EurActiv - Stiri, politici europene & Actori UE online
Home I Despre EurActiv I Harta site I Arhiva I Contact I Sponsorizare I Publicitate I Bilete de avion
- Sectiuni principale
- EurActiv Policy Briefings
- Business & Jobs
- Guvernare europeana
- Finantare UE
- Dezbateri
- Cetatean UE
- Romania in
Parlamentul European - Mediu & Energie
- Uniunea Europeana
pe scurt - Politici regionale
Dezvoltare Durabila- Extindere UE
- Educatie & Cariera
- Mobilitate
- Inovatie & Creativitate
- CSR
- EurTop
- Info_Culture
- euROpeanul
- Mass-Media
- ActivLeader
- InterActiv
- EurSondaj
- Club Obelix - fun download
- Continut
- Analize
- Dosare (LinksDossiers)
- Interviuri
- Stiri
- Sumare
- Comentarii
- Utile
- Arhiva
- Ghid Actori Europeni
- Agenda Evenimente
- Disable Fly-out
- RSS
- RSS general
- RSS EurActiv Policy Briefings
- RSS Business & Jobs
- RSS Guvernare europeana
- RSS Finantare UE
- RSS Dezbateri
- RSS Cetatean UE
- RSS Romania in Parlamentul European
- RSS Mediu & Energie
- RSS Uniunea Europeana pe scurt
- RSS Politici regionale
- RSS Dezvoltare Durabila
- RSS Extindere UE
- RSS Educatie & Cariera
- RSS Mobilitate
- RSS Inovatie & Creativitate
- RSS CSR
- RSS Info_Culture
- RSS euROpeanul
- RSS Mass-Media
- RSS ActivLeader
- RSS InterActiv
- RSS EurSondaj
- RSS Club Obelix - fun download
Masa rotunda la Reprezentanta Comisiei Europene. Adoptarea Euro in 2015: beneficii si vulnerabilitati
Publicat: 24 Mai 2011 @ 13:23
Adoptarea Euro in 2015: beneficii si vulnerabilitati - Masa rotunda organizata de Reprezentanta Comisiei Europene in Romania Va fi Romania pregatita sa adopte moneda euro in 2015 sau nu? Ce implica adoptarea monedei euro? Care sunt beneficiile si care sunt riscurile adoptarii monedei europene? Reprezentanta Comisiei Europene in Romania organizeaza o masa rotunda unde vor fi reprezentate ambele curente de opinie. Discutia va avea loc miercuri, 25 mai, ora 9.30 la Casa Uniunii Europene din Bucuresti.Dezbaterea publica in legatura cu termenul - tinta de 2015 pentru adoptarea Euro genereaza un interes deosebit in randul romanilor si a impartit opinia publica in doua tabere, unii sustinand ca Romania nu va fi pregatita pana atunci, altii afirmand ca asumarea ferma a tintei ar fi un stimulent binevenit in continuarea reformelor structurale.
Reprezentanta Comisiei Europene in Romania organizeaza o masa rotunda unde vor fi reprezentate ambele curente de opinie. Discutia va avea loc miercuri, 25 mai, ora 9.30 la Casa Uniunii Europene din Bucuresti.
In cadrul discutiei vor lua cuvantul:
- Niculae Idu – Seful Reprezentantei CE;
- Leonard Orban, consilier prezidential;
- Adrian Vasilescu, consilier Guvernator BNR;
- Ionut Dumitru, presedinte Consiliul Fiscal ;
- Laurian Lungu, Managing Partner Macroanalitica.
Dezbaterea va fi moderata de Cristian Ghinea, directorul Centrului Roman de Politici Europene.
CRPE Background paper
Adoptarea euro in 2015: cum am ajuns la aceasta data si ce sanse avem?
Text de: Alexandra Toderita, cercetator CRPE
Cu cateva zile inainte de Consiliul European din decembrie 2010, in plina criza a datoriilor suverane, cotidianul spaniol Publico titra cu ironie ”Se busca pais para una moneda”- „ moneda in cautarea unei tari”. Pastrand registrul, in lumina dezbaterii publice din ultimele luni din Romania, putem sa spunem ca cele doua (tara si moneda) se vor gasi cu siguranta, insa deocamdata nu se stie cat va dura dansul nuptial, cand anume se va bate palma si in ce conditii.
In timp ce in primii ani dupa aderare, problema adoptarii monedei europene a ramas intr-un stadiu latent in dezbaterea publica din Romania, in ultima perioada, saptamanile sau chiar zilele au adus noi perspective, gandiri si razgandiri pe aceasta tema. Incepand cu 2008, declaratiile oficialilor au bifat, in mod succesiv, orizontul adoptarii Euro in 2014, apoi 2015, au trecut prin faza amanarii pe termen nedefinit, precum au facut alte tari din est cu state mai vechi de plata in UE, pentru a se opri la tinta 2015, in momentul scrierii acestui articol.
Inainte de a detalia toate aceste etape, situatia convergentei nominale si reale in Romania, precum si principalele curente de idei care anima spatiul public national, este important sa intelegem care este starea uniunii monetare europene la un deceniu de la nasterea sa si de ce este aceasta importanta pentru Romania.
Uniunea Europeana Economica si Monetara (EMU) este o intelegere intre natiunile europene participante in vederea impartasirii unei monezi si politici monetare unice, la carma careia sta Banca Central Europeana, precum si a unei politici economice unice cu un set de conditii de responsabilitate fiscala, dat de Pactul de Stabilitate si Crestere.
Uniunea monetara europeana nu este o zona monetara optima, iar acesta este un truism.
Inca dinainte de lansarea Euro, economistii se intrebau daca Europa era, sau daca va putea fi vreodata o ZMO, adica o regiune in care beneficiile unei monede comune depasesc dezavantajele. In 1999 era limpede ca nu era cazul pentru zona Euro, insa s-a crezut in devenirea ei, in impulsul pe care moneda unica il va imprima pentru schimbari de un spectru mai larg.
Aceste asteptari s-au implinit partial: comertul si investitiile straine directe au crescut mai repede in anii post-adoptare intre membrii zonei euro decat in relatia cu alte tari europene, pietele financiare au cunoscut o integrare accelerata prin intermediul pietei obligatiunilor corporative. Insa totul s-a oprit la piata unica. Realitatea primului deceniu de existenta a euro ne arata ca, desi moneda unica a oferit speranta unei convergente economice, la final s-a impus divergenta. Fiecare tara s-a specializat, ceea ce teoria avantajelor comparative a lui David Ricardo ne spune de vreo doua secole si jumatate.
Aceasta n-ar fi nimic anormal in cadrul unei uniuni monetare, daca reformele ce tin de mediul concurential ar fi fost duse pana la capat.
Campionii nationali in domeniile energiei, transporturilor, telecomunicatiilor sunt bine mersi in multe dintre vechile state membre ale zonei euro, insa, mai important, piata muncii nu a inregistrat progrese suficient de mari in procesul de liberalizare pentru a putea compensa pierderea cursului de schimb ca instrument de ajustare. In mod paradoxal, tarile cu cele mai flexibile piete ale muncii din UE sunt in afara zonei euro, iar Grecia, Italia si Spania- cele mai rigide, sunt in interiorul uniunii monetare (Whyte, 2010). Europa are nevoie de un reviriment al epocii lui Jacques Delors, in care eforturile sa se canalizeze spre liberalizare si consolidarea pietei comune.
Prin urmare, proiectul unei monede europene comune este departe de a-si fi implinit aspiratiile economice sau politice, insa pentru o tara ca Romania, care vrea sa fie la masa discutiilor la Bruxelles si sa performeze in Uniunea Europeana, adoptarea euro reprezinta conditia sine qua non. Criza a demonstrat ca tarile care au privit moneda unica doar ca un scut pe pietele valutare internationale, nu si ca un corset care le impunea asumarea unei discipline proprii, au sfarsit prin a avea mari probleme si a risca sa iasa din grup.
Simplul import al credibilitatii monetare germane nu a fost suficient in fata tulburarilor economice si financiare ale ultimilor ani. Necesitatea unor reforme adanci si a unei integrari reale intr-o piata cu adevarat concurentiala a devenit stringenta si la ”case mai mari”, dar cu atat mai mult pentru Romania, care trebuie sa iasa din nesfarsita tranzitie si sa-si creeze premisele unei adevarate dezvoltari.
Insa din pacate, la noi, dezbaterea serioasa privind adoptarea euro lipseste. Spre deosebire de Cehia, Ungaria sau Polonia, care au pus cifrele pe hartie pentru a se hotari cand si cum, in Romania pana in momentul de fata, autoritatile (Ministerul Finantelor si/sau BNR) nu au realizat un studiu de impact asupra adoptarii monedei unice europene. Acesta ar trebui sa indice care este momentul indicat pentru schimbarea leului cu moneda europeana, dar si care sunt avantajele si dezavantajele acestui proces. Pentru orice tara luata in considerare, adoptarea euro implica atat beneficii:
• reducerea riscului macroeconomic;
• integrarea pietelor financiare;
• scaderea ratelor dobanzii;
• eliminarea costurilor de tranzactionare si eliminarea riscului valutare, care, mai departe, contribuie la
• dezvoltarea comertului exterior ;
• cresterea investitiilor ;
• cresterea productivitatii factorilor de productie, care conduce la o alocare mai eficienta a resurselor economice
cat si costuri :
• pierderea independentei politicii monetare, ceea ce conduce la volatilitate macroeconomica (somaj, PIB) in contextul socurilor asimetrice, a flexibilitatii reduse a pietei muncii, gradului insuficient de integrare financiara si comerciala cu zona euro;
• deschiderea totala la concurenta din cadrul UE ;
• cresterea mult mai rapida a preturilor interne fata de cele din restul uniunii, care presupune pierdere de competitivitate;
• amplificarea dezechilibrelor s-ar putea observa prin largirea deficitelor de cont curent sau majorarea deficitului bugetar, iar ajustarile s-ar putea realiza prin scaderi de salarii si austeritate fiscala.
In Romania, in privinta adoptarii monedei comune, s-au delimitat doua curente de opinie clare: cea politica, pentru care euro are o calitate „civilizatoare” –(„valentele unei tinte sunt de mobilizare” potrivit guvernatorului BNR Mugur Isarescu), este morcovul pe care trebuie sa-l avem in fata pentru a mai schimba pe ici, pe colo-in punctele esentiale, si cei care vad in pactul Euro Plus (care este ”un prim pas spre un guvern european”, conform spuselor lui Leonard Orban, consilier prezidential) si ale sale constrangeri bugetare o forta care oricum ne impinge in directia buna, moneda comuna fiind ceva pentru care trebuie sa fii pregatit, altfel poate fi un medicament cam amar.
Cronologia declaratiilor asupra tintei adoptarii euro in ultimii ani arata astfel:
-in 2008, BNR planifica intrarea in anticamera euro - mecanismul ERM 2-, in 2012, pentru ca in februarie guvernatorul Mugur Isarescu sa declare ca tinta inflatiei pentru urmatorii doi ani nu va fi atinsa. Tot in 2008, publicatia Wall Street.ro a realizat un sondaj in randul a 34 de bancheri de pe pietele emergente, care la momentul respectiv previzionau ca Romania va fi ultima tara din Europa de Est care va adopta euro, in 2015.
-o data cu instalarea crizei in 2009, viziunile asupra orizontului de adoptare a euro se diversifica: BNR pastreaza tinta 2014-2015, calificand-o drept "ambitioasa, dar realizabila" (Mugur Isarescu), premierul Boc isi doreste trecerea Romaniei la euro chiar inainte de 2014, in timp ce agentiile de rating vad posibil acest lucru abia peste 10 ani, din cauza problemelor fiscale structurale.
-in 2010, se avanseaza anul 2016, pentru ca la inceputul anului 2011 sa se renunte la tinta de 2015 si apoi sa se revina la aceasta data in forma finala a Programului de Convergenta. Admitand ca aspectele tehnice sunt din ce in ce mai greu de atins, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu declara la inceputul lunii mai: ”O schimbare a datei ar fi generat discutii nesfarsite pe o problema fara fond si ar fi dus spre o relaxare, sa ii mai lasam si pe altii sa faca. Pana in 2015 mai sunt patru ani, nu este chiar de azi pe maine”.
Ramane de vazut insa daca acest ”nu chiar de azi pe maine” va fi suficient pentru indeplinirea criteriilor de convergenta, intr-o prima faza nominale, dar si cele reale:
-problema cea mai mare ramane cea a inflatiei, capitol la care distanta fata de tinta europeana este considerabila. In timp ce tabloul zugravit de Banca Nationala tinde sa capete ceva nuante de roz spre sfarsitul anului, estimarile sectorului financiar-bancar se invart in jurul a 6-8% pentru finalul lui 2011. Varful se va inregistra in luna iunie - 8,7%, iar per total an, prognoza de inflatie a fost revizuita de la 3,6% la 5,1%, procent pe care analistii il considera realist pentru urmatorii 3 ani. Media celor mai performante state la acest capitol a fost de 1,8% in martie 2011, ceea ce inseamna ca Romania trebuie sa-si reduca inflatia cu mai mult de 3 puncte procentuale in cel mai bun caz in urmatorii ani.
- conform acordului incheiat cu institutiile financiare internationale, Romania trebuie sa inregistreze un deficit bugetar de 4,4% din PIB in 2011, de asemenea, peste pragul de 3% din PIB impus de conditiile de la Maastricht. Disciplina bugetara este in opinia multor specialisti, de fapt, miza principala a acestui proces de adoptare a euro pentru Romania, care trebuie sa isi mentina conduita in ceea ce privesc cheltuielile introdusa prin recentele reforme bugetare ocazionate de criza.
-dobanda pe termen lung nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 2 puncte procentuale rata de dobanda a celor mai performante state in materie de inflatie. In acest moment, data fiind situatia critica a Irlandei (criza a determinat majorarea ratei de dobanda la titlurile de stat pe 10 ani la 10,57%), Romania ar indeplini la limita acest criteriu.
Criteriul referitor la stabilitatea cursului de schimb in cadrul Mecanismului Ratelor de Schimb nu poate fi inca cuantificat, intrucat Romania nu a aderat inca la acest mecanism, iar ponderea datoriei publice in PIB se incadreaza in cei maxim 60% stipulati de criteriul de convergenta nominala.
In concluzie, miza cea mare pentru 2015 o reprezinta indeplinirea unei triade dificile: inflatie scazuta -deficit bugetar redus - moneda nationala stabila.
Din punct de vedere al convergentei reale, deficitele structurale au devenit, vorba americanului, ”a mouthful” (termen la moda) zilele acestea in Romania. Si nu in mod gratuit. Este clar ca Romania nu poate performa in interiorul uniunii monetare europene decat daca converge in mod real la aceasta, adica daca reuseste o omogenizare a structurii economiei sale cu cea a celorlalti membri ai uniunii monetare.
Problemele din PIIGS (acronimul utilizat in presa pentru grupul tarilor afectate de criza datoriilor suverane) pot fi asimilate unor socuri asimetrice, pe care noi in nici un caz nu ni le-am putea permite.
Literatura economica identifica o serie de criterii de convergenta reala, de la indicatori consacrati (PIB/locuitor, productivitatea muncii), structura PIB-ului, ponderea investitiilor in PIB, rata somajului, convergenta ciclurilor economice, la indicatori avansati. In cazul Romaniei, decalajele cele mai insemnate fata de structura economiei zonei euro se regasesc in:
-nivelul PIB-ului pe locuitor, capitol la care Romania se gaseste pe penultimul loc din UE;
- ponderea prea mare a agriculturii in PIB (7% fata de 1,7%) si prea scazuta a serviciilor financiare, expresie a diferentelor existente intre stadiile de dezvoltare ale celor doua economii;
Intorcandu-ne la data stabilita pentru adoptarea euro – anul 2015 in general si nu o zi propriu-zisa, aceasta reprezinta de asemenea o particularitate interesanta. Ultimele state care au adoptat euro - Slovenia (2007), Slovacia (2009) si Estonia (2011) au avut o perioada de tranzitie de 16 zile. Pentru cele care au trecut la euro in 2002, doua luni de circulatie paralela. Romania face un salt important in aceasta privinta, propunandu-si o marja de 16 luni, in care leul romanesc sa circule in paralel cu moneda europeana, timp in care s-ar putea ajunge la convergenta indicatorilor macroeconomici.
Circulatia in paralel pe o perioada de cateva luni presupune afisarea preturilor in ambele monede, acceptarea la plata atat a leului, cat si a euro, ceea ce va semana mai multa confuzie, in opinia unor analisti. Motivatia stabilirii unei perioade atat de indelungate ar putea fi experienta statelor care au adoptat recent moneda unica, care au cunoscut o crestere a preturilor, precum si recenta denominare a leului din 2005. Atunci, moneda noua a circulat in paralel cu cea veche un an si jumatate, iar inflatia nu a crescut.
- Articole legate de acelasi subiect
- Reuniune exceptionala a ministrilor de finante din Uniunea Europeana pe 2 mai. Pe agenda, Basel III | 13 Aprilie 2012
- Uniune monetara intre euro si dolar? | 6 Aprilie 2012
- Traian Ungureanu: La dezbaterea de la PE a trebuit sa ne batem ca sa luam cuvantul. Am fost batuti mar | 1 Februarie 2012
COMENTARII
Raspunde
Pe acelasi subiect
Parteneri
Sectiune sustinuta de :
Cele mai citite articole
- Victor Ponta: Programul POSDRU ar putea fi suspendat, ceea ce ar duce la pierderea a 1,1 miliarde euro anul viitor | 21 mai 2012
- VIDEO Manole, maniacul cu apa si galeata nevricoasa: Viral al CE pe tema consumului excesiv de apa | 22 mai 2012
- Cum pot tinerii sa-si gaseasca mai usor un loc de munca in UE | 22 mai 2012
- Ambasadorul SUA Gitenstein, la TVR Info: Doresc sa aflu motivatia moratoriului asupra gazelor de sist/ In SUA platim o cincime din cat dau romanii pentru gaze naturale | 17 mai 2012
- Nationalistul Nikolici a castigat alegerile prezidentiale din Serbia | 21 mai 2012
- Peste 600 de tranzactii efectuate, in numai 4 ore, de catre participantii la Primul Targ de Intreprinderi Simulate organizat in Romania | 18 mai 2012
- Merkel si Hollande nu vorbesc aceeasi limba asupra cresterii economice | 16 mai 2012
- Gala Societatii Civile va avea loc pe 28 mai, la Opera Nationala Bucuresti | 17 mai 2012
- 360°: Cum iau nastere legile europene? Chiar ne asculta Comisia? | 18 mai 2012
- Ponta la RTV: Nu impun cu parul suprataxarea companiilor petroliere, obiectivul este ieftinirea benzinei | 18 mai 2012
EurActor
EU Jobs
Ultimele 10 articole publicate
- Pledoarie pentru un lobby romanesc puternic la Bruxelles | ora publicarii: 00:23
- VIDEO Manole, maniacul cu apa si galeata nevricoasa: Viral al CE pe tema consumului excesiv de apa | 22 mai 2012
- Cum pot tinerii sa-si gaseasca mai usor un loc de munca in UE | 22 mai 2012
- Comunicat de presa: Prima sesiune de ateliere de lucru IMI PQ Net pe tematica reglementarii calificarilor profesionale va avea loc in perioada 23-26 mai | 22 mai 2012
- Victor Ponta pleaca in Afganistan pentru a vizita trupele: Daca Romania este considerata un partener de incredere pe plan extern, acest lucru se datoreaza militarilor romani | 22 mai 2012
- E = mc2? Cum sa arate formula de pret in contractele cu baietii destepti | 22 mai 2012
- HotNews.ro: Declaratia finala a Summitului NATO - continuarea misiunii Aliantei in Afghanistan dupa 2014, contributii financiare pentru fortele de securitate afghane si reasigurarea ca scutul antiracheta nu e impotriva Rusiei | 22 mai 2012
- Summit NATO: Basescu, intrebat despre participarea Romaniei la achizitionarea unor drone: Nu marim taxele | 22 mai 2012
- Cum ar putea arata noua drahma greceasca. Ipoteza cu umor :) | 22 mai 2012
- Parlamentul European ofera asistenta Ucrainei in cazul Iuliei Timosenko | 22 mai 2012
HotNews.ro recomanda
- Prime Transaction, raport de piata: Dupa aproape sase luni de la momentul primelor informatii privind preluarea pachetului majoritar al Azomures (AZO) de catre grupul Ameropa, elvetienii fac oferta publica de preluare obligatorie
- Firma Did Rapid Curier din Targu Mures, amendata cu 20.000 de lei, cea mai mare sanctiune de pana acum pentru incalcarea drepturilor rezervate Postei Romane
- Facebook isi mai revine pe bursa. Actiunile au crescut cu cateva procente in deschiderea sedintei de miercuri
- Bloomberg: Bancile europene nu sunt pregatite pentru o iesire a Greciei din zona euro
- VIDEO UPDATE Ponta acuza fostul Guvern ca nu a angajat un avocat pentru apararea statului intr-un litigiu cu OMV Petrom de la Curtea de Arbitraj de la Paris/ Fostul ministru al Mediului: Noua conducere stia de litigiu inca din prima zi de mandat
















MM (25 Mai 2011 09:09)
Adoptati o data euro ca eu m-am saturat sa suport conversia ca toate utilitatile iti emit factura in euro dar accepta doar lei, acelasi lucru si cand cumperi o masina.