Intre stimularea cresterii si consolidare fiscala - experienta britanica Macroeconomie Business & Jobs : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Business & Jobs > Macroeconomie > Intre stimularea cresterii si consolidare fiscala - experienta britanica

Intre stimularea cresterii si consolidare fiscala - experienta britanica

Publicat: 6 Decembrie 2011 @ 22:21

Spre finele anului 2011, perspectivele economiei britanice se anunta mai putin favorabile decat in previziunile din primavara trecuta, cu incetinirea cresterii economice si prelungirea perioadei de austeritate. Guvernul ofera sprijin unor sectoare economice prin stimulente fiscale, dar inaspreste pe de alta parte regimul de economii in sectorul public, pentru a consolida bugetul. de dr. Radu Serban

Echilibru dinamic

In conditiile unor bugete epuizate, unele economii occidentale isi continua framantarile in cautarea unor solutii optime la dilema: austeritate sau crestere. Un stat cu deficite si datorii mari nu are cum sa atraga resurse financiare pentru a stimula cresterea, in consecinta isi impune un regim de austeritate, cu majorari de taxe si reduceri de cheltuieli, pana la consolidarea finantelor publice, cand creditorii vor fi mai darnici. In acelasi timp, prea multa austeritate priveaza economia reala de resursele cresterii si ingusteaza baza de aplicare a taxelor, subminand atingerea primului obiectiv, cel al consolidarii fiscale. Cu acest din urma argument, unii politicieni, mai ales cei de stanga, propun diluarea masurilor de austeritate si sporirea rolului statului in economie, pentru dinamizarea acesteia. Intram astfel intr-un cerc vicios a carui iesire nu poate fi decat un echilibru instabil dar dinamic, ajustabil la realitatile imprevizibile, intre strangerea curelei pe de o parte si finantarea cresterii, pe de alta parte.
Regatul Unit poate constitui un bun studiu de caz in cautarea acestui echilibru, neregasindu-se in zona euro, acolo unde anumite parghii de politica monetar – financiara sunt mai putin la indemana fiecarui stat membru, iar politica fiscala tinde sa se armonizeze la nivelul intregii zone. Ajustarile fine aduse de guvernul britanic, in raport cu prognozele Oficiului Responsabilitatii Bugetare (ORB), demonstreaza flexibilitatea executivului, in limitele unui mandat asumat, cu focalizare in primul rand pe ameliorarea finantelor publice, fara a neglija total cresterea si stimulentele pentru comunitatea de afaceri. Curajul de a rupe undeva cercul vicios inseamna asumarea raspunderii, cu riscurile aferente, dar si cu explicatiile si justificarile politice de rigoare. Masurile de austeritate severe se impun tocmai datorita mostenirii dezastruoase de la precedentul guvern, care a trait pe datorie, fara grija zilei de maine, sustine actualul executiv. Acum, fara consolidare fiscala, daca s-ar cheltui in continuare pe datorie pentru stimularea cresterii economice, s-ar pune in pericol ratingul suveran al tarii, ceea ce ar atrage neincredere pe piata, deci costuri suplimentare la serviciul datoriei publice si, in continuare, o sarabanda a imprumuturilor scumpe care ar sugera apelul la ajutor din partea FMI sau a altor finantatori internationali.
Intre spectrul indatorarii in continuare si o austeritate prelungita, guvernul britanic a venit, imediat dupa publicarea previziunilor de toamna din partea ORB, cu concluzia ca, in ciuda dificultatilor, tara traieste pe picioarele ei, din propriile resurse, trecand usor dinspre o economie bazata pe imprumuturi, spre o crestere durabila. Prelungind regimul de austeritate, promite o ieftinire a serviciului datoriei publice si treptat, pe masura consolidarii bugetare, o suplimentare a resurselor disponibile pentru injectia de stimulente in economie.

Guvernul isi adapteaza fin politicile economice si fiscale la realitati

La finele lunii noiembrie 2011, Oficiul Responsabilitatii Bugetare (ORB) a dat publicitatii noile previziuni privind economia Marii Britanii, corectate in raport cu cele din luna martie a aceluiasi an. Se releva o economie mai anemica in procesul de refacere, cu finantele publice intr-un usor proces de erodare, sub impactul unor factori adversi.
Organism independent si „orb” la orice interferente politice, infiintat in 2010 sa puna la dispozitia guvernului prognoze neutre, ORB si-a redus previziunile de crestere a PIB pentru anul 2012, de la 2,5 % in martie, la numai 0,7 % in noiembrie anul acesta. Pentru anul 2013 se releva o diminuare de la 2,9 % la 2,1 %, iar ceea ce devine mai ingrijorator, spre mijlocul anului viitor se intrevede o probabilitate de circa 33 % ca tara sa intre din nou in recesiune, dupa doua trimestre de potentiala contractie a PIB. Pentru anul 2015 in schimb, prognoza este mai optimista, cu o crestere economica de 3 %, fata de numai 2,8 % cat se previzionase in martie.
Explicatia presedintelui ORB, Robert Chote, privind inrautatirea perspectivei economice, este aceea ca abilitatea economiei de a produce bunuri si servicii s-a dovedit a fi mult mai slaba decat se estimase in martie. Efectele negative se inlantuie, lipsa de productie determinand o lipsa de profituri, mai departe o lipsa de incasari din taxe la bugetul de stat, deci deficite bugetare sporite. In felul acesta, aproape la toti indicatorii, s-au facut ajustari in sens nefavorabil.
Consumul gospodariilor casnice se intrevede a fi anul acesta cu 1,7 puncte procentuale sub prognozele din martie, in valoare absoluta chiar sub nivelul anului trecut. Pentru 2012, se anticipeaza un consum cu 1,1 puncte procentuale sub nivelul estimat in martie. Explicatia consta in inflatia ridicata, provenita din preturile combustibililor si alimentelor, care au anulat efectul majorarilor salariale. La finele anului in curs, venitul disponibil al populatiei va fi cu 2,3 % mai mic decat in anul anterior, ceea ce reprezinta un record national postbelic.
Un al doilea factor pe seama caruia se pune inrautatirea previziunilor este efectul turbulentelor din zona euro, diminuand creditul disponibil si atenuand apetitul pentru consum al populatiei.
Indicatorii pietei muncii au suferit si ei ajustari negative, somajul pentru anul viitor fiind estimat la 8,7 %, fata de numai 8,1 % cat se anticipase in martie. Totusi, exceptarea sectoarelor medical si de invatamant de la reducerile de cheltuieli bugetare s-ar putea sa scada numarul anticipat al somerilor, cu circa 50.000, apreciaza ORB. Sectorul public va pierde mult

mai multe locuri de munca decat se crezuse in primavara trecuta, respectiv 710.000 pana in anul 2017, fata de numai 400.000 pana in 2016; este adevarat ca perioada disponibilizarilor s-a prelungit cu un an.
In sfera fiscala, eliminarea deficitului bugetar se va putea produce cu trei ani mai tarziu, respectiv in exercitiul bugetar 2017-1018, fata de 2014-2015 cum se anticipase in luna martie.
In 2016-2017 deficitul structural curent va fi inca de 6 mld. Ł. Va fi nevoie de reducerea cheltuielilor curente cu 0,9 procente anual in 2015-2016 si 2016-2017, fata de numai 0,2 procente in perioada 2011-2015. Chiar si cu majorarea taxelor si reducerea cheltuielilor, care vor atinge un nivel anual de 147 mld. Ł in exercitiul bugetar 2016-2017, sumele care vor trebui imprumutate sunt mai mari decat se previzionase in iunie 2010. Aceasta ar insemna ca, in ciuda austeritatii impuse, datoria va creste.
In acest context, atat guvernul cat si Banca Angliei si-au pus sperantele de refacere si echilibrare a economiei mai degraba in export, decat in consumul intern. Inrautatirea conditiilor de credit de pe piata prelungeste insa perioada de refacere si face mai dificila realocarea capitalurilor dinspre sectoarele ineficiente spre cele mai productive.
Fata de aceste previziuni nu prea imbucuratoare, ministrul de finante George Osborne a anuntat un set de masuri menite sa mentina echilibrul dinamic intre masurile de austeritate si cele de stimulare a economiei. Astfel, in sprijinul cresterii economice, se au in vedere urmatoarele facilitati:
• Se vor disponibiliza 50 mld. Ł pentru proiecte in infrastructura. In plus, guvernul spera sa convinga fondurile de pensii sa investeasca si ele 20 mld. Ł. Proiectele avute in vedere se refera inclusiv la modernizarea unor autostrazi si cai ferate.
• Taxa de utilizare a soselelor, de 3 pence pe litrul de combustibil, se va aplica din august anul viitor, in loc de ianuarie, iar cresterea sa in continuare a fost anulata. Costul transportului feroviar si al transportului in comun in Londra va creste cu numai 1 % peste inflatie, anul viitor, in loc de 3 %.
• Familiile din locuintele sociale vor avea posibilitatea sa le cumpere la un pret redus cu 50 %, iar banii incasati de guvern se vor folosi pentru construirea altor locuinte sociale.
• 40 % din copiii de 2 ani vor fi eligibili pentru 15 ore de cresa gratuita pe saptamana, schema fiind practic dublata.

Intre masurile de austeritate sporita se pot enumera:
• In urmatorii doi ani de dupa incheierea perioadei de inghetare a salariilor din sectorul public, in 2013, cresterea salariala nu va putea depasi 1 % pe an. Perioada de austeritate a fost extinsa cu alti doi ani, ceea ce inseamna ca ar putea sa apara noi disponibilizari.
• Unele din creditele fiscale pentru cei cu salarii mici nu se vor mai indexa cu inflatia, la fel si creditul fiscal pentru cresterea copiilor.
• Incepand cu anul 2020, varsta de pensionare la stat va creste la 66 de ani, iar din 2026 la 67 de ani. Persoanele cu mai putin de 14 ani pana la pensionare nu vor fi afectate.

Ministrul de finante din umbra, Ed Balls, interpreteaza previziunile ORB in sensul lipsei de finalitate a masurilor de austeritate incercate de guvern, sau al unui efect “infim”. Laburistii observa ca guvernul adanceste masurile de austeritate, cu 15 mld. Ł reduceri suplimentare de cheltuieli anuale si cu trei ani in plus pana la echilibrarea bugetului de stat, amenintand serios cresterea economica.
Comentatorii economici observa ca incetinirea ritmului de crestere conduce la imprumuturi suplimentare in urmatorii cinci ani, cu 111 mld. Ł mai mult decat se planificase. Ingrijoreaza si faptul ca, in ciuda masurilor de austeritate, cheltuielile guvernamentale vor creste de la 702 mld. Ł anul acesta, la 758 mld. Ł in exercitiul bugetar 2016-2017.

Intr-o economie occidentala care continua sa-si mentina ratingul maxim „AAA” si care se imprumuta mai ieftin decat Germania, ministrul de finante isi mentine prioritatea de a convinge pietele asupra consecventei sale in reducerea deficitului bugetar. Tot el insa, manifesta o anumita toleranta fata de tintele ecologice, pentru a stimula competitivitatea, afirmand ca „nu vom salva planeta daca vom inchide combinatele siderurgice”.
Efectele masurilor nepopulare si perspectivele de prelungire a perioadei de austeritate, reflectate si in greva generala a functionarilor publici din 30 noiembrie, nu par sa erodeze fermitatea in aplicarea programului de guvernare, chiar daca unele ajustari fine denota suficienta flexibilitate in adaptarea la evolutiile neprevazute, inclusiv la impactul negativ al crizei din zona euro.

*
Daca a vorbi despre o veritabila “lectie britanica” ar parea prea mult, atunci macar o concluzie pertinenta se impune. Echilibristica inteligenta in spatiul incert dintre austeritate si crestere consta in a nu amaneta viitorul copiilor nostri, cu precautia sa ne dozam efortul actual de asa maniera incat sa nu clacam inainte de a preda stafeta generatiei urmatoare. La mersul pe sfoara, pe langa plasarea centrului de greutate deasupra capetelor barei purtate in maini, echilibristul are nevoie de talent si curaj, pentru a nu se pierde cu firea la mijlocul parcursului. Prin similitudine, gestionarul unei economii indatorate trebuie sa-si inalte centrul de greutate deasupra celor doua poveri de la extremitatile parghiei guvernamentale, austeritatea si efortul de crestere, pentru a readuce echilibrul si prosperitatea in viata cetatii.

Dr. Radu Serban