Ce trebuie sa mai faca Grecia pentru a obtine un nou ajutor de la FMI / Masurile de austeritate nu sunt de-ajuns
In schimbul adoptarii masurilor de austeritate, Grecia s-a ales cu promisiunea de a primi un nou bailout de la FMI, in valoare de 130 de miliarde de euro. Pe de alta parte, FMI a atras atentia grecilor ca mai au multe de pus la punct pentru a securiza acest fond si a se evita niste consecinte devastatoare. Sunt trei mari motive pentru care Grecia ar putea, in final, sa nu se aleaga cu acest ajutor financiar, ceea ce ar insemna ca Grecia nu va inghiti bula de oxigen de care are nevoie pentru a nu da faliment.
Ce se va intampla in continuare cu Grecia:
- Guvernul grec trebuie sa obtina niste commitment-uri in scris de la liderii partidelor ca vor respecta ceea ce s-a votat duminica seara
- majoritatea fragila a premierului Lucas Papademos trebuie sa ofere pana miercuri solutii de unde va taia 325 de milioane de euro de la buget.
- bailout-ul va fi acordat numai dupa ce guvernul elen va bate palma cu investitorii privati in privinta haircut-ului de 50%
- negocierile dintre investitorii privati si guvernul elen vor continua in privinta unui "swap" al obligatiunilor grecesti, pentru a mai castiga timp pentru restituirea datoriilor. Detinatorii de bonduri grecesti au doua saptamani, incepand de miercuri, pentru a spune da sau nu acestei oferte. Grecia se asteapta sa fie scutita de plata a 70% din datorie
- Comisia Europeana, FMI-ul si Banca Centrala Europeana vor analiza cifrele Greciei si vor face estimari economice in privinta deficitului bugetar si al datoriei publice; pana in 2020, Grecia ar trebui sa ajunga la 120% datorie publica din PIB, in prezent fiind de 160%.
- pana pe 20 martie, Grecia trebuie sa achite obligatiuni in vaaloare de 14,5 miliarde de euro, potrivit cariereonline.ro
vezi si
Parlamentul grec a votat duminica noaptea in favoarea adoptarii programului economic de austeritate, solicitat de Uniunea Europeana si FMI in schimbul eliberarii unui pachet de asistenta financiara internationala in valoare de 130 de miliarde de euro, de care Grecia are nevoie cruciala pentru a nu intra in incapacitate de plata a datoriilor si pentru a putea ramane in zona euro, anunta AFP.
Principalele masuri de austeritate pe scurt:
- Salariul minim va fi redus cu 22% in raport cu nivelul din ianuarie 2012
- Pentru tineri sub 25 de ani, reducerea este de 32%
- Desfiintarea majorarilor automate de salarii, inclusiv sporul de vechime
- Desfiintarea a aproximativ 500 de posturi de primari, adjuncti si angajati din colectivitatile locale (economii de 30 de milioane de euro), reducerea cheltuielilor guvernamentale centrale legate de alegeri cu cel putin 270 milioane euro
- Reducerea bugetului de investitii publice cu 400 mil euro
- Reducerea pensiilor sau a pensiilor complementare cele mai mari, in asa fel incat sa se reduca subventiile cu 300 mil. euro
- Inainte de sfarsitul lui 2012, 15.000 de bugetari vor fi trecuti in concediu tehnic si vor fi platiti cu 60% din salariul de baza, inainte de a fi concediati la capatul a unu sau doi ani, pentru cei aflati aproape de varsta de pensionare.
de I.B.
de paulson 14 Feb 2012 11:57
Planul de salvare a Greciei va fi pana la urma parafat. Aceasta deoarece interesul nu este salvarea Greciei, ci salvarea BANCILOR europene si americane.
De asemenea, vor fi parafate planuri de salvare pentru Portugalia, Irlanda, Spania ºi Italia în urmãtoarele 6 luni, probabil chiar mai devreme.
Fiecare þarã de mai sus va intra în insolvenþã în conformitate cu termenii amendamentelor din Tratatul Eurozonei, care permite planuri de salvare pe termen de maximum 2 ani, însã unele dintre acestea vor falimenta mai repede, chiar sub un an.
Fiecare naþiune PIIGS este deja în recesiune, dacã utilizãm un PIB calculat cinstit. Aceste recesiuni se vor agrava dupã introducerea planurilor de salvare, ceea ce va face ºi mai puþin probabil ca ele sã poatã implementa în mod semnificativ cerinþele de bazã ale acestor planuri de salvare.
Germania va cunoaºte cel mai mare numãr de politicieni tradiþionali eliminaþi de pe scena politicã din toata istoria sa electoralã postbelicã, în paralel cu accederea masivã în parlament a politicienilor anti-UE.
BCE (Banca Central Europeanã) va trebui sã tipareascã între 2.5 - 3 trilioane € în urmãtoarele 18 luni doar pentru recapitalizarea bãncilor din zona euro pentru o perioadã destul de lungã de timp pentru a evita ca guvernele sã ramânã fãrã finanþare. In plus, pe parcursul urmãtoarelor 12 luni, alte 3 trilioane € vor trebui sã fie tipãrite pentru a permite derularea programelor sociale ale statelor PIIGS, timp in care activitatea economicã va cunoaºte etape pline de contradicþii, pentru a se evita o altã crizã a datoriilor publice din zona euro, forþand genul de negocieri ºi procese ce le vedem acum, înainte de mijlocul anului 2014.
Inflaþia va ajunge atât de mare încât va aduce un constant vot de neincredere parlamentarã în toate statele membre din zona euro în viitorul previzibil.
Zona euro va fi ori dizolvatã, ori dramatic redusã pânã în 2015.