In Europa se pierd in fiecare an soluri care acopera o suprafata mai mare decat cea a orasului Berlin, din cauza extinderii zonelor urbane si a infrastructurii de transport, tendinta care ameninta solurile fertile si rezervoarele de apa subterana, informeaza reprezentanta CE in Romania. Un nou raport facut public de Comisia Europeana recomanda o abordare pe trei niveluri care sa puna accentul pe limitarea avansarii procesului de impermeabilizare a solului, pe atenuarea efectelor acestuia si pe compensarea pierderilor de soluri valoroase.

„Ne bazam pe soluri pentru unele servicii ecosistemice fundamentale, iar fara ele viata pe planeta noastra ar inceta. Nu ne putem permite sa continuam sa le acoperim cu pavaje. Nu inseamna ca dezvoltarea economica trebuie sa se opreasca sau ca trebuie sa nu ne mai imbunatatim infrastructurile, dar este necesara o abordare mai sustenabila.” , a declarat comisarul european pentru mediu, Janez Potoènik.
 
Pierdem terenul in fata asfaltului

In perioada 1990-2000, in UE s-au pierdut zilnic cel putin 275 de hectare de sol, ceea ce inseamna 1 000 km2 pe an. Jumatate din acest sol este impermeabilizat permanent de straturi impermeabile de cladiri, drumuri si parcari.
Potrivit raportului, aceasta tendinta s-a redus la 252 de hectare pe zi in ultimii ani, dar rata de consumare a terenurilor este, in continuare, ingrijoratoare. In perioada 2000-2006, suprafetele artificiale au crescut, in medie, cu 3 % in UE, dar cu 14 % in Irlanda si Cipru si cu 15 % in Spania.

Raportul propune:

  • Limitarea avansarii procesului de impermeabilizare a solului, prin mai buna planificare a spatiului sau prin reevaluarea unor subventii „negative” care incurajeaza, indirect, impermeabilizarea solului.
  • Actiuni de atenuare pentru a reduce daunele atunci cand impermeabilizarea solului nu poate fi evitata. Aceste actiuni includ utilizarea unor suprafete permeabile in locul asfaltului sau cimentului conventionale si construirea unor acoperisuri verzi.
  • Masuri de compensare pentru contrabalansarea partiala a pierderii solului intr o zona prin masuri luate in alta parte. Acestea pot lua forma unor plati, ca in cazul Republicii Cehe si in cel al Slovaciei, sau pot consta in refacerea solurilor deja impermeabilizate. Exista exemple de bune practici mai ales la Dresda si Viena.

Rezultatele acestui raport vor fi utilizate la alcatuirea unui document tehnic al Comisiei privind impermeabilizarea solurilor. Documentul, care ar trebui sa fie finalizat in primele luni ale anului 2012, va oferi autoritatilor nationale, regionale si locale indrumari in legatura cu privire la limitarea impermeabilizarii solului si de atenuare a efectelor acesteia.

Catalina Ciociltan