Europarlamentarul liberal sustine ca suplimentarea numarului de deputati ar da Parlamentului mai mult "legitimitate populara". Pe de alta parte, deputatul conservator Ashley Fox a declarat ca ideea colegului sau este de fapt, o "prostie", iar Marea Britanie ar fi trebuit sa se opuna acestei propuneri, relateaza BBC.

Comisia pentru afaceri constitutionale a votat cu o majoritate de 20 de voturi pentru si patru impotriva reforma procedurii electorale a Parlamentului. Scopul reformei este acela de a intari legitimitatea Parlamentului, iar votul in plen se va desfasura in luna iunie.

Duff considera ca, desi Tratatul de la Lisabona a intarit autoritatea legala a Parlamentului, acesta nu a avut o mare influenta asupra perceptiei colective a legitimitatii sale. Eurodeputatul argumenteaza ca o schimbare radicala a procedurii electorale va creste prezenta la vot, va extinde dimensiunea campaniilor electorale la nivel european, va aduce personalizarea campaniilor electorale si si va stimula dezvoltarea partidelor politice europene.

De asemenea, comisia pentru afaceri constitutionale vrea sa ia pozitie fata de situatia actuala in care repartizarea locurilor in plen contravine principiului proportionalitatii degresive prevazut in Tratatul de la Lisabona.

Ce schimbari va aduce reforma electorala

Principalele prevederi ale raportului Duff fac referire la introducerea unor liste pan-europene de candidati, respectiv alegerea unui numar aditional de 25 de eurodeputati, pe langa cei 751 existenti deja. Acestia vor corespunde unei circumscriptii pan-europene. Numele lor se va regasi pe liste pan-europene de candidati, echilibrate in functie de gen. Candidatii vor fi selectati de la cel putin o treime din statele membre. Listele vor fi stabilite de grupurile politice europene iar alegerile vor fi reglementate de o noua autoritate electorala europeana. Practic, fiecare alegator va avea doua voturi de dat: unul pentru listele nationale sau regionale si unul pentru lista transnationala.

Raportul solicita stabilirea unui dialog cu reprezentantii Consiliului privind gasirea unei formule matematice pentru redistribuirea celor 751 de locuri in asa fel incat sa se pregateasca aceasta extindere. De asemenea, se urmareste alinierea la principiul proportionalitatii degresive prevazut de Tratat.

Raportul cere, de asemenea, schimbarea datei alegerilor. Daca va fi aprobat, votul va avea loc in luna mai, nu in iunie, pentru a permite formarea Parlamentului inainte de alegerea noului presedinte al Comisiei (ideal in iulie).

Rezolutia solicita depunerea unui efort mai mare pentru a creste reprezentarea candidatilor apartinand unor minoritati si a femeilor in plen. in plus, rezolutia cere Comisiei sa formuleze un nou proiect de directiva privind dreptul cetatenilor UE de a locui si de a vota intr-un alt stat decat cel natal.

Raportul propune o revizuire a Protocolului din 1965 privind privilegiile si imunitatile care ar putea instala un regim supranational pentru Parlamentul European, conceput pentru standarde moderne.

 „Eurodeputatii provenind de la toate marile grupuri politice au ajuns la un acord in ceea ce priveste nevoia de reformare a Parlamentului. in functie de schema propusa, urmatoarele alegeri europene din 2014 vor capata o adevarata dimensiune europeana. Posibilitatea de a acorda un al doilea vot pentru listele transnationale de deputati ar trebui sa dinamizeze alegatorii, care si-au dat seama ca partidele politice nationale nu mai lucreaza pentru a sustine integrarea europeana intr-un mod eficient sau democratic", a declarat Andrew Duff.

Introducerea listelor transnationale va transforma partidele politice din UE (carora nu li se permitea pana acum sa organizeze campanii electorale) in adevarate masinarii de campanie. Candidatii lor vor cauta sprijin si vor recruta membri chiar si in statele unde nu au afiliati politici nationali. Acest lucru va ridica la un nou nivel dimensiunea europeana a alegerilor.

Cei 25 de candidati de pe lista transnationala vor fi, dupa toate probabilitatile, lideri politici europeni de renume sau celebritati din alte domenii decat cel politic. Acest lucru va oferi campaniilor politice europene o popularitate mai mare si va spori competitia dintre partide. „Mi-ar placea sa rup rutina din Parlament cu oameni plini de farmec,” spune Duff.

"Acest tip de prostii este motivul pentru care oamenii sunt impotriva UE," a spus deputatul conservator Ashley Fox, care a votat impotriva planului. "Intr-o perioada de austeritate economica ultimul lucru pentru care contribuabilul britanic vrea sa plateasca este pentru un surplus de 25 deputati europeni din intreaga Europa, plus costul unei autoritati electorale europene care sa supravegheze procesul", a adaugat deputatul.

Parlamentul European este ales o data la 5 ani. Ultimele alegeri europene au avut loc in iunie 2009, in toate cele 27 state membre, iar urmatoarele alegeri vor avea loc in 2014. Romania a ales un numar de 33 eurodeputati.

Numarul de deputati nu reflecta toate voturile primite; statele mai mici sunt reprezentate de un numar supraproporțional de deputati, in timp ce cele mai mari, si mai ales Germania, de un numar subproportional. Aceasta regula s-a modificat putin cu ocazia extinderii UE de la 1 mai 2004. Dupa rearanjarea numarului de mandate, Germania nu a fost obligata sa cedeze o parte din mandate deputatilor din statele recent aderate, spre deosebire de celelalte state membre.

Catalina Ciociltan