strategia contine un plan de actiune detaliat bazat pe patru piloni:

- Conectarea regiunii Dunarii (de exemplu, imbunatatirea mobilitatii, incurajarea energiei durabile si promovarea culturii si a turismului)
- Protectia mediului in regiunea Dunarii (de exemplu, refacerea calitatii apei, gestionarea riscurilor de mediu si conservarea biodiversitatii)
- Asigurarea prosperitatii regiunii Dunarii (de exemplu, dezvoltarea capacitatii de cercetare, a educatiei si a tehnologiilor informatiei, sprijinirea competitivitatii intreprinderilor si investitii in competentele populatiei)
- Consolidarea regiunii Dunarii (de exemplu, ameliorarea capacitatii institutionale si imbunatatirea cooperarii in vederea combaterii crimei organizate)

Strategia are o durata nedeterminata, insa include cateva obiective limitate in timp, pentru a mobiliza eforturile, printre care se numara:
- cresterea cu 20% a transportului de marfa pe Dunare pana in 2020;
- reducerea pana in 2020 a nutrientilor pentru a readuce ecosistemele din Marea Neagra la nivelurile din 1960;
- garantarea accesului la internet in

banda larga de mare viteza pentru toti cetatenii UE din regiune pana in 2013;
- asigurarea unei populatii viabile de sturioni de Dunare pana in 2020.

In vederea indeplinirii acestor obiective, strategia enumera o serie de actiuni care vor aduce, de asemenea, o contributie importanta la realizarea obiectivelor mai ample ale Strategiei 2020 pentru o crestere durabila si inteligenta. Exemplele includ: modernizarea flotei de nave fluviale; constructia a doua poduri peste fluviu intre Romania si Bulgaria; promovarea regiunii Dunarii ca destinatie turistica; construirea de statii de tratare a apelor reziduale daca este necesar; infiintarea de centre comune de cercetare si imbunatatirea conditiilor de trai ale comunitatilor rome.

Planurile de intensificare a navigatiei vor avea afecta considerabil Dunarea

Intensificarea navigatiei pe Dunare reprezinta o componenta importanta a Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii. WWF considera ca aceasta decizie ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra fluviului, fara a aduce in regiune si beneficiile economice mult asteptate.

In timp ce includerea unui numar de obiective de mediu, printre care si protectia sturionilor si imbunatatirea calitatii apei in Strategia UE, reprezinta o serie de pasi inainte, WWF critica decizia Comisiei Europene de a intensifica navigatia pe Dunare, prin indepartarea obstacolelor naturale din albia fluviului in timpul perioadelor cu un nivel scazut al apei. Acest proces presupune, de obicei, adancirea si largirea albiei fluviului cu ajutorul unor tehnologii invechite si scumpe.

„Investitiile masive in indiguirea si dragarea Dunarii au fost justificate de diversi oficiali printr-o comparatie facuta de acestia cu fluviul Rin din Germania. Cu toate acesta, regiunea Rinului prezinta conditii foarte diferite fata de cea a Dunarii, avand o baza industriala care s-a dezvoltat de-a lungul secolelor si care a luat avant nu doar datorita fluviului. A astepta un miracol economic ca urmare a investitiilor in navigatia pe Dunare este un mit si o abordare foarte costisitoare.”, a declarat Andreas Beckmann, directorul Programului WWF Dunare-Carpati.

Proiecte care implica Romania

Sectiunea Dunarii dintre Romania si Bulgaria, cu o lungime de 488 km, care include intreaga Dunare Inferioara, este una dintre ultimele sectiuni naturale ale fluviului, fiind caracterizata de o albie larga si numeroase ostroave. Proiectul de imbunatatire a conditiilor de navigatie pe acest sector presupune lucrari de consolidare a malurilor fluviului si ale ostroavelor, blocarea de brate laterale prin construirea de praguri de fund, activitati de dragare pentru adancirea si mentinerea senalului navigabil. In acest sens, UE a acordat o finantare pentru pregatirea unui studiu de fezabilitate, urmand ca pentru implementarea propriu zisa a proiectului sa fie cautate fonduri suplimentare, tot din partea UE.

Sectorul Calarasi-Braila al Dunarii pastreaza inca nealterate ecosisteme unice (ostroave protejate la nivel national si international) si procese naturale (eroziune, sedimentare) caracteristice fluviului. Lucrarile de imbunatatire a conditiilor de navigatie propuse vor afecta pe o lungime de 200 Km aceste valori naturale si vor pune in pericol migratia, reproducerea si hranirea sturionilor, dar si a altor specii de pesti.
Proiectul este si subiectul unei contradictii in cadrul finantarilor efectuate de UE, deoarece acesta va avea un impact considerabil asupra dinamicii naturale a unora dintre cele mai importante ostroave ale Dunarii Inferioare, acestea din urma facand obiectul unei proiect LIFE al UE implementat intre 2006 si 2010, care a avut ca scop conservarea valorilor naturale ale acestor ostroave. Proiectul de navigatie a primit avizul de mediu din partea Ministerului Mediului si Padurilor din Romania. Cu toate acestea, UE, care cofinanteaza acest proiect, a impus o serie de conditii Guvernului Romaniei, pe care acesta trebuie sa le indeplineasca, insa in acest moment nu este clar daca se va intampla acest lucru.

Surse: CE, WWF