Ionut Baias: Va invit sa vorbim despre migratie si despre cum o percepe omul de rand...

Ciprian Nita: Migratia persoanelor dintr-un stat in alt stat este un fenomen tot mai prezent in viata noastra. Cand o persoana paraseste un stat este numit emigrant, deci emigreaza, iar cand ajunge in alt stat este numit imigrant.

Fenomenele care genereaza fenomenul migratiei sunt multiple, dar putem sintetiza cativa factori principali:

1. Motivele economico-financiare ocupa locul principal.

2. Urmeaza migratia pe motiv de aparare a vietii: razboaiele si persecutiile politice, religioase, pe motive de sex etc. Migratia generata de razboaie este tinuta, intr-un fel, sub control, datorita Inaltului Comisariat pentru Refugiati. Persoanele in cauza adesea nu parasesc statul respectiv sau nu parcurg distante mari, fiind salvate in niste tabere pentru imigranti, iar apoi se reintorc in statul lor.

Probleme apar atat in cazul migratiei din motive financiare, materiale, cat si in cazul celei generate de persecutii in statul de origine. O analogie foarte potrivita este aceea cu miscarea fluidelor. Un lichid in miscare este inlocuit de alt lichid. Migratia este un proces viu si dinamic. Migratia genereaza migratie.

I.B: Care este profilul imigrantului din Romania?

Ciprian Nita: In tara noastra, ca si in restul tarilor, majoritatea imigrantilor au ajuns pe motive financiare. Interesant este faptul ca profilul acestora s-a schimbat mult in ultimii ani. Astfel, daca in trecut aveam de-a face cu imigranti cu un nivel mai ridicat de educatie si cu ceva posibilitati financiare care vedeau in Romania doar o tara de tranzit, acum imigrantii sunt tot mai saraci si vin in Romania in cautarea unui loc de munca si a unui trai mai bun. Pana in 2009 aveau loc cam 10 returnari umanitare pe an si circa 300 de cereri de azil depuse, deoarece majoritatea migrantilor se intorceau acasa cu banii lor.

In 2009 au avut loc peste 100 de returnari. De atunci au inceput sa apara o serie de fenomene: criza mondiala, destabilizarea nordului Africii si a Orientului Mijlociu, razboaiele din Libia, Egipt si Siria, care au pus o presiune deosebita pe Uniunea Europeana. In paralel, a avut loc si aproprierea Romaniei de Schengen. De aici si obiectile anumitor tari fata de Romania si Bulgaria, deoarece se tem de o crestere incontrolabila a numarului migrantilor. 

In 2010, numarul a fost dublu fata de 2009, iar in 2011, dublu fata de 2010. Numarul de cereri de azil a crescut la 1.500 pe an. Astfel, Romania a mai deschis si al saselea centru de azil. 1.500 nu inseamna mult si statul roman poate opera cu acest grup. Dar numarul de solcitanti de azil care s-a inregistrat in Grecia, dupa razboaiele din nordul Africii, a fost, la un moment dat, 650.000. Daca Romania ar fi fost in Schengen, ar fi avut parte de o explozie a cererilor de azil. Aceste lucruri reprezinta o provocare pentru statul roman, dar si pentru OIM. Pe langa fondurile de la guvern, am facut deja proiecte pentru a atrage fonduri europene in contextul aminit.

Rep: Cum ajung imigrantii in tara noastra? Pot fi clasificati in anumite categorii?

Ciprian Nita: Imigrantii ajung in Romania prin cai multiple: unii tranziteaza mai multe state ilegal adusi de o "calauza" in containere de vapor, tiruri etc. si sunt prinsi de vamesii romani. Altii vin in tara cu vize de studiu sau de munca si ies apoi din viza sau se trezesc in cu totul alte conditii decat sperasera (angajatorii nu-si mai respecta promisiunile), iar altii ajung legal, adusi de rude si solicita apoi reintregirea familiei. Cand acesti oameni sunt identificati ca migranti ilegali, nu pot decat fie sa se intoarca acasa, fie sa depuna solicitare de azil.

Legea internationala prevede ca fiecare imigrant are dreptul sa depuna un dosar pentru obtinerea dreptului de azil. Dreptul la azil nu se ofera decat pentru motive intemeiate de persecutie politica, religioasa, sexuala etc. Nu se acorda acest statut pentru motive economice. Analiza cererii si a dosarului unui imigrant apartine exclusiv judecatorului. Cererea de azil seamana cel mai bine cu reclamatia unui chirias impotriva proprietarului, in care primul spune ca nu mai poate sta acolo si prezinta motivele pentru care trebuie sa plece. Va pot spune ca peste 90% din cereri sunt respinse. Din momentul in care imigrantului i se respinge cererea de azil, atunci se pune problema ce faci cu el.

Legea prevede doua cai majore: returnarea fortata (n.r. termenul expulzare nu mai este considerat oportun) si returnarea voluntara, care poate fi din proprie initiativa sau returnare voluntara asistata. Aici rolul OIM devine major.

Rep: Cum functioneaza aceste institutii?

Ciprian Nita: Returnarea fortata presupune ca imigrantii sunt trimisi sub escorta in tara lor si predati organelor de politie din acea tara. Returnarea voluntara se poate face atunci cand imigrantul alege sa plece singur pe propria-i cheltuiala. Returnarea voluntara asistata se produce atunci cand imigrantul este de acord sa se intoarca in tara lui, dar ii lipsesc conditiile materiale si are nevoie de un ajutor suplimentar. Daca actele sale sunt pierdute sau distruse, se va lucra cu ambasada din tara respectiva, care-i va elibera un pasaport nou, valabil doar pentru aceasta returnare.

Practica internationala din ultimii ani se pronunta tot mai mult pentru returnarea asistata din mai multe motive bine intemeiate:
- Sa-l returnezi fortat pe un om si sa-l predai autoritatilor statului lui e ca si cum l-ai pedepsi de doua ori. E inuman. Persoana in cauza a plecat din tara fiind disperat, ajunge la tine in tara, este prins, iar tu il mai pedepsesti o data si alegi sa-l trimiti sub escorta.
- Asadar, returnarea asistata este mult mai umana, mai eficienta si mai ieftina, dupa cum veti vedea. Ea tinde sa impace toate partile: statul, imigrantul si organizatiile umanitare.
- Rezultatul final al retunarii asistate este mult superior si asigura reintegrarea imigrantului care si-a pierdut poate 2-3 ani din viata pe drum si asteptand sa i se judece dosarul de azilant. Este o perioada din viata pierduta in care si-a consumat toti banii si energiile sufletesti si a stat atata timp in afara familiei.

Rep: In special aici intervine rolul OIM. Care sunt etapele returnarii asistate?

Ciprian Nita: Un consilier specializat sta de vorba cu imigrantul, afla motivele reale ale plecarii din tara de origine, studiile si abilitatile acestuia si situatia familiala. In functie de toate acestea vedem cum l-am putea ajuta ca sa se intoarca acasa si sa-si reia practic viata. Pe scurt, ajutorul nostru consta in obtinerea documentelor de calatorie, acoperirea calatoriei pentru intoarcerea acasa si o mica suma de bani pentru cursuri vocationale sau pentru a porni o mica afacere.

Rep: O mica afacere? Exista aceasta posibilitate? Cat e de costisitoare si de unde vin banii?

Ciprian Nita: Da, aceasta posibilitate este folosita des daca vedem o reactie pozitiva de la pesroana in cauza. In acest proiect, fondurile vin de la UE in proportie 75%, 25% vin de la Guvernul Romaniei iar 5% de la OIM.

OIM fiind o organizatie internationala cu multa expertiza in domeniu, are reprezentante in foarte multe state. Astfel, un dosar nu se poate realiza fara a-i consulta pe partenerii nostri OIM din tara respectiva. Suma necesara (in acest caz 2910 Ron) nu este data direct in mana imigrantului, ci este trimisa biroului OIM din tara respectiva, care face toate achizitiile necesare si ne trimite apoi factura sau procesul verbal care atesta cheltuirea banilor.

Rep: Nu va temeti ca cetateanul roman se intreaba de ce ii sunt cheltuiti banii? 

Ciprian Nita: Din fericire, noi, romanii, suntem un popor foarte tolerant si cu spirit de intelegere a lucrurilor. Sa ne amintim ca fiecare dintre noi are o ruda sau o cunostiinta sau am auzit de un roman care a beneficiat de returnare asistata din alte tari. Va amintiti cu totii acele avioane pline cu romani etnici rromi sau romani. Acele curse au facut parte dintr-un program de returnare voluntara asistata al guvernului francez, spre exemplu. Au fost romani care au primit sume importante de bani pentru inceperea unor afaceri, au primit animale sau instrumente necesare practicarii meseriei lor. Va dau doua exemple in care am gestionat direct infiintarea unui atelier de tamplarie si a unui cabinet medical. Mai mult, romanii cred ca au inca proaspat in memorie acele incercari disperate din perioada comunista de a "fugi din tara".

Rep: Sa insitam putin pe sume...

Ciprian Nita: Sumele alocate difera de la tara la tara in functie de posibilitati si nu exista o uniformizare. Astfel, daca Marea Britanie ofera pana la 3 mii de lire sterline, Romania ofera cateva sute. Important e ce faci cu acei bani. Si revin la ceea ce va spuneam mai devreme, anume ca statul roman si cetateanul roman nu pierd prin returnarea asistata, ci castiga in comparatie cu returnarea fortata. La returnarea fortata e nevoie de escorta, masini, o cursa speciala de avion etc. Va dati seama ce cheltuieli implica? Apoi sa luam in calcul ca, daca il convingi pe imigrant sa accepte sa se retruneze voluntar, atunci ii scurtezi foarte mult sederea.

In caz contrar, el poate ramane si un an de zile pe teritoriul tau unde va fi cazat si hranit pe banii tai. Imigrantii sunt cazati in doua tipuri de centre sau plasamente: centre de azil supravegheate pentru imigrantii prinsi ca au trecut ilegal frontiera - in acestea se asigura paza, care de asemenea costa. A doua categorie, exista centre de custodie unde imigrantii pot dormi, manca, dar circula liber in oras. Asadar, nu numai ca returnarea asistata este mai umana, dar este si mai ieftina. Repet, este solutia care multumeste toate cele trei parti interesate: stataul, imigrantul si organizatiile internationale umanitare.

Rep: Cum se traduce imigratia din Romania si activitatea OIM in cifre?
Ciprian Nita: OIM Romania exista inca din 1992 si a functionat cu finantare internationala sprijinind statul roman in realizarea anumitor obiective pentru atingerea aqui-ului comunitar. Din 1996, Romania a devenit stat membru al OIM, iar in 2003 Guvernul Romaniei si OIM au semnat Memorandul de intelegere privind cooperarea in domeniul repatrierii voluntare umanitare asistate. In 2005, OIM a returnat asistat primul imigrant cu ajutorul material al statului roman. Din 1992 pina in prezent OIM a asistat in vederea repatrierii cca 2000 de migranti din care mai bine de jumatate au fost cetateni romani.

de Ionut Baias

NOTA: Acest interviu a fost realizat in cadrul campaniei de informare OIM din proiectul “Sprijinirea programelor de returnare voluntara asistata si reintegrare (RVAR) in Romania”, care va include o serie de articole realizate de EurActiv.ro despre activitatea OIM.