DOSAR La 25 de ani dupa Cernobil, Ucraina isi construieste viitorul nuclear cu bani europeni Politici energetice Mediu & Energie : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Mediu & Energie > Politici energetice > DOSAR La 25 de ani dupa Cernobil, Ucraina isi construieste viitorul nuclear cu bani europeni

DOSAR La 25 de ani dupa Cernobil, Ucraina isi construieste viitorul nuclear cu bani europeni

Publicat: 21 Martie 2011 @ 10:52

In ultimii cativa ani, UE si Ucraina au inceput sa coopereze din ce in ce mai strans in domeniul infrastructurii si generarii de energie nucleara si energie bazata pe carbune. Institutiile financiare europene au fost, de cele mai multe ori, cele care au finantat proiectele. Observatorii critica UE pentru faptul ca investeste in energie "murdara", in loc sa se concentreze pe cea regenerabila.Ilustratie: insc.anl.gov

Dosar EurActiv.ro

Industria nucleara ucraineana – 25 de ani dupa Cernobil

Accidentul nuclear de la Cernobil este legat in continuare de industria nucleara a Ucrainei, la un sfert de secol dupa ce acesta a avut loc. Multe probleme exista inca in acest sector, iar rezolvarea lor este amanata, atrage atentia CEE Bankwatch Network, un ONG international care monitorizeaza activitatea institutiilor financiare internationale. Ucraina nu are inca un sistem national pentru depozitarea si izolarea deseurilor radioactive si a combustibilului nuclear uzat, desi are legi care instituie un astfel de sistem.

Centralele nucleare ucrainene produc anual in jur de 150 de tone de combustibil uzat si, avand in vedere intentiile guvernului de a extinde durata de viata a reactoarelor cu 30-45 de ani, cantitatea totala de reziduuri radioactive din Ucraina ar putea ajunge la 200 de milioane de tone. Estimarile arata ca pentru a neutraliza aceste deseuri periculoase va fi nevoie de mai multi bani decat a generat industria nucleara pe toata durata ei de existenta.

Pe masura ce se aduna anii de functionare ai centralelor, frecventa problemelor inregistrate a crescut, intre acestea numarandu-se mici emisii si scapari, crapaturi si scurt-circuite. Incepand cu 2010, aproape in fiecare an se va implini durata limita de viata a unei centrale ucrainene.

Recenta extindere a termenului de functionare reactorului 1 de la Rivne este un exemplu pentru consecintele lipsei de actiune. Desi durata de viata a reactorului expirase, in decembrie 2010 a fost prelungit acest termen cu inca 20 de ani. Cu numai doua luni mai tarziu, in ianuarie 2011, dupa ce fusesera cheltuiti 215 milioane de euro si se declarase ca unitatea a fost complet renovata, a avut loc un accident si reactorului 1 i-a fost redusa puterea la 50%. Inspectoratul de Stat pentru Reglementare Nucleara a confirmat mai tarziu ca accidentul nu a reprezentat o amenintare de radiatii si ca centrala ramane in siguranta.

Fidanka Bacheva-McGrath, Southeast Europe coordinator la CEE Bankwatch Network, a declarat pentru EurActiv.ro: "Din nefericire, e nevoie de un dezastru precum cel din Japonia pentru ca decidentii UE sa realizeze riscurile energiei obtinuta prin generare nucleara. Asa cum accidentul de la Cernobil a aratat in urma cu 25 de ani, UE este vulnerabila la impactul posibilelor dezastre nucleare in imediata sa vecinatate."

Aproape de UE

'Strategia Energetica pana in 2030’ a Ucrainei prevede cresterea folosirii carbunelui in mixul energetic, de la 22 la 33% si extinderea duratei de viata pentru 12 unitati reactoare operationale si constructia altor 22. Cantitatea de combustibil uzat ar urma sa creasca cu mai mult de 100%.

Uniunea Europeana estimeaza ca dependenta sa de energie importata va creste de la 50% la 65% pana in 2030, potrivit unei Comunicari a Comisiei din 2007. In strategia Energia 2020, lansata anul trecut, se arata ca Tratatul Energetic Comunitar ar trebui extins la toti vecinii UE care adopta modelul de piata al UE. Ucraina s-a alaturat Comunitatii Energetice Europene la sfarsitul anului trecut, pentru a se integra in piata energetica europeana.

UE si institutiile financiare europene nu finanteaza direct proiectele ucrainene de constructie a

centralelor nucleare. Dar, in 2005, Banca Europeana de Investitii (BEI) a semnat cu Ucraina un acord care are in vedere proiecte trans-europene care conecteaza retele Ucrainene la UE.

De asemenea, in proiectul de strategie pe care il are Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) pentru Ucraina, se arata ca “toate noile proiecte de energie si infrastructura sunt pregatite impreuna cu BEI urmarind proportia 50-50% si este de asteptat sa beneficize de co-finantare tip grant si asistenta tehnica din partea Facilitatii de Investitii UE pentru Vecinatate.” Un sprijin de 10 milioane de euro a fost acordat de aceasta facilitate in 2009 pentru implementarea Strategiei Energetice pana in 2030 a Ucrainei.

BERD si BEI au inestit peste un miliard de euro in sectorul energetic ucrainean in ultimii cinci ani. Cea mai mare parte a banilor a mers catre compania de stat Ukrenergo pentru a reabilita si a construi linii pentru transportul energiei. BERD spune ca banii contribuie la stabilitatea retelelor, iar BEI considera ca liniile sunt „componente importante ale Trans-European Energy Networks (TEN-E).”

Unul dintre proiectele imense ale Ucrainei, sprijinit de UE, are in vedere constructia unui al ‘doilea coridor vertebral’, o linie de transmisie de voltaj inalt, care conecteaza trei centrale nucleare si doua uzine de stocare din Ucraina, cu o capacitate planificata de 12 GW. Costul estimat al proiectului este de 1,2 miliarde de euro.

Linii de transmisie a energiei, finantate sau in plan pentru finantare din fonduri publice UE (bankwatch.org)

Ucraina este deja exportator net de electricitate. Cea mai promitatoare piata pentru electricitatea ucraineana este, desigur, cea a UE. Coridorul care leaga Vestul de Estul tarii ar putea servi perfect scopurilor de export.

Alternative

O analiza a unor ONG-uri ucrainene demonstreaza ca exista posibilitati de introducere, in industria ucraineana, a unor tehnologii de economisire a energiei, precum si surse alternative si regenerabile de energie. Analiza arata ca intentia de a construi 22 de noi unitati reactoare nu poate fi justificata, avand in vedere existenta alternativelor.

"UE nu ar trebui sa incurajeze aceasta politica (strategia energetica a Ucrainei) de dragul importurilor, ci ar trebui sa investeasca in eficienta energetica crescuta si in energie regenerabila, pentru amandoua Ucraina avand un potential imens," spune Bacheva-McGrath.

Adrian Lungu

[EurActiv.ro]

Linkuri:
- CEE Bankwatch Network
- Analiza Bankwatch asupra sectorului nuclear ucrainean si investitiilor europene