"Sa lucrez in Romania a fost experienta vietii mele", isi aminteste Shyam Lal, un om modest de 36 de ani din Kathmandu, capitala Nepalului. Inainte sa vina in Romania, lucra ca magazioner la o companie care fabrica jucarii si avea un salariu minim de 4000 de rupii nepaleze (aproximativ 35 de euro) pe luna. Auzise multe povesti de la prieteni de-ai lui, rude sau colegi despre locuri de munca bine platite in strainatate. In timp ce asculta aceste povesti a inceput sa isi construiasca un vis despre un venit si un trai mai bune. Una dintre povestile pe care le-a auzit era despre posibilitatea de a munci in Romania.

Visul
Shyam Lal a ales Romania ca tara de destinatie dupa ce a aflat de la un prieten  ca o companie din Romania ar plati un salariu lunar de 300 de euro si 1,5 euro pe ora pentru orele suplimentare. A aflat despre Manpower VV International de la acelasi prieten.

A platit 440,000 de rupii (4,074 de euro) catre o agentie de plasare a fortei de munca pentru un bilet si alte costuri legate de calatorie. A reusit sa plateasca imprumutindu-se de la prieteni si rude. “stiam ca voi plati dobanda mai mare imprumutind bani de la prieteni si de la rude, dar aveam nevoie urgenta de bani. Nu m-am dus la banca sau la alta institutie financiara pentru ca au proceduri foarte complexe, care dureaza," spune Shyam. 

"Ma gandeam ca voi economisi o suma frumusica lucrind 2 ani in Romania, asa ca plata datoriilor nu ar fi fost prea dificila."  “Nu voi lasa acest sentiment de indepartare de familie pentru 2 ani sa ma bantuie, imi spuneam in timp ce procesam calatoria spre Romania. Mai degraba o sa ma gandesc la beneficiul material pentru mine si familia mea. Acest gand m-a ajutat sa imi controlez emotiile" spune el. 

Shyam Lal Kasaju a ajuns din Nepal in Romania pe 20 noiembrie 2010. Afara erau 9°C. La Kathmandu, de unde venea, erau 21°C. "Expunerea brusca la o temperatura scazuta pentru prima oara in viata mea m-a facut sa ma gindesc ca imi va fi dificil pana si sa supravietuiesc." isi aminteste Shyam prima impresie cand a pus piciorul in Romania.


Purta haine groase: jacheta si pantaloni, asa cum fusese sfatuit de compania pentru care urma sa lucreze. Cu toate acestea, vremea era mult prea rece. A fost asteptat la aeroport de proprietarul companiei SCERC Development SRL. Urma sa fie angajat de o firma de reciclare a plasticului, partenera de afaceri a companiei SCERC Development SRL. De la aeroport au fost dusi in Bucuresti si de acolo la Constanta unde a locuit intr-o tabara de muncitori detinuta de firma respectiva.

"Am fost entuziasmat de modul de lucru si de calitatea echipamentelor de la munca care m-ar fi ajutat sa muncesc mai usor si mai rapid. Lucram pentru o companie de reciclat plastic, unde am petrecut 5 luni. Locuiam intr-o tabara de muncitori oferita de companie unde era foarte frig, asa ca am decis cu cativa prieteni sa impartim un apartament si sa traim pe cont propriu." Dupa 5 luni Shyam a ramas fara loc de munca: nu aveam un loc de munca stabil, asa ca    m-am angajat la o alta companie unde am lucrat o luna. Apoi, din nou, am ramas fara job. Dupa cateva luni am gasit o slujba la o alta companie de reciclare a plasticului si am lucrat acolo 4 luni."

Dezamagirea
"Incet incet am inceput sa realizez ca era aproape opusul a ce ma asteptasem" isi aminteste Shyam. "Nu eram platiti cu salariul de baza promis. In acelasi timp, nu lucram la program si cu ore suplimentare din care cauza salariu nostru nu venea regulat."

"A fost o mare dezamagire sa aflu ca respectiva companie la care lucram se va inchide si ca nu va mai putea sa ne ofere de munca."  

S-a hotarat sa se intoarca in momentul in care viza nu i-a mai fost extinsa. Mai mult, compania la care lucra nu mai putea sa ii ofere un loc de munca. Cu doar o luna inainte sa ii expire viza, o doamna care colabora cu OIM Romania si care se intampla sa locuiasca in aceeasi bloc, i-a sfatuit pe Shyam si pe prietenii sai cu care impartea apartamentul sa faca o vizita la OIM si sa ceara asistenta sa se intoarca acasa, desi aceasta nu a fost prima optiune.

Acasa
“Asistenta pentru reintegrare mi-a fost de ajutor. Cursul de 3 zile despre conducerea unei afaceri facut in Romania mi-a furnizat cateva solutii pe care le-am folosit la deschiderea unei afaceri. Am folosit ajutorul de reintegrare pentru satisfacerea nevoilor familiei mele (sotiei si copiilor). Imi doresc sa continui afacerea cu putinii bani pe care am reusit sa ii strang in Romania. Asistenta din partea OIM s-a dovedit foarte utila." declara Shyam.

Shyam a inceput o viata noua in Nepal, datorita, la care se gandeste cu recunostinta. "Viata in Nepal este foarte buna. E asa de bine sa fiu cu familia mea! Cand esti acasa te pot sprijini mai multi. In Romania nu era nimeni sa aiba grija de mine daca ma imbolnaveam, in afara de cativa prieteni foarte apropiati care te pot ajuta la nevoie."
 
Lucrul in Romania s-a dovedit a fi experienta vietii sale pentru ca toata investitia in calatoria si munca in Romania nu a avut rezultate bune. Sperantele si visurile sale de a reusi sa aiba un trai mai bun au ramas neimplinite, mai ales ca a fost nevoit sa se intoarca in Nepal si sa isi plateasca datoriile acumulate de pe la rude. "Angajarea in strainatate nu este intotdeauna cea mai buna optiune" spune Shyam. "Imi dau seama acum ca am cateva oportunitati aici acasa care imi pot aduce un venit bunicel. Mai bine lucrez mai mult si mai greu in tara mea." spune Shyam.

 

NOTA: Legea prevede doua cai majore: returnarea fortata (n.r. termenul expulzare nu mai este considerat oportun) si returnarea voluntara, care poate fi din proprie initiativa sau returnare voluntara asistata. Aici rolul OIM devine major.

Asa cum precizam intr-un articol anterior, returnarea voluntara asistata se produce atunci cand imigrantul este de acord sa se intoarca in tara lui, dar ii lipsesc conditiile materiale si are nevoie de un ajutor suplimentar.

NOTA: Acest material a fost realizat in cadrul campaniei de informare OIM din proiectul "Sprijinirea programelor de returnare voluntara asistata si reintegrare (RVAR) in Romania", care va include o serie de articole realizate de EurActiv.ro despre activitatea OIM.

I.B.

 

Citeste si: