Directiva Europeana a lucratorilor temporari aplicata in Marea Britanie Transparenta Guvernare europeana : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Guvernare europeana > Transparenta > Directiva Europeana a lucratorilor temporari aplicata in Marea Britanie

Directiva Europeana a lucratorilor temporari aplicata in Marea Britanie

Publicat: 3 Noiembrie 2011 @ 16:25

Directiva muncii prin agent de munca temporara - 2008/104/CE (Agency Workers Directive) are drept scop sa ofere lucratorilor temporari un tratament egal cu cel al lucratorilor permanenti, in privinta principalelor conditii de lucru si angajare, atunci cand presteaza aceeasi munca. Propusa inca din anul 2002, Directiva a fost blocata de Marea Britanie, Germania, Danemarca si Irlanda, pana in anul 2008. Dr. Radu Serban

Transpunerea Directivei in Regatul Unit

In scopul transpunerii acestei Directive in legislatia nationala, Marea Britanie a emis in ianuarie 2010, un set de Reglementari, cu aplicabilitate de la 1 octombrie 2011. Potrivit articolului 4 al Directivei, statelor membre le revine obligatia sa revizuiasca pana la 5 decembrie 2011 orice restrictie sau interdictie privind utilizarea muncii temporare, pentru a se asigura ca acestea sunt justificate in raport cu protectia lucratorilor temporari, inclusiv cu cerintele privind siguranta si sanatatea la locul de munca.
    La transpunere, legiuitorul britanic a tinut cont ca tratamentul egal sub incidenta acestei Directive se refera la principalele conditii de munca si angajare, respectiv: salariul, timpul de munca, orele peste program, pauzele, perioadele de odihna, concediile, accesul la pregatire profesionala si facilitatile colective, cum ar fi ingrijirea copiilor. Tratamentul egal nu include prevederile privind pensiile si concediile de boala.
    Ca si in cazul altor directive, in procesul transpunerii in legislatia nationala se permit anumite flexibilitati. Astfel, in cazul Marii Britanii, dupa o intelegere intervenita intre Confederatia Industriei Britanice si Congresul Sindicatelor la data de 20 mai 2008, tratamentul egal pentru cele mai multe drepturi nu este aplicabil decat dupa ce lucratorul temporar a muncit in aceasta calitate cel putin 12 saptamani. Aceasta intelegere se reflecta si in Reglementarile publicate in ianuarie 2010.

*
    Pentru simplificarea exprimarii, voi folosi in continuare expresia „munca temporara”, in loc de termenul juridic consacrat in romaneste de „munca prin agent de munca temporara”, la fel voi folosi si termenul „lucrator temporar”, intelegand prin aceasta, conform Codului Muncii, ca este vorba de angajatul care presteaza „munca prin agent de munca temporara”.

Economia britanica – afectata de Directiva 2008/104/CE

    Consolat cu ideea ca Directiva 2008/104 va afecta economia tarii, ministrul britanic pentru afaceri, Vince Cable, a precizat, in septembrie 2011, ca Guvernul nu detine nici o parghie de interventie, deoarece sindicatele sustin puternic aplicarea Directivei, dupa ce transpunerea ei fusese legiferata de guvernul precedent, laburist. Intr-o scrisoare publica adresata partenerilor de coalitie, el a recunoscut ca abilitatea guvernului de a „indulci” prevederile normei europene prin aplicare in legislatia nationala este extrem de limitata. In acelasi timp, a precizat ca prevederile Directivei sunt controversate, iar comunitatea britanica de afaceri manifesta o reala preocupare fata de costurile pe care le incumba noile reglementari. Patronii nu au reusit insa sa-si convinga partenerii de dialog social asupra utilitatii „diluarii” continutului Directivei, prin transpunere in norme nationale. In lipsa unui acord intre cei doi parteneri sociali, Guvernul ar fi fost pasibil de actiune in instanta, complicand situatia, inclusiv in raport cu Bruxelles-ul.
    Camerele de Comert Britanice au estimat ca aplicarea acestei Directive va costa comunitatea de afaceri circa 1,5 miliarde Ł anual (dupa alte estimari chiar 2 miliarde Ł), tocmai intr-un moment in care Regatul Unit se zbate sa nu cada din nou in recesiune. De unde acest cost enorm? Firma de consultanta Eversheds estimeaza ca salariul unui angajat temporar, in acest moment, este cu circa 34 % mai mic decat al unui angajat permanent, pentru aceeasi munca prestata.
    In mod practic, prin aplicarea Directivei, un numar de 1,3 milioane lucratori temporari va beneficia, dupa minimum 12 saptamani de munca, de aceleasi salarii, aceleasi concedii si plati pentru ore suplimentare, ca si lucratorii permanenti. Un studiu britanic (Louisa Peacock, The Telegraph, 20 septembrie 2011, “Government to bring in temp worker law unchanged”) estimeaza ca aproape 500.000 de lucratori temporari ar putea sa-si piarda locurile de munca inainte de sfarsitul anului 2011, datorita faptului ca angajatorii vor renunta la ei, din dorinta de a evita noile reguli. Calcule precise efectuate de specialisti demonstreaza ca o intreprindere mica va avea de cheltuit in plus, in medie 2.493 Ł pentru aplicarea noii Directive. Numai dupa declansarea crizei economice globale, in Regatul Unit numarul angajatilor temporari a crescut cu 300.000, nu doar in agricultura, dar si in servicii juridice si IT.
    Firma de consultanta Allen & Overy sugereaza ca o treime din angajatorii afectati vor trece la angajari pe maximum 11 saptamani, cu una sub limita de 12 saptamani spre a eluda Directiva, sfidand amenintarea cu amenzile, in asemenea cazuri.
    Oficiul National de Statistica releva faptul ca 33 % din angajatii temporari sunt tineri, intre 16 si 24 de ani, ceea ce va suplimenta somajul in randul tinerilor.
    Comentatorii considera ca intelegerea a intervenit, de fapt, ca un fel de compensatie, daca nu chiar „mita”, oferita de guvernul laburist precedent sindicatelor nationale si autoritatilor de la Bruxelles, in schimbul exceptarii in continuare a Marii Britanii de la saptamana de lucru de 48 de ore. Guvernul nou, dupa preluarea puterii in 2010, a incercat o „diluare” a aplicarii Directivei, angajand chiar un expert pentru analiza cailor unui asemenea demers, insa a concluzionat ca, in lipsa acordului partenerilor sociali, parghiile de actiune ii sunt nule. Ba mai mult, dupa ce sindicatele s-au lasat convinse de patronat ca drepturile sa intre in vigoare numai dupa 12 saptamani de la angajare, acum ar putea sa revina si chiar sa solicite aplicarea Directivei inca din prima zi de angajare, cum a propus U.E.
    Abordarea politica a Directivei in Marea Britanie se inscrie in curentul eurosceptic alimentat de problemele tot mai complicate din zona euro, cu precadere

de criza datoriilor suverane. In acest sens, Directiva este considerata de mai multi politicieni britanici drept o masura nefericita si inoportuna, intr-un moment in care intreaga Europa are nevoie de crestere economica, diminuand flexibilitatea pe pietele muncii si adaugand noi proceduri birocratice pentru intreprinderile mici si mijlocii, care vor scumpi si mai mult afacerile.
    Directiva provoaca preocupare in comunitatea de afaceri la nivelul intregii Uniuni Europene. Secretarul general al Federatiei Angajatorilor Europeni, Robin Charter, apreciaza ca numarul angajatilor temporari se va injumatati. Mai mult, el crede ca adeseori munca lucratorilor temporari nu este echivalenta cu a celor permanenti, fiind imposibil de cuantificat cu exactitate.
    Exista o anumita retinere chiar si din partea angajatilor temporari fata de aceasta Directiva, unii din ei considerand ca, nefiind angajati permanent, isi pot permite un program mai flexibil, ramanandu-le mai mult timp pentru familie si alte preocupari personale, la nevoie. Sunt oameni care accepta un salariu mai mic, de dragul flexibilitatii programului de munca.
    Conditiile pentru lucratorii temporari britanici difera in raport cu meseriile prestate. De exemplu, in invatamant salariile zilnice nu sunt negociabile. Unii agenti de munca temporara, cum ar fi „London Teaching Pool”, care furnizeaza sute de cadre didactice temporare, considera ca aceasta regula este depasita. Aplicarea Directivei inseamna salarii zilnice cu 25-30 Ł mai mari, in evaluarea acestora. Pe de alta parte, angajatii doresc cat mai multa transparenta, pentru a cunoaste profiturile realizate de agenti pe seama lor.
    Exista insa si agenti care considera binevenita Directiva. Printre acestia, „Meridian”, care plaseaza saptamanal circa 5.000 de lucratori temporari, considera ca noile norme vor conduce la eliminarea angajatilor neperformanti.
    Codul britanic de conduita al agentiilor de angajare din 2003 interzice agentilor sa presteze mai multe feluri de activitati, printre care:
•    Vanzarea altor tipuri de servicii;
•    Trimiterea de lucratori la un angajat, ca „spargatori de greva”;
•    Divulgarea detaliilor personale ale angajatilor agentiei;
•    Publicitate pentru locuri de munca inexistente;
•    Retinerea unor sume de bani de la lucratori, sau impunerea unor comisioane directe lucratorilor, pentru munca lor;
•    Ascunderea standardelor de sanatate si siguranta de la locul de munca unde trimit angajatii.
Acelasi cod solicita agentilor sa dea un document scris angajatului, in care sa se precizeze salariul, timpul de munca si statutul contractual.
    In realitate, aceste norme pot fi usor incalcate, neexistand resurse suficiente de verificare in teren. Controalele se fac doar pe baza plangerii angajatilor, astfel de situatii fiind extrem de rare. Autoritatea britanica de control, „Inspectoratul pentru Standardele Agentiilor de Angajare”, are doar 27 de inspectori. De exemplu, in anul 2004, intr-o industrie de 26 miliarde Ł, in care operau peste 17.000 de agentii, Inspectoratul a investigat 1.057 de cazuri si a aplicat 8 penalizari.

O comparatie internationala

Ponderea fortei de munca temporare in raport cu cea permanenta in Marea Britanie, este destul de modesta in comparatie cu alte tari, de doar 5 % la barbati, conform datelor OCDE din martie 2011.

Dezbaterile publice asupra Directivei par astfel exagerate, in raport cu acest procent, daca tinem cont ca in Polonia ponderea este de peste 26 %, iar in Spania si Portugalia peste 20%, la barbati.
    Romania, cu circa 2 % conform statisticilor europene, pare sa fie prea putin afectata de Directiva. Obligatia formala de transpunere este egala insa, pentru toate statele membre.
La noi in tara, din cele 107 articole modificate ale Codului Muncii (Legea 40/2011), un numar de 11 se refera tocmai la „munca prin agent de munca temporara”. De la definitie si pana la structura contractului triunghiular (agent – angajator – angajat), „munca prin agent de munca temporara” face obiectul unor noi prevederi legale, fara insa a conduce la armonizarea integrala cu Directiva 2008/104/CE.
Termenul pentru care poate fi stabilita misiunea de munca temporara a fost extins de la 12 luni la 24 de luni, putand fi prelungit cu perioade succesive, care insa adaugate la durata initiala nu pot depasi 36 de luni (spre deosebire de 18 luni cum prevedea precedenta reglementare).
Printre altele, prin noua reglementare se interzice ca agentii de munca temporara sa perceapa taxe in schimbul recrutarii salariatilor temporari de catre utilizatori.
Cadrul juridic international in materie de angajati temporari este dat, la nivelul Organizatiei Internationale a Muncii, de Conventia nr. 181/1997 privind agentiile de ocupare private, neratificata de Romania, precum si de Recomandarea nr. 187/1997 referitoare la agentiile private de ocupare a fortei de munca.

*
Recesiunea economica a determinat firmele sa faca economii, inclusiv prin reduceri de personal si de salarii. Ca reactie, Directiva lucratorilor temporari este binevenita.
Intr-un anunt publicitar din 2009 citeam: „V-ati pierdut locul de munca din cauza recesiunii? Adresati-va unei agentii de munca temporara!”. Ce optiuni au managerii de companii, in fata recesiunii? Dar lucratorii confruntati cu somajul? Dilema va trena, probabil, pana la revenirea economiei europene pe o linie de crestere durabila, timp in care ne vom zbate in dilema cauzalitatii: oul sau gaina, criza sau lucratorul temporar?

Dr. Radu Serban

Link:
- Directiva muncii prin agent de munca temporara – 2008/104/CE