Cum pot salva 2% din impozitul pe venitul global padurile seculare din judetul Brasov Politici de mediu Mediu & Energie : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Mediu & Energie > Politici de mediu > Cum pot salva 2% din impozitul pe venitul global padurile seculare din judetul Brasov

Cum pot salva 2% din impozitul pe venitul global padurile seculare din judetul Brasov

Publicat: 9 Mai 2011 @ 17:54

V-ati intrebat vreodata unde se duc cei 2% din banii pe care-i donati ong-urilor anual la depunerea fisei fiscale? In 2010, World Wide Fund a colectat 60.626 roni in urma campaniei "2% pentru ursul brun", bani care ajuta si la salvarea padurilor seculare. WWF a incheiat un parteneriat cu autoritatile locale din judetul Brasov, comuna Sinca, prin care s-au angajat ca, pe o durata de cel putin cinci ani, pana cand padurea va fi declarata rezervatie naturala - sa nu fie taiata nici o ramura din padurea seculara de peste 350 de hectare de la Sercaita.

Primaria Sinca va primi 100.000 roni din partea WWF, compensatie pentru banii pe care i-ar fi obtinut din exploatarea lemnului din padure. Cum este posibila salvarea padurilor semi-virgine? Prin campania de redirectionare a 2% din impozitul pe venitul global.

Radu Vlad, expert forestier WWF, spune: "Am zis sa gasim o solutie, o modalitate prin care societatea, prin cei 2%, sa se simta partase la aceasta realizare. Nu suntem decat o scanteie care trebuie sa aprindem dorinta publicului larg de a proteja anumite specii, de a proteja anumite habitate, de a proteja anumite paduri. Si uite asa s-a nascut ideea campaniei 2%, cea mai buna solutie de a salva si barloagele de urs si padurile seculare.

In opinia mea de inginer silvic, spun ca padurile sunt mult mai importante decat aceste zone de barlog, pentru ca in Romania avem 6.000 de ursi, dupa statistici. Padurile semi-virgine sunt incomparabil mai putine raportate la aceasta cifra.

Si publicul trebuie sa fie constient ca participa, el este cel care participa la salvarea acestor ecosisteme. Noi, WWF-ul, nu sutem decat un catalizator", concluzioneaza Radu Vlad.

Cel mai recent studiu WWF "Raportul Paduri Vii" - Living Forests Report, arata ca 230 de milioane de hectare de padure vor disparea pana in 2050, daca nu se vor lua masuri de prevenire, din cauza gospodaririi irationale.

Cele mai intinse zone acoperite de paduri seculare din Europa se gasesc in Europa Centrala si de Est. Din cauza gospodaririi irationale din ultimele decenii, padurile seculare au disparut in tarile dezvoltate. In ecoregiunea Dunare-Carpati ele constituie mai putin de 0,3 % din suprafata totala. Se estimeaza ca regiunea carpatica gazduieste 350.000 de hectare de paduri seculare, dintre care 250.000 au fost localizate in Romania si aproximativ 100.000 in Bulgaria. Peste 10.000 de paduri de fag din estul Slovaciei si vestul Ucrainei au fost incluse in Patrimoniul UNESCO.

Procesul de descompunere a lemnului din paduri dureaza cativa zeci de ani. Presupune nu doar degajarea de energie, ci si eliberarea in ecosistem a substantelor nutritive necesare consumatorilor si in final

"reciclarea" elementelor chimice. Fiecarui stadiu de descompunere a lemnului ii corespund diferite categorii de specii colonizatoare. Astfel, se creeaza o mare diversitate de specii si implicit, cresterea stabilitatii ecosistemelor. In padurile seculare traiesc peste 10.000 de specii de plante si animale, care au sanse de supravietuire prin acest acord initiate de autoritatile locale si WWF.

Padurile seculare se confrunta cu nenumarate presiuni, dintre care cea mai amenintatoare este taierea, atat sub forma legala cat si ilegala, ambele cauzate de faptul ca aceste paduri nu sunt incluse intr-un sistem de protectie totala. WWF atrage atentia asupra nevoii de actiune imediata, in scopul pastrarii ultimelor paduri seculare care au mai ramas in regiunea noastra.

Numite si paduri primitive sau paduri virgine, padurile seculare sunt sisteme echilibrate, care ofera apa curata, absorbtia dioxidului de carbon din atmosfera, fixarea solului, dar si reglarea climei. Padurile seculare adapostesc cele mai de pret specii ale Europei : carnivorele mari – ursul brun, lupul si rasul.

Padurea din comuna Sincaa reusit sa-si pastreze caracteristicile unei paduri seculare, cvasivirgine. "Prezinta toate elementele de varsta, de la semintis la arbori extrem de batrani, de 200, 300 sau chiar 400 ani, unii dintre ei ajunsi la limita fiziologica de varsta. Lemnul mort nu este extras din padure, asa cum se intampla in mod frecvent in alte locatii, ci este lasat sa isi urmeze circuitul natural. El initial devine locuinta pentru unele animale, iar apoi putrezeste, devenind sursa de viata pentru arborii noi", explica Radu Vlad.

Padurile Sincii asigura adapost pentru ursul brun si pentru alte specii de animale: cocosul de munte, rasul, lupul, barza neagra, starcul cenusiu si numeroase specii de amfibieni. Arbori seculari de pana la 2 metri diametru si inalti de 50 de metri asigura un habitat favorabil si sigur pentru toate aceste specii. 300 de ha din aceste paduri sunt neafectate de activitatile umane, insa, avand in vedere soarta numeroaselor paduri seculare care au fost distruse in ultimii ani in tara noastra, exista riscul ca aceasta sa intre in exploatare, in viitorul apropiat.

Magda Barascu