Studiul descrie impactul industriei farmaceutice asupra societatii si economiei si a fost realizat de Institutul de Prognoza Economica din cadrul Academiei Romane, cu sprijinul filialei din Romania al Pharmaceutical Research and Manufacturers of America (PhRMA) - Local American Working Group. Potrivit studului, Romania pierde in medie aproape 16 mii de ani de viata activa la 100 mii persoane intr-un ciclu de viata.

Studiul ”Industria farmaceutica din Romania: principalele tendinte si impactul asupra societatii si economiei”, lansat de Institutul de Prognoza Economica din cadrul Academiei Romane, cu sprijinul filialei din Romania al Pharmaceutical Research and Manufacturers of America (PhRMA) – Local American Working Group:
“In Romania speranta de viata este printre cele mai mici dintr-un grup de referinta de tari emergente (Graficul 4.14), cu speranta de viata la nastere in jurul valorii de 77,4 ani pentru femei si 69,8 ani pentru barbati, comparativ cu o medie de 79.2 si respectiv 71.2 ani in tarile ECE (2009). In acelasi timp speranta de viata la 65 de ani in Romania s-a situat la 17,2 ani pentru femei si 14 de ani pentru barbati, sub media ECE de 18,4 si respectiv 14,5 ani.”

Cresterea decalajului intre cererea pentru servicii medicale si resursele publice de finantare disponibile determina populatia sa cheltuie mai mult din propriile venituri decat ar fi normal in functie de nivelul actual de acoperire al asigurarii, arata studiul citat.

Dintre rezultatele studiului:

- Starea buna de sanatate duce la cresterea pe termen lung a participarii fortei de munca si a productivitatii, prin urmare, fiind unul dintre principalele motoare ale cresterii economice pe termen lung.
- Starea sanatatii este determinata de o gama larga de factori, de la stilul de viata si obiceiurile culturale la dezvoltarea economica, accesul la tratamente inovative, resurse pentru servicii sanitare si politici publice.
- Ultimii doi factori sunt de o importanta majora in rezultatul pe termen lung al starii de sanatate. Nivelului si eficienta resurselor de asistenta medicala, care depind in primul rand de calitatea politicilor publice aplicate, determina masura in care starea sanatatii poate fi imbunatatita.

Conform definitiei OMS, sanatatea poate fi definita in termeni generali ca “o stare de completa bunastarea fizica, mentala si sociala si nu doar absenta bolii sau a infirmitatii”. Indicatorul cel mai utilizat care masoara starea de sanatate a populatiei este speranta de viata, care indica numarul mediu de ani de viata suplimentari, care o persoana este de asteptat sa traiasca in cazul in care ratele de varsta specifice de deces sunt considerate sa ramana neschimbat pe tot parcursul vietii persoanei ramase.
 
Studiul descrie impactul economic  al industriei farmaceutice si pune in evidenta efectele produse de noile taxe, care, potrivit surselor citate, vor influenta indirect economia, dar si societatea.

Impactul economic al sectorului sanatatii asupra economiei romanesti este evaluat printr-o analiza de intrari-iesiri si se refera la efectele directe si indirect ale industriei farmaceutice cat si al sectorului serviciilor de sanatate asupra formarii si utilizarii PIB-ului, veniturilor bugetare, ocuparii fortei de munca si balantei comerciale.

·     Producatorii de medicamente sunt printre cei mai mari contribuabili la veniturile guvernamentale din impozite si taxe. Taxele aplicate produselor farmaceutice – care includ in principal taxa pe valoarea adaugata, impozite si taxe pentru importuri si accize – reprezinta 1.14% din totalul taxelor pe produse colectate la nivelul economiei. Astfel industria farmaceutica este al 23-lea cel mai mare contribuabil la veniturile guvernamentale din taxe dintr-un total de 103 sectoare economice.
·    Sanatatea si asistenta sociala au o importanta sistemica in cadrul economiei, fiind printre cele mai importante surse ale cererii intre industrii si in acelasi timp se afla printre cei mai mari angajatori.
·    Pentru fiecare 1 RON schimbat in cererea finala de medicamente, productia totala in cadrul economiei se modifica cu doar 1,15 RON. Efectul de multiplicare al cererii finale pentru medicamente asupra productiei economice totale este relativ scazut deoarece majoritatea medicamentelor provin din importuri, astfel incat nu se genereaza o activitate majora intre industrii.
·     Impactul indirect al cererii finale de medicamente asupra ocuparii fortei de munca este important in termeni relativi, chiar daca valoarea sa absoluta este nesemnificativa: pentru fiecare 8 angajati din cadrul industriei farmaceutice, alti 3 angajati lucreaza in alte sectoare ale economiei care furnizeaza bunuri si servicii industriei farma.
·     Cererea finala de servicii de sanatate si asistenta sociala are un efect multiplicator mai mare asupra productiei totale decat cererea finala de medicamente: pentru fiecare 1 RON cheltuit pentru servicii de sanatate si asistenta sociala, productia economica totala creste cu 1,8 RON.
·    Cheltuielile finale guvernamentale au cea mai mare pondere in cadrul cererii finale de servicii de sanatate si asistenta sociala. Astfel, o modificare a politicii guvernamentale de a creste sau reduce cheltuielile in acest sector poate avea un impact semnificativ asupra intregii economii.
·    Cererea intre industrii generata de catre serviciile de sanatate si asistenta sociala asigura peste 100 mii locuri de munca suplimentare in cadrul altor sectoare economice.
·    Perpetuarea arieratelor guvernamentale fata de sectorul farmaceutic poate echivala ca si consecinta cu o diminuare in cererea finala de servicii de sanatate si asistenta sociala, ce ar avea ca efect imediat diminuarea ofertei de medicamente. Pe masura ce efectele s-ar propaga in cadrul intregii economii, ar aparea pierderi suplimentare.
·    Cheltuielile cu sanatatea ca si pondere in PIB sunt aproape de nivelul mediei pe ultimii 15 ani, indicand ca autoritatile publice nu au luat nicio masura semnificativa pentru a reforma sistemul sanitar.
·    Romania pierde in medie aproape 16 mii de ani de viata activa la 100 mii persoane intr-un ciclu de viata (Anii de viata ajustati in functie de incapacitate – DALY) ca urmare a bolilor sau leziunilor, clasandu-se printre tarile cu cea mai mare povara a bolilor din cadrul ECE.
·    Bolile netransmisibile au reprezentat 76% din totalul DALY. Pe de alta parte, bolile netransmisibile sunt cele asupra carora se concentreaza producatorii de medicamente inovative. Prin cercetare si inovare continua, aceste companii sunt capabile sa produca medicamente care permit pacienților cu boli cronice sa traiasca o viața mai lunga, mai sanatoasa si mai productiva. Asadar exista modalitati de a reduce DALY. Decizia este insa in mana autoritatilor publice si depinde intr-o mare masura de structura si gestionarea sistemului public de sanatate.
·    Datorita bolilor transmisibile DALY este deosebit de ridicat comparativ cu media regionala, in principal din cauza tuberculozei si a infectiilor respiratorii. Eforturile autoritatilor publice din Romania de a controla impactul tuberculozei asupra populatiei au fost mai putin eficiente decat in alte tari, ca marturie a lipsei unor reforme structurale asupra sistemului public de sanatate.

168 de companii cu facilitati de productie locale, 16 reprezentante locale, 6 129 farmacii –  o industrie cu potential asupra cresterii economice.
·     Pe termen mediu spre lung Romania pierde aproximativ 18,6 miliarde EUR (15% din PIB la 2010) de productie economica, ca rezultat al starii precare de sanatate a populatiei masurata de DALY.
·    Daca starea sanatatii populatiei din Romania s-ar ridica la nivelul mediei UE, ar exista un surplus de productie economica de 6,7 miliarde EUR (6% din PIB la 2010), rezultat din cresterea participarii fortei de munca si a productivitatii.
· Crescand cheltuielile cu sanatatea cu 5 procente din PIB in urmatorii 10 ani, starea sanatatii  populatiei din Romania ar putea atinge media UE.