Dezbatere CRPE-EurActiv.ro: Care este viitorul fermelor mici din Europa? Ce solutii exista pentru fermele romanesti? Agricultura Business & Jobs : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Business & Jobs > Agricultura > Dezbatere CRPE-EurActiv.ro: Care este viitorul fermelor mici din Europa? Ce solutii exista pentru fermele romanesti?

Dezbatere CRPE-EurActiv.ro: Care este viitorul fermelor mici din Europa? Ce solutii exista pentru fermele romanesti?

Publicat: 3 Mai 2011 @ 12:31

Download fisiere:

Raportul CRPE Subventie multianuala, decuplata de suprafata

Prezentare Fermele mici

Cum pot avea acces fermierii romani la bani si cum pot fi incurajati sa-si dezvolte fermele? Care ar fi solutiile pentru ca sistemul agricol sa devina eficient si sa ajute fermierul roman? Raportul Centrului Roman de Politici Europene - "Subventie multianuala, decuplata de suprafata" - propune o posibila solutie pentru viitorul fermelor mici din Europa si lanseaza o dezbatere in care se incearca gasirea de raspunsuri la problemele fermierilor mici. Care sunt propunerile dumneavoastra? EurActiv.ro a transmis LIVE TEXT dezbaterea

Intrebarile cititorilor au fost discutate in cadrul dezbaterii CRPE- EurActiv care a avut loc miercuri, 4 mai, la Centrul InfoEuropa din Bucuresti. La dezbatere vor participa reprezentanti ai Ministerului Agriculturii, APIA, ai sindicatelor si ONG-urilor active din domeniul agriculturii.

Comisarul european Dacian Ciolos a prezentat in noiembrie 2010 comunicarea "Politica Agricola Comuna in perspectiva anului 2020". Comunicarea va fi urmata in 2011 de o propunere legislativa a Comisiei. Suntem deci in etapa de trecere de la principii generale la masuri concrete. In acest context, CRPE propune o schema de subventionare a fermelor mici care ar trebui faciliteze:

a)accesul acestor fermieri la bani – pentru cei cu exploatatii comerciale viabile economic
b)incurajarea vanzarii pamantului de catre cei cu loturi mici, fara perspective comerciale.

Raportul CRPE defineste fermele mici ca acele gospodarii care primesc in prezent mai putin de 1.250 de Euro ca subventie directa. Din cele 7,8 milioane de ferme din UE care primesc acum plati directe, aproximativ 5 milioane se integreaza sub pragul respectiv. Propunerile CRPE s-ar aplica pentru 5 milioane de fermieri europeni. In cazul Romaniei impactul ar fi dramatic: 90% din fermierii romani care primesc acum plati directe se afla sub acest prag.

Propunerea CRPE vizeaza renuntarea la cererile anuale depuse de agricultori. Fermierul ar urma sa depuna o singura cerere, la inceputul exercitiului financiar european - acum de 7 ani, si ar primi automat subventia in restul perioadei de 7 ani, chiar daca vinde pamantul respectiv, noul proprietar urmand sa il lucreze, dar neincasand subventie pentru el in acel exercitiu financiar.

Acest sistem de plata forfetara multianuala decuplata de suprafata ar stimula vanzarea suprafetelor mici si dezvoltarea fermelor de marime mijlocie. Un taran poate vinde terenul si primi in continuare timp de sapte ani subventia. S-ar elimina tendinta de a tine terenurile in proprietate, nelucrate, pentru a primi subventia prin cereri anuale. Efectele ar putea fi asemanatoare programului "renta viagera", dar pe o scara mult mai mare, intr-un interval mai scurt si cu sanse mai mari pentru fermele mijlocii de a se consolida.

Propunerea CRPE ar avea efecte diferite pentru doua categorii diferite de fermieri:
- pentru cei cu suprafete mici – i-ar incuraja sa vanda.
- pentru fermele definite ca mijlocii pentru standardele romanesti (de exemplu, peste 10 ha) s-ar crea oportunitati de extindere prin scoaterea pe piata a unor suprafete mici din imediata vecinatate a exploatatiile deja existente.

Raportul CRPE apare in cadrul proiectului "Romania activa in dezbaterile europene II" derulat de Centrul Roman de Politici Europene (CRPE) si finantat de Fundatia Soros in cadrul Initiativei de Politica Externa.

Lucian Luca

Am pornit de la cateva intrebari: Ce inseamna ferma mica? Cum pot fi simplificate platile pentru fermele mici? Cum definim noi fermele mici? Ce s-ar schimba pentru fermierii mici?

Cristian Ghinea, director CRPE

Daniela Giurca - Director general Ministerul Agriculturii

Willy Schuster - EcoRuralis

Trebuie recunoscuta meseria de taran, trebuie sa intre in nomenclatorul de meserii.

Maria Baciu - Director Departamentul pentru Afaceri Europene

Daniela Giurca - Director general Ministerul Agriculturii

Nina Talvar - consilier personal, cabinet secretar de stat Adrian Radulescu MADR

Cristu Gabriel Chirfot - consilier negociator, Directia de Coordonare Pozitii Politice si Institutii Europene, Departamentul pentru Afaceri Europene

Bogdan Alecu - Consilier Autoritatea de management pentru PNDR, MADR

Dan Cisman - Eco Ruralis

Elena Mierlea - APIA

Teodor Frolu - Asociatia Grupul de Initiativa Radu Anton Roman

Mihai Busuioc - Presedintele Agentiei de Cadastru

Cristu Gabriel Chirfot - consilier negociator, Directia de Coordonare Pozitii Politice si Institutii Europene, Departamentul pentru Afaceri Europene

Elena Mierlea - APIA

Articole legate de acelasi subiect: Comisarul european Dacian Ciolos in Romania | 21 Mai 2012; Comisarul european pentru afaceri maritime si pescuit Maria Damanaki in vizita in Romania | 29 Martie 2012; Parteneriat UE-SUA in domeniul produselor ecologice. O miza de peste 40 de miliarde de euro | 15 Februarie 2012

COMENTARII

1. Habar nu au
Stefan (09 Mai 2011 00:17)

Nu o sa bat campii,ca sunt foarte multe de zis pe tema asta, de cativa ani se vb de criza si ca agricultura ne-ar putea ajuta sa iesim din criza, de ce nu se investeste in agricultura, s-a lasat de paragina toata truda si tot chinul stramosilor nostri si acum ne vin cu povesti si fraude la nivel national......Daca vor sa faca ceva pt agricultura si nu stiu ce...sa urmeze exemplu lui Ceausescu ca pe vremea lui eram granarul europei si tara nu mai avea nici o datorie ...

Raspunde

2. pretul alimentelor
Marcel (08 Mai 2011 17:04)

"Trebuie recunoscuta meseria de taran, trebuie sa intre in nomenclatorul de meserii" - de acord cu acest punct de vedere.
Pentru preturile ridicate la alimente nu sunt responsabili taranii ci intermediarii, de cele mai multe ori in cardasie cu autoritatile publice din orase si administratiile pietelor. Ideea ca agricultura pe suprafete mici nu este eficienta, nu se sustine atata timp cat taranii isi pun la dispozitie produsele la preturi absolut decente. In afara de asta, numarul lor mare face imposibila orice intelegere de tip cartel, pretul se stabileste prin jocul cererii si ofertei. Dimpotriva, politica de distrugere a micii proprietati va conduce la cresterea preturilor la alimente, asa cum s-a intamplat in Europa de vest.
Dispretul fata de 'tarani' este cu atat mai strident cu cat cei care il exhiba au origini rurale, cel mult la a treia generatie; in afara de asta, nerecunoasterea acestei indeletniciri descurajeaza munca si contribuie la formarea lumpenproletariatului urban, forta de soc a socialismului.

Raspunde

3. Oare?
adline (07 Mai 2011 00:57)

Daca aceasta este o propunere romaneasca (si ar trebui sa fim ceva mai responsabili cu utilizarea acestui calificativ!) pentru fermele mici din Europa, atunci nu ne ramane decat sa speram cu vom avea si o propunere europeana privind viitorul fermelor mici din Romania!!
Desi initiative CRPE este meritorie, studiul de fata sufera de mari carente. Aceasta schema ne este vanduta ca scop care serveste … altor scopuri: a. “accesul acestor fermieri la bani…” b. încurajarea vânzării pământului de către cei cu loturi mici”. Dar de ce, care anume este obiectivul final? Cum am vrea sa fie mediul rural romanesc in 15-20 ani, pentru a propune o astfel de schema?

Mai departe,
- nu avem o tipologie a acestor proprietari de ferme;
- nu avem o tipologie a acestor ferme, de altfel, exceptand nivelul subventiei primite;
- Nu avem o evaluare a impactului unei astfel de propuneri ( sau nu chiar, apare la un moment dat afirmatia “Efectele asupra costurilor administrative ar trebui să fie spectaculoase” ! m-am linistit!);
- Se compara mere cu pere: nivelul subventiei din state cu rate diferite de aplicare a SAPS, dar si din state cu scheme diferite de subventionare, SPS si SAPS.
Si lista carentelor ar putea continua. Este din nefericire inacceptabil de lunga in raport cu importanta problemei analizate. Aceasta propunere isi putea gasi poate locul, intr-o analiza critica, pro si contra, alaturi de alte masuri care sa ne permita sa facem din agricultura Romaniei un partener credibil la realizarea obiectivelor europene.
Sau macar sa ne fi indicat care sunt alternativele pentru acesti 90% din proprietari de exploatatii mici in a-si asigura consumul in urma vanzarii pamantului,? Le dam niste carduri de fidelitate la cel mai apropiat supermarket?

Sau, in loc sa le dam ceva ca sa-l vanda, n-ar trebuipoate sa ne gandim la cum anume i-am sustine pentru a desfasura si altceva pe langa aceasta activitate agricola?

Raspunde

4. studiu
Darius (06 Mai 2011 09:42)

O prelucrare interesanta a propunerii poloneze privind simplificarea. Pentru a avea efectul scontat cred ca este necesar ca masura sa fie insotita se alte masuri cum ar fi programe de informare si formare profesionala pentru fermieri, servicii de consiliere pentru fermieri, servicii de inlocuire in exploatatie a fermierilor care participa la diverse activitati de formare profesionala, pensionarea anticipata etc. Aceste masuri ajuta in prmul rand la cresterea nivelului de intelegere a mecanismelor PAC si vor stimula cresterea dimensiunii medii a exploatatiilor agricole. In scurt timp vor realiza ca pentru a face performanta au nevoie in timp real de informatii corecte si complete si vor crea in interes general organizatii profesionala care sa-i ajute sa participe in procesul competitional de atragere de fonduri. Un fermier informat este un partener de real ajutor pentru autoritati. MADR trebuie sa invete cat mai repede posibil fermierii libajul politicii agricole comune pentru a juca un rol major in procesul decizional de la Bruxelles. Altfel vom spune la nesfarsit ca Romania are potential dar de vina sunt fermierii ca au cel mai scazut randament din UE.

Raspunde

5. si cei si mai mici?
Dan (04 Mai 2011 12:26)

Nu inteleg daca raportul CRPE recomanda plata subventiilor si pentru gospodariile de subzistenta sau nu? totusi, cei mai mult dintre tarani au mai putin de un hectar, deci nu primesc nimic. astia ai cui sint?

Raspunde

6. In ce Tabara joaca ministrul Agriculturii?
Marian (04 Mai 2011 08:55)

Credeti ca sustine sau nu reforma PAC promovata de Dacian Ciolos de la Bruxelles?

1. RE: In ce Tabara joaca ministrul Agriculturii?
moni porumb (06 Mai 2011 11:28)

tabara nu poate juca intr-o echipa adversara Romaniei si conectata la ..."concurenta"..
Toti comentatorii "ai ocultelor servicii" nu fac alyceva decat sa-l submineze pe Tabara...

Raspunde

2. EU
AT (03 Mai 2011 15:47)

Dar absenta totala a oricarei forme de subventie? Ce ar fi ca piata libera (noi toti cumparand si vanzand) sa decida cat teren trebuie cultivat si cu ce? De ce trebuie orice fapt economic organizat de sus? Nu stiu de unde si fetisul asta cu terenuri necultivate. Plange pamantul !?

1. RE: EU
dorin valeriu (03 Mai 2011 21:14)

Exista oameni care au vocatia de a fi agricultori, care au pamant(putin), le e drag sa faca munca asta si nu se vad facand altceva. Pentru acesti oameni, care nu ar putea supravietui economic dar vor sa munceasca, s-au inventat subventiile, care pentru agricultura mare, "industrializata" n-ar avea sens daca n-ar fi concurenta apriga a tarilor din lumea a treia, cu o clima favorabila , permitand doua recolta pe an si cu forta de munca foarte ieftina.

1. RE: RE: EU
Adam Smith (04 Mai 2011 14:46)

Piata libera "as we know it" nu mai exista de mult. Industria agricola de mari dimensiuni, suporta presiuni teribile din partea creditorilor si indirect a marilor producatori de chimicale, asociate acestui domeniu.
O solutie inteligenta propusa in Anglia, de un grup de consultanti, prevedea sustinerea productie locale, in regim de agricultura cooperatista sau individuala, pentru a permite obtinerea unor preturi locale sau zonale, comparabile cu cele din super market-uri. Subventia respectiva se obtinea printr-o taxa speciala aplicata super-marketurilor, de catre consiliile locale, care urmau sa ajute prin creditare sau scutire de taxe, in regim preferential pe micii producatori.
In acest fel cei care nu produc de teama concurentei, taxelor, dificultatilor birocratice, vor fi motivati sa incerce, iar cei care produc deja, se vor putea extinde si ridica nivelul calitativ, ba chiar sa devina, la nivel global, o concurenta echitabila marei industrii si lanturilor comerciale gigant.
La noi insa in loc de astfel de initiative, poate chiar si de subventii, conditionate de productie si desfacere locala, se incurajeaza agrobusiness-ul sau industria la scara mare.

Concret industria la scara mare inseamna agricultura extensiva, saracirea solului, folosire exagerata de chimicale, cu scopul de a obtine randament de productie mare(nu pomenim aici de spagi), iar agrobusiness, inseamna indatorare masiva a micilor producatori, pentru a obtine productie de nivel mare(afectata crunt, cind cererea scade), deci inflexibila si neadecvata nevoilor reala si conditionarea indirecta de a folosi metode invazive asupra solului si mediului. Amindoua in loc de prosperitate locala, nu genereaza decit saracire suplimentara, sporirea veniturilor bancilor si compromiterea mediului.
Nu stiu daca mai are sens sa visam la piata libera, cind stim ca capitalimsul laissez-faire a dus la keynes-ianism, socialismul la neincrederea in economia cooperatista, singura flexibila si aducatoare de prosperitate la nivel local si familial, de mica comunitate, iar noul sistem de parteneriat public-privat(adica mari coporatii, care impun conditii puterii executive, prin pirgii financiar-bancare si sustinere politica cu miza), nu fac decit sa genereze saracire, dependenta si innecare a iniativei private de nivel mic.

Raspunde

2. Viitorul fermelor de stat
Antoniu Poienaru (03 Mai 2011 14:58)

In primul rand, CRPE trebuie sa constate statutul consiliilor locale si parohiilor, subventionate de catre stat si definite ca mari fermieri in bazele de date ale Apia.
Ce facem, desfiintam micii fermieri pe care Ciolos insusi ii incurajeaza la nivel european sau intarim doua institutii de stat care primesc bani si de la bugetul consolidat si de la UE?
Oferim sinecuri prin subventii decuplate de productie, SAPS, fermierilor mici, care, oricum nu-si lucreaza pamantul.
Cuplarea subventiilor de productie, SPS, este o masura fireasca pe care Romania trebuie sa o adopte dupa 2013.
Nicio plata nu se va justifica din bani europeni daca nu ai pamant, asa cum propune CRPE, prin decuplarea platilor de suprafata.
Asemenea plati vor fi tot sinecuri pe care nu cred ca bugetul national le poate suporta.
In lipsa unui cadastru, nu vad cum pot primi legal bani pe o perioada de sapte ani cei care isi vor vinde pamantul, iar noii proprietari sa accepte sa nu ia subventie pe terenul cumparat.
Actele juridice de vanzare-cumparare trebuie sa cuprinda suprafete inscrise in sistemul national de referinta, indiferent daca fermierii cedeaza la rezerva nationala pamantul, contra unei rente, sau statul il vinde mai departe intreprinzatorilor .
Toti fermierii mici care au devenit mari fermieri si-au facut si isi vor face planul de dezvoltare in functie de subvetiile primite pe suprafete, pe cat posibil, inregistrate in sistemul national de referinta, astfel incat, sa poata accesa si alte proiecte cu finantari externe.
Intr-un cuvant, sa nu se mai faca nicio plata din fondurile europene pe suprafete care nu sunt cuprinse in coordonate geografice acceptate de legislatia Romaneasca si cea europeana, asa cum se procedeaza in toate statele membre.

1. Raspunsuri pe caprarii
Antoniu Poienaru (05 Mai 2011 03:10)

@Daniela Giurca-Director general Ministerul Agriculturii

'Comisia Europeana a spus ca vrea sa renunte la criteriul istoric'
'Experienta noastra este trista'.
Trosc!
Pai asa vorbeste un director general in minister, madam? Comisia a propus ca platile directe sa se faca dupa anumite criterii, renuntandu-se la referintele istorice. Dar stiti macar ce-s 'referintele istorice'?

@Elena Mierlea - APIA

Sau poate ne spune madam Mierlea ce-s 'referintele istorice'?
'Se observa o crestere a terenului utilizat.'
'Nu se reuseste cresterea suprafetei agricole subventionate.'
Adica, se observa o crestere, da' nu-i o crestere!. Ha,ha,ha..
Pai, in baza de date IACS, cresterile de teren nu-s subventinate sau fermierii declara pamant eligibil la plata de-a moaca si nu solicita sprijin? Mai, sa fie! Ia vedeti cum a crescut suprafata agricola in baza de date APIA fata de ce s-a negociat cu Comisia. Asta daca stiti sa faceti filtrari. Filtrari in baza de date.
'Noi ducem lipsa de date.' Serios? Cine are cea mai mare baza de date din Ro in privinta fermierilor persoane fizice si juridice, terenurilor arabile, pasunilor, finetelor,culturilor permanente, terenurilor neagricole, etc. daca nu APIA?
Trebuie explicat cititorului ca 'fermierul mic' nu are 1,50 m inaltime ci are cerere de subventie la Apia pentru o suprafata sub 50 ha. Ceilalti cu peste 50 ha se numesc 'mari fermieri'.
Asa vorbeste o directoare adj. a APIA care ar fi trebuit sa dea cele mai pertinente raspunsuri in aceasta discutie?

@Cristu Gabriel Chirfot - consilier negociator, Directia de Coordonare Pozitii Politice si Institutii Europene, Departamentul pentru Afaceri Europene
Mah, Cristule, noi vrem pamant, de George Cosbuc!

@Bogdan Alecu - Consilier Autoritatea de management pentru PNDR, MADR
Nea Alecule, ce-i aia exploatatie mixta? Romanii ca romanii, da' sa vezi cand intri pe teritoriul animalelor cum te privesc: precum o 'afacere' in parteneriat cu celelalte animale. Conjunctural, of corse!

Iata, din nou, cateva exemple de 'limbaj de lemn' folosit de politruci, reprezentanti ai intereselor Ro.

La final, solutia lu' Nea Alecu cu 'Trebuie sa existe un pachet pentru fermele mici, care trebuie sa fie in concordanta cu politicile rurale' poate fi viabila, daca, PNDR ar introduce mierla, la pachetul de agromediu, pajisti pentru pasari, P3, din Masura 214 din PNDR.
.

Raspunde

2. Bullshit
senki (03 Mai 2011 14:04)

Iarasi se propune sprijinirea nemuncii. Astazi depui cererea si primesti o suma minima la care in functie de culturi se adauga sprijinul pentru culturi.
Solutia este urmatarul: daca s-ar scade suma minima (la cca. 20-30 EUR/ha) si s-ar creste sprijinul pentru culturi atunci s-ar sprijini lucrarea pamantului. Ar trebui eliminat taxele de cadastru si acordarea sprijinului ar trebui legat de intabulare. Acest lucru ar ajuta mult mai mult concentrarea terenurilor decat niste pomeni.

1. RE: Bullshit
Adam Smith (04 Mai 2011 14:49)

http://www.ziuaonline.ro/eveniment/romania-profunda/adunarea-generala-a-natiunilor-unite-a-declarat-anul-2012-anul-international-al-cooperativelor.html

1. RE: RE: Bullshit
senki (05 Mai 2011 18:48)

Nu-i vorba de cooperative sau de altceva si e vorba de un singur fapt: avem niste birocrati care habar nu au ce se mananca mediul rural din romania. acest fapt impedica si pe cei care ar vrea sa investeasca in agricultura si pe acei oameni care asa numite ferme de semisubzistente.

Raspunde