Lívia Járóka, eurodeputata de etnie roma, a intocmit un raport referitor la Strategia UE pentru integrarea romilor ce urmeaza sa fie votat in comisia Parlamentului European pentru libertati civile pe 14 februarie si este programat pentru votul in plen in martie. Ea vorbeste intr-un interviu acordat site-ului PE despre punctele esentiale ale acestei strategii. In prezent, aproximativ 12 milioane de europeni de etnie roma trebuie sa faca fata segregarii si saraciei ce se transmite din generatie in generatie.

Foto: PE

Incercati sa lansati o strategie europeana pentru romi. Care sunt punctele esentiale ale acesteia?

Trebuie sa ne deplasam de la intelegerea foarte etnica a acestei minoritati la ceva mai deschis, sa dam romilor mai multe oportunitati in special din punct de vedere al ocuparii fortei de munca. Avem legi europene pentru combaterea discriminarii, dar acestea nu sunt puse in aplicare in statele membre. Dar discriminarea etnica reprezinta doar unul din factori. Avem in Europa saracie invizibila, nevazuta de fondurile europene.

In aceasta strategie, jumatate din succes depinde de comunitatea roma si de liderii acesteia. Prin urmare, exista nevoia unei conduceri rome puternice si educate, care sa provina din comunitate si sa o reprezinte.

Continuam sa credem ca romii sunt nomazi. Este adevarat?

Romii au dreptul de a circula liber, in calitate de cetateni europeni. Intrebarea este cat de mult vor acestia sa calatoreasca. In momentul de fata, 95% din romi sunt sedentari. Restul de 5% se deplaseaza, facand acest lucru in cadrul culturii si artizanatului.

In ultimii ani am asistat la o imigratie bazata clar pe criterii economice. Fostele state comuniste au cunoscut realitati economice noi, ce i-au lasat pe cei saraci fara locuri de munca. Romii au fost printre primii exclusi, nu pentru ca erau romi, ci pentru ca nu erau calificati.

Romii nu doresc viata nomada. Vor sa lucreze, vor demnitate si hrana pentru ziua de maine. Generatia urmatoare risca sa ramana in saracie, nu pentru ca sunt romi, ci pentru ca au parinti fara locuri de munca. Trebuie sa fim atenti ca romii sa nu ajunga sa imigreze din motive economice, asa cum au facut in Franta, Regatul Unit, Italia si alte tari. Insa exista si saraci care nu sunt romi ce migreaza pentru a-si cauta de lucru.

Cum pot fi incurajate femeile de etnie roma?

In zone dezavantajate, doua generatii de romi cresc fara sa-si vada parintii mergand la lucru. Asta inseamna ca femeile sunt cele care pastreaza speranta atat din punct de vedere fizic cat si mental. Am vazut, ca antropolog, cat de multe depind de femei: acestea se sigura ca exista mancare pe masa in fiecare zi si ca drepturile copiilor lor sunt respectate.

Sustinerea femeilor este unul din elementele cheie ale strategiei. Trebuie sa ne asiguram ca nu mai au loc casatorii fortate, trebuie sa combatem traficul si drogurile.

Prin propriul dumneavoastra exemplu, ati demonstrat ca saracia si excluziunea sociala sunt sinonime ale comunitatilor rome. Ce ati sugera romilor care incearca sa va urmeze exemplul?

Am avut norocul sa fiu educata. Parintii mei s-au mutat pentru a se asigura ca nu suntem pusi in clase speciale pentru romi si s-au asigurat ca studiem indeajuns de bine pentru a merge la scoli bune. Dar cel mai mare avantaj pe care l-am avut a fost familia unita si o traditie foarte puternica de a ne accepta reciproc. Eu provin dintr-o casnicie mixta. Eu si fratii mei am mers toti la universitate, si asta datorita mesajelor pozitive ce au venit din partea parintilor.

Interviul integral pe site-ul PE