Agenda cresterii economice in U.E. - optiune britanica Macroeconomie Business & Jobs : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Business & Jobs > Macroeconomie > Agenda cresterii economice in U.E. - optiune britanica

Agenda cresterii economice in U.E. - optiune britanica

Publicat: 20 Iulie 2011 @ 17:12

Marea Britanie isi aduce contributia la dezbaterea de idei despre dinamizarea economiei europene, printr-un document programatic si o scrisoare catre inaltii demnitari ai Uniunii Europene. "Sa optam pentru crestere economica!"- este indemnul britanic, pe care il substantiaza cu 4 cai de actiune. Cum se poate raporta Romania la aceasta optiune? dr. Radu Serban

Necesitatea dinamizarii

Evidenta mai ales dupa evolutiile ultimilor 3 ani din U.E., necesitatea dinamizarii economiei europene rezida si din topul in perspectiva al celor mai mari economii ale lumii, intocmit prin extrapolarea actualelor tendinte. Practic, statele Uniunii Europene coboara treptat, cu tendinta de a disparea din top 10.

Ar fi unele observatii metodologice. In primul rand, se poate pune sub semnul indoielii „produsul intern brut” ca reper fundamental in clasarea statelor. In al doilea rand, pentru a nu crea confuzie, indiferent care ar fi unitatea de masura, ar trebui definite entitatile care se compara cu alte economii ale lumii: Uniunea Europeana, sau statele sale membre?

Cele doua documente ale Guvernului britanic
- http://www.number10.gov.uk/wp-content/uploads/EU_growth.pdf
- http://www.number10.gov.uk/news/statements-and-articles/2011/03/letter-to-european-council-on-european-growth-62454

De exemplu, Comisia Europeana compara piata interna compusa din 500 de milioane de consumatori, generatoare a 12 trilioane € anual (cea mai mare economie a lumii), cu alte economii ale lumii.

Plecand de la prezumtia ca U.E. va creste mai putin decat alte economii ale lumii, britanicii au venit la masa dezbaterilor cu o optiune: sa stimulam cresterea! Cresterea face ca modelele noastre sociale sa poata fi sustinute, dand substanta unui Europe prospere, echitabile, fara somaj si cu venituri decente. Optiunea britanica ofera si caile cresterii, grupate pe 4 categorii:
- Valorificarea potentialului pietei unice;
- Deblocarea beneficiilor comertului international;
- Diminuarea costurilor pentru intreprinderi;
- Incurajarea inovatiei.

1. Valorificarea potentialului pietei unice
Daca piata unica este cea face din U.E. un actor global, alaturi de SUA si China, atunci tot ea trebuie stimulata sa functioneze la potentialul maxim. Dupa calculele Comisiei Europene, piata unica aduce un surplus de 600 mld. € economiei europene, iar liberalizarea in continuare a serviciilor si crearea unei piete unice digitale ar mai adauga 800 mld. €. Flexibilizarea si liberalizarea in continuare a circulatiei serviciilor ar putea adauga 140 mld. € la PIB-ul U.E. Definitivarea unei piete interne unice a energiei ar putea si ea sa dinamizeze economia europeana, scazand costurile unei componente esentiale in procesele de productie.

2. Deblocarea beneficiilor comertului international
Finalizarea tuturor negocierilor comerciale internationale in curs, ar adauga 60 mld. € la PIB-ul Uniunii Europene. Runda Doha si acordurile de liber schimb cu India, Canada, Japonia, MERCOSUR si ASEAN ar crea 5,2 milioane noi locuri de munca, mai mult decat numarul celor pierdute in recesiune. Comertul liber a sporit salariile lucratorilor europeni crescut cu circa 3.600 €/ salariat, de cand au inceput sa se elimine barierele in fata comertului international, in evaluarea Comisiei. Marea Britanie apeleaza la o mai stransa conectare cu cele mai dinamice economii ale lumii.

3. Diminuarea costurilor pentru intreprinderi
Costul conformarii companiilor la normele birocratice este de 10 ori mai mare in cazul IMM-urilor, decat in cel al intreprinderilor mari, iar pe ansamblul U.E., costul infiintarii unei intreprinderi este cu mult mai mare decat in alte economii ale lumii.

Guvernul britanic propune ca orice fiscalitate suplimentara sa fie compensata prin economii in alte domenii, iar cadrul normativ european sa sprijine micile intreprinderi in accesul lor pe pietele de capital. Deschiderea achizitiilor publice ar crea intreprinderilor private oportunitatea participarii la licitatii pe o piata de 2 trilioane € pe an.

4. Incurajarea inovatiei
Desi lider mondial la inovatie, U.E. are tendinta de a neglija acest domeniu, in aprecierea britanicilor. Statele Unite investesc de 5 ori mai mult decat Uniunea in capitalul de risc, iar din anul 1975 pana in prezent, circa 70 % din companiile inovative ale lumii s-au infiintat numai in S.U.A.

In anul 2011, China va inregistra mai multe patente decat S.U.A., Japonia sau Europa, creand o economie centrata pe inovatie. De aceea, guvernul britanic sustine crearea unui regim european al patentelor, cat mai avantajos pentru companii. Identificarea barierelor si eliminarea lor, simplificarea procedurilor, dezvoltarea capitalului de risc si suplimentarea fondurilor europene pentru inovatie sunt alte cateva masuri propuse in documentul britanic.

II. Agenda britanica a cresterii europene, din perspectiva romaneasca

Fara indoiala, agenda propusa de britanici este profund benefica economiei romanesti. Ca orice terapie, insa, ea ar trebui adaptata la specificul pacientului.

Toate cele 4 cai propuse de britanici pentru dinamizarea economiei europene isi gasesc aplicabilitatea la noi, ba mai mult, intr-un nou stat membru ele pot avea valente benefice suplimentare, cum ar fi consolidarea regulilor economiei de piata, acomodarea intregii economii la liberalismul comercial sufocat in anii predecembristi, cultivarea cu grija a mugurilor initiativei private oneste inexistenta inainte de 1989 si, bineinteles, descatusarea inovatiei intr-un mediu in care, acum 20 de ani, egalitarismul nu permitea afirmarea ideilor inedite, decat pe directiile prestabilite politic. Un excelent matematician nu putea sa-si valorifice valentele intelectuale pentru a produce bani in folosul propriei familii. Acum, nu ii este de ajuns libertatea, el are nevoie si de sprijin institutional, administrativ si chiar financiar, pentru demararea unei afaceri inteligente. Un program european bine focusat, insotit eventual de un grant, i-ar pune in valoare potentialul, concretizat apoi in noi locuri de munca.

1. Valorificarea potentialului pietei unice
Liberalizarea circulatiei marfurilor, capitalurilor, serviciilor si fortei de munca a avut un impact puternic si complex asupra economiei romanesti, in perioada de preaderare si mai ales dupa 1 ianuarie 2007.

a. Libera circulatie a marfurilor
Deschiderea pietei U.E. a gasit economia romaneasca destul de nepregatita pentru a-si valorifica produsele de export, dupa inchiderea multor capacitati productive si stoparea subventiilor de stat in unele sectoare care, tocmai prin aceste subventii, penetrasera anterior pietele occidentale. La putinele produse romanesti intr-adevar competitive, cum ar fi vinurile si carnea de ovine, restrictiile la exportul nostru spre piata U.E. s-au mentinut pana in momentul aderarii. Daca la produsele subventionate erau de inteles restrictiile impuse de Comisia Europeana, la vin si carne de miel, unde costurile noastre erau mult mai mici fara sprijinul statului, romanii au intampinat o bariera greu de sustinut prin logica optiunii britanice pentru crestere in U.E. Asadar, prima libertate de miscare, cea a marfurilor, a adus si avantaje exportatorilor romani, dar a fost si imperfecta, erodandu-le competitivitatea. In perioada de preaderare s-au aplicat concesii comerciale asimetrice, cu mai multe reduceri tarifare din partea U.E.,

decat din partea Romaniei. Avantajul a ramas in cea mai mare parte doar pe hartie, deoarece la pozitiile tarifare unde U.E. liberaliza importurile, romanii nu aveau marfa de export, sau erau sufocati de barierele interne, gen birocratie si cost ridicat al afacerilor.

Poate cel mai mare avantaj al liberalizarii circulatiei marfurilor l-au resimtit consumatorii, care au avut, in sfarsit, acces la mult ravnitele produse occidentale, de la fructe exotice, pana la branza olandeza. In plus, libera concurenta impunea producatorilor autohtoni sa tina preturile in frau, daca doreau sa vanda.

b. Libera circulatie a capitalurilor
O industrie financiara incipienta, cum era cea a Romaniei in anii ’90, nu avea cum sa beneficieze de deschiderea pietelor europene de capital. In schimb, piata romaneasca de capital a deschis o multitudine de oportunitati pentru serviciile bancare din U.E., care au gasit noi clienti si noi destinatii de plasament profitabil al capitalurilor. Fara indoiala, procesul a fost benefic si Romaniei, prin insasi formarea si consolidarea unei piete autohtone de capital dupa toate regulile clasice. Infuzia de capital a fost benefica economiei, mai ales din perspectiva investitiilor straine directe, insa nu trebuie omise efectele nefericite ale capitalurilor pur speculative. Schemele ingenioase de provocare a unor hemoragii financiare, arhicunoscute in lumea occidentala, isi gaseau teren virgin in Romania, unde nici reglementarea nu era suficient de solida pentru a impiedica fuga unor capitaluri speculative in strainatate si nici consumatorii nu erau imunizati la tentatiile speculative.

c. Libera circulatie a serviciilor
Poate cea mai complexa, prin efectele ei, liberalizarea serviciilor a avut si are, in opinia noastra, un efect benefic pe ansamblul economiei romanesti, desi pe anumite segmente, mai ales la inceput, deschiderea pietei ne-a dezavantajat. In serviciile financiare, ca si in domeniul marfurilor, deschiderea pietei ii avantajeaza pe cei mai competitivi. Evident, noi nu am avut ce exporta pe piata europeana, in timp ce serviciile europene si-au gasit o noua piata de desfacere, de pe care sa-si repatrieze, cu regularitate, profiturile. Castigul din start al romanilor a fost un know-how dificil de accesat altfel.

In schimb, intr-o anumita sfera de servicii, mai ales cea insotita de miscarea persoanelor, romanii au fost si sunt in avantaj net. Integrarea europeana nu reprezinta un joc de suma nula, in care ce castiga unul pierde altul, ci trebuie privita ca un joc de dublu profit, insa nu intotdeauna profitul se imparte uniform. De aceea, o analiza mai profunda poate identifica nisele de oportunitate pentru fiecare grupa de jucatori pe piata.

Frizeri, doctori, instalatori, dentisti sau reparatori auto, ca sa dam doar cateva exemple de profesii liberale, plecand din Romania, si-au gasit in alte state ale U.E. destinatii bune pentru profit. Aici, poate mai bine ca oriunde, se constata “dublul profit”, statele receptoare beneficiind de servicii de calitate si ieftine, iar ofertantii de profituri superioare celor din tara de origine.

d. Libera circulatie a fortei de munca
In crescendo, aceasta a patra dimensiune a pietei unice europene, ofera avantaje maxime Romaniei, in procesul de liberalizare.

Nu este locul aici sa dezvoltam ideea, pentru ca, treptat, a devenit de notorietate dublul profit al migratiei fortei de munca romanesti spre alte state din U.E. Remitand anual spre tara peste 5 miliarde de euro, romanii duc mult mai mult de atat in conturile firmelor care ii angajeaza, contribuind astfel la dinamizarea statelor receptoare si a economiei europene. Poate Marea Britanie este cel mai bun exemplu. Desi formal mentine in continuare restrictii la intrarea de lucratori romani, la finele anului 2010, la un targ de joburi din Bucuresti, cele mai multe oferte proveneau din Marea Britanie. Atasati valorilor pietei libere, britanicii stiu sa valorifice avantajul competitiv, reducand costurile si mentinand un echilibru dinamic pe piata muncii, cu o flexibilitate superioara oricarui alt stat membru al U.E.

2. Deblocarea beneficiilor comertului international
Dupa aderare, Romania a renuntat la propriile politici comerciale, in favoarea U.E. Taxele vamale aplicate la importul romanesc nu se mai decid la Bucuresti, ci la Bruxelles. Liberalizarea comertului cu tarile terte, ca vehicul spre prosperitate, este decisa in comun de cele 27 de state membre, in virtutea politicii comerciale comune. Finalizarea negocierilor comerciale in curs ar aduce U.E. un surplus de PIB in valoare de 60 mld. €. Cel ce ar inventa formula prin care se deceleaza cota aferenta Romaniei din acest surplus ar merita premiul Nobel pentru economie.

3. Diminuarea costurilor pentru intreprinderi
Vorbe frumoase am auzit mereu: sa sprijinim micii intreprinzatori, sa reducem costul infiintarii de noi firme, sa stimulam initiativa privata, sa reducem povara birocratica, sa defiscalizam IMM-urile etc. Fapte – mai putine!

Dincolo de handicapul lipsei de experienta in initierea de afaceri, dupa 1990 romanii se confrunta, inca, cu o legislatie complexa si confuza si, mai ales, cu practici care sufoca initiativa privata.
Initiativa britanica de a forta decizii supranationale, la Bruxelles, este ideala, chiar daca stim ca aplicarii normelor comunitare ii lipseste celeritatea. Reducerea efectiva a poverii birocratice, exceptarea IMM-urilor de la unele reglementari europene, sau facilitarea accesului lor la piata de capital sunt cateva repere concrete care-i pot ajuta pe tinerii romani in parcursul lor spre demararea unei afaceri. Deschiderea onesta a achizitiilor publice in fata ofertantilor particulari ar fi si ea un balon de oxigen pentru initiativa privata, fara preferinte, favoritisme sau restrictii impovaratoare.

4. Incurajarea inovatiei
Transpunerea in profit a ideilor romanesti, prin brevete de inventii, stimulata printr-o legislatie europeana favorabila si printr-un capital de risc transnational ar conduce la crearea de noi produse si servicii romanesti. Bunele practici de investitii straine in cele mai inovative intreprinderi romanesti, mai ales din IT, ar putea sa se multiplice, cu finantari europene din fondurile de cercetare si dezvoltare. Accesul cat mai simplu la aceste fonduri, la care speram macar din urmatorul exercitiu financiar multianual 2014-2020, va pune in valoare materia cenusie romaneasca, mai ales daca firmele romanesti vor fi acceptate si vor invata sa participe ca subcontractori la marile proiecte europene de cercetare, finantate de la bugetul comunitar.

Angrenarea cat mai pragmatica in dezbaterile privind incurajarea cresterii economice europene ar insemna o capitalizare a noilor oportunitati pe care le va oferi Uniunea Europeana, prin efortul comun, comunitatii de afaceri romanesti.

Robusta sau timida, durabila sau conjuncturala, constanta sau sporadica, evidenta sau aparenta, atata timp cat nu degenereaza in supraincalzire, orice crestere economica este buna. Sa optam asadar, alaturi de britanici, pentru buna crestere. Altfel, s-ar putea doar sa oftam.

Dr. Radu Serban