Cea mai recenta si mai dureroasa problema este cea a fondurilor europene. Aceasta este una mult prea importanta pentru a fi lasata la atitudinea unor functionari frustrati de prin birourile ministerelor. Potrivit ghidurilor initiale pentru proiecte salariile care s-ar fi putut plati pe programul de dezvoltare a resurselor umane ar fi fost ceva mai decente si motivante. De ele ar fi putut beneficia si angajatii statului pentru a-si imbunatati veniturile si asa destul de mici si pentru a se perfectiona in programele de dezvoltare a resurselor umane.

de Ioan Vlasin, Contributors.ro

Astfel salariatii organismelor intermediare care gestioneaza fondurile au avut salarii sustinute 75% din fonduri europene. Cu o astfel de sustinere externa, la fiecare leu investit de stat in salarii suma incasata la bugetele statului era de 1,8 lei, numai din contributia directa. Daca socotim si TVA-ul si alte contributii indirecte, suma returnata este cel putin dublul celei investite. Dar minti "luminate" au redus salariile acestora si implicit suma castigata de stat. Multi angajati au plecat din sistem, cei ramasi nu au motive sa lucreze la standarde de calitate si eficienta europene pe salarii egale cu ale unor ingrijitori de pe stadioane. Cei care au ramas au castigat si ei procese dar banii nu vor mai fi platiti de UE ci din bugetul statului.

Proiectele semnate inainte de 2011 ar putea merge (care merg) legal pe sume rezonabile pentru angajati. Si aici insa angajatii statului sunt urmariti pentru a fi discriminati, in ciuda faptului ca statul castiga cel putin dublu investitiei sale (doar pe unele axe contributia statului este 25%, pe majoritatea este mai mica). In 2010 au fost modificate ghidurile astfel incat resursele umane platite prin institutiile statului sa nu mai beneficieze de atatia bani. Banii, daca vor mai putea fi atrasi, se prefera sa fie cheltuiti nu cu personalul angajat cu contract ci cu firme de consultanta. Incercarea din toamna lui 2009 a aratat la evaluarea proiectelor ca acestea sunt mai mult capuse incapabile de calitate pe care nu te poti bizui la un control serios din partea UE.

Acum unii secretari de prin ministere nu mai incap de angajatii structurilor descentralizate care nu sunt functionari publici si pot lucra in proiecte. Muncesc din greu  contra interesului Romaniei. Pe fondurile europene salariile este profitabil sa fie cat mai mari chiar si in cazul in care beneficiarul este statul Ê am vazut ca prin banii investiti atragem o suma cel putin de trei ori mai mare, iar castigul minim direct pentru statul roman ar fi de 80%, iar luat global castigam pe putin dublul sumei investite. Dar pentru ca prin ministere functionarii publici nu au putut sa fie platiti cum ar dori ei pe proiecte, impiedica  si pe altii sa o faca.

De exemplu, un domn C. Nedelcu din ministerul educatiei, cu sprijinul unui domn V. Mocanu de la ministerul muncii se straduiesc din rasputeri sa reduca salariile de la toti beneficiarii institutii ale statului din sistem. Aceasta ar reduce fondurile absorbite, sumele intrate la buget si evident calitatea muncii celor care trebuie sa implementeze proiectele. Pe unele proiecte va fi imposibila finalizarea deoarece, spre exemplu, care softist priceput sta pentru maxim 350 euro/luna cand la privat castiga cel putin 1000?  Statul de ce nu ar putea oferi aceeasi suma pentru a face un lucru bun? Cu insistenta lor acestia impun o discriminare neconstitutionala chiar in fata UE intre cei care lucreaza la stat si cei care sunt la beneficiarii privati de fonduri.  Evident ca in instanta interpretarile impuse ad-hoc vor cadea, dar cu ce pret? Ca Europa nu plateste prostia functionarilor" Va da statul diferenta? Este evident ca la mijloc nu poate fi decat interesul de a prejudicia bugetul statului prin reducerea contributiilor si a impiedica modernizarea reala a acestuia prin POSDRU, demotivand angajatii care lucreaza la stat.

Ar fi de dorit ca institutiile abilitate ale statului sa faca  bine socotelile privind beneficiile statului cu angajatii sai pe fonduri europene si sa se opuna intereselor clientelare, care vor sa mute banii alocati initial pe resurse umane spre firmele private. In situatia actuala, fortand interpretarea unor legi cu intentia de a acuza beneficiarii,  organele de control pot fi puse in situatia hilara de a cere despagubiri pentru prejudicii care nu pot fi dovedite decat ca beneficii pentru statul roman, deoarece sumele atrase de la UE nu pot fi considerate prejudicii fiindca nu apartin statului.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro