Pe site-ul Curtii Constitutionale (CC) putem citi Decizia nr.224 din 13 martie 2012. CC a trebuit sa faca fata unei avalanse de sesizari privind neconstitutionalitatea articolului 259 (2) din Legea sanatatii (asa cum a fost modificata de Guvernul Boc in decembrie 2010 printro OUG), respingindu-le pe toate pina la aceasta data.

Textul de lege criticat are urmatorul continut:

Art.259 alin.(2): „Contributia datorata de pensionarii ale caror venituri din pensii depasesc 740 de lei este de 5,5% aplicata asupra acestor venituri si se vireaza odata cu plata drepturilor banesti asupra carora se calculeaza de catre cei care efectueaza plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie neta mai mica de 740 de lei.”

De aceasta data, CC a inteles sa dea o decizie pe care o voi reproduce, de asemnea, integral:

“Constata ca dispozitiile art.259 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, care au format obiectul exceptiei de neconstitutionalitate ridicata de Carp Iordache, Carp Petrica si Ioan Frolich in Dosarele nr.10043/62/2011, nr.10045/62/2011 si nr.10046/2011 ale Tribunalului Brasov – Sectia civila, sunt constitutionale in masura in care se interpreteaza in sensul ca procentul de 5,5 se aplica numai asupra veniturilor din pensii care depasesc 740 de lei.” (nota mea – CC ne lasa sa intelegem ca, pe undeva, lipseste o virgula!)

Eu cred ca aceasta decizie, ca si prea multe altele date de CC in ultima vreme, trebuie sa conduca la o necesara dezbatere publica asupra modificarii modului de a verifica constitutionalitatea legilor, inainte de orice alta propunere de modificare a Constitutiei! Acest sistem si-a dovedit limitele! Astazi, majoritatea judecatorilor este data din partea PUTERII POLITICE. Nu este chiar o noutate, au mai existat astfel de situatii. Trebuie sa exista o alta modalitate prin care sa se previna aparitia suspiciunii de partizanat politic in interpretarea Constitutiei, care sa prevaleze in in fata principiilor de drept!

Iata in cele ce urmeaza argumentele care m-au determinat sa fac afirmatiile de mai sus:

1. In textul deciziei 224, CC se apara fata de critica inevitabila ca a dat numeroase alte respingeri de sesizari avind ca subiect acelasi articol, invocind faptul ca petentii nu au adus argumentele adecvate. Din punct de vedere strict juridic, o astfel de interpretare este discutabila dar, la limita, acceptabila. Este o insuficienta a celor care nu au stiut sa-si argumenteze cauza. Dar oare judecatorii CC pot tolera un articol neconstitutional doar pentru ca argumentatia nu a fost suficient de temeinica? Oare nu aveau datoria si puterea de a sanctiona articolul cu pricina? Putem accepta ca nici ei nu au avut in vedere perspectiva oferita de ultimul petent. Totusi, pina la judecata lor, zeci si sute de judecatori au gasit argumente pentru a face interpretarea corecta a neconstitutionalitatii articolului de lege respectiv.

2. Una din criticile de constitutionalitate a fost respinsa pentru ca instantele aplicasera legea neunitar. CC nu a acceptat sesizarea pentru ca “problema face obiectul unui recurs in interesul legii, potrivit art. 329 si urmatoarele din Codul de procedura civila si ale art. 126 alin. (1) din Constitutie, iar nu al unei exceptii de neconstitutionalitate.” Intradevar ICCJ arbitreaza in astfel de situatii cum se va interpreta legea, IN VIITOR! Hotaririle date ramin valabile!

3. Are articolul mai sus mentionat mai multe interpretari? In opinia mea NU!

Intentia legiuitorului, care ar putea fi dubitabila in prima propozitie, a fost developata in urmatoarea propozitie – “Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie neta mai mica de 740 de lei”. Daca articolul nu s-ar fi aplicat in intentie intregii pensii care depaseste 740 de lei – imi este greu sa formulez o ecuatie matematica care sa se aplice articolului respectiv acceptind premisele CC. Totusi ma voi aventura: “Care este pensia mai mare de 740 lei din care scazind 5,5% din ceea ce depaseste aceasta limita sa obtii o suma mai mica de 740?!??” Solutia pare imposibila si chiar asa este! “Legea (proiectul de lege) trebuie sa instituie reguli necesare, suficiente si posibile” prevede nu numai legea 24/2000 – referitor la tehnica legislativa cit si bunul simt juridic elementar. Interpretarea legilor se face utilizind printre altele si metoda gramaticala insa si cea logica. Mai mult, trebuie vazut care a fost intentia legiuitorului. Aceasta poate fi vazuta si prin conduita pe care a urmat-o Guvernul (in cazul de fata chiar legiuitorul temporar) – a incasat banii calculind intreaga pensie nu numai ceea ce depaseste 740 – aceasta fiind chiar nemultumirea care a determinat sesizarea instantelor de sute de mii de pensionari!

4. Articolul 259 alin.(2) din Legea nr.95/2006 este indubitabil neconstitutional. CC a ales solutia declararii sale ca fiind CONSTITUTIONAL daca este interpretat in modul in care l-a redactat legiuitorul, subrogindu-se in fapt ICCJ-ului sesizat in interesul legii – exact ceea ce a decis ca nu are dreptul sa faca! Am cautat, folosindu-ma de un program legislativ, dar si de Google, daca a mai existat vreun precedent in care sa se dea o astfel de decizie. Eu nu am reusit sa gasesc,nu exclud insa ca un specialist in drept poate are abilitatea de a identifica o alta decizie similara.

Cum este posibila o asemenea interpretare si mai ales de ce au optat judecatorii CC pentru o astfel de solutie pe care as eticheta-o ca rusinoasa?

Aici voi face un adevarat proces de intentie judecatorilor CC – insa imi cer scuze aprioric – ambivalenta lor este generatoarea situatiei. In fapt este exact ceea ce doresc sa nu se mai repete – posibilitatea de a lasa cetateanului de rind intr-o ceata totala in interpretarea legilor.

In opinia mea, solutia paradoxala folosita duce cu gindul la ratiuni politice: declararea articolului 259 alin.(2) ca fiind neconstitutional ar fi atras dupa sine consecinte materiale imediate, ar fi condus la obligarea Guvernului sa emita o ordonanta de urgenta pentru modificarea acestuia in maxim 45 de zile si mai ales sa ia o decizie privind sumele retinute in cei 2 ani de aplicare a acestui articol neconstitutional! O solutie de bun simt ar fi ca sumele incasate in mod nelegal sa fie considerate plata in avans SAU sa fie returnate celor care solicita acest lucru in mod expres! Solutii similare putem gasi in legislatia referitoare la taxa pentru prima inmatriculare. Desigur, avind in vedere veniturile mizere ale pensinarilor este de asteptat ca acestia sa inceapa imediat cererile de rambursare a sumelor incasate neconstitutional!

Procedind in maniera aleasa, CC a lasat o singura portita legala – milioane de pensionari sa se adreseze Tribunalelor – perturbind grav actul de justitie – pentru recuperarea sumelor incasate intr-o maniera neconstitutionala. Trebuie sa intelegem ca in urma acestei decizii nu vor avea de suferit numai grefierii si judecatorii ci justitiabilii dein intreaga tara. Procesele, cu termene si asa prea lungi, vor fi aminate incepind de acum cu alte foarte multe luni, pentru ca instantele vor primi incepind cu aceasta luna MILIOANE DE NOI CERERI! Cu aceasta ocazie, mica reforma in justitie a primit o lovitura de moarte, cel putin in ceea ce priveste celeritatea!

Ca sa intelegem cu adevarat miza acestei decizii vom face citeva estimari: conform Ministerului Municii in Romania exista 5.363,4 mii persoane cu o pensie medie de 722 lei; presupunind ca media se suprapune peste mediana – nu intru in amanunte de statistica – putem aprecia ca jumatate din pensionari au peste pensia medie si jumatate sub aceasta pensie. Cuantumul total al pensiilor calculat pe baza datelor de mai sus este de 10,6 mld euro. 5,5% din jumatate din aceasta suma reprezinta 291 de miloane de euro incasati in anul 2011, bani care ar trebui returnati imediat.

Mai mult, bugetul Asigurarilor sociale de sanatate TREBUIE DIMINUAT CU CEL PUTIN 200 de milioane de euro – care nu mai au sursa (pe trimestrul 1 banii au fost deja retinuti). Rezulta ca Guvernul ar trebui sa faca o rectificare negativa de 500 de milioane de EURO! Pentru a avea termene de comparatie – sa nu uitam doua scandaluri recente, cu profund impact politic: vinzarea esuata a rezervei de cupru pentru 200 de milioane de euro si transferul prioritar catre primariile PDL a 150 de miloane de EURO din fondul de rezerva al Primului Ministru.

Acesta este motivul pentru care, in opinia mea subiectiva, de nespecialist in ale dreptului, reprezentantii puterii din CC au inteles sa nu declare neconstitutional un articol abuziv si care incalca, fara dubii, legea fundamentala.

In calitate de expert in probleme de sanatate nu pot sa nu-mi exprim ingrijorarea fata de perspectiva ocolirii situatiei de fapt. Prefer un Guvern care imi spune ca are o problema si ca ia masuri nedorite dar necesare (cum ar fi reducerea de buget) unui Guvern care stie pericolul dar ma minte privindu-ma in ochi. Astfel de atitudini conduc la mii si mii de decese evitabile, la disfunctionalitati grave ale sistemului sanitar, la punerea populatiei bolnave pe pozitii antagonice, aproape de conflict, cu personalul medical, vina fiind in fapt a guvernantilor!

O astfel de tergiversare in plata unor drepturi s-a intimplat si in cazul educatiei – profesorii urmind sa primeasca banii la care erau indreptatiti prin lege pina in anul 2016! Situatia pensionarilor este insa diferita – banii nu le-au fost promisi ci le-au fost luati. Mai mult, aminarea la restituire, fie si prin obligarea lor de a se adresa justitiei – ii va pune pe multi in situatia de a-I lasa mostenire – avind in vedere virsta partii vatamate!

Curtea Constitutionala este, in fapt, arbitrul suprem. Interpretarea data de aceasta institutie nu trebuie sa slujeasca decit DREPTULUI si CONSTITUTIEI – ca lege cu adevarat fundamentala a statului nostru.

Respectul pentru lege izvoraste din intelegere aprofundata a legii si din cunoasterea consecintelor rezultate atunci cind aceasta este incalcata.

Prin decizia sa CC a evitat sa puna in dificultate Puterea actuala insa a lovit brutal tocmai in respectul fata de lege si Constitutie!

Inchei argumentatia mea cu un citat. El apartine unui economist francez – Frédéric Bastiat – insa consider ca afirmatiile sale pot pune pe ginduri orice om de bun simt: ”Cand legea si moralitatea se contrazic reciproc, cetateanul are cruda alternativa fie de a-si pierde simtul sau moral fie de a pierde respectul pentru lege. Aceste doua rele sunt egale in consecinte si ar fi dificil pentru o persoana sa aleaga intre ele”.

Judecatorii Curtii Constitutionale au ales.
Sursa articolului: blog.sorinpaveliu.ro