Doua treimi dintre francezi considera ca romii sunt "un grup aparte", potrivit unui sondaj desfasurat in acest an de Comisia nationala consultativa pentru drepturile omului, relateaza Liberation intr-un articol in care incearca sa demonteze principalele prejudecati despre aceasta comunitate.

Presa franceza relateaza pe larg despre sedinta de Guvern de miercuri dupa-amiaza, care va aborda problema romilor si in care va fi evocata in special ridicarea masurilor care limiteaza accesul acestora pe piata muncii, citeaza Mediafax.

In acest context, cotidianul Liberation incearca sa demonteze, intr-un articol publicat in editia electronica, principalele prejudecati despre romi.

Cliseul numarul unu: sunt nomazi prin natura lor

"Nu exista romi sau tigani nomazi", sustine antropologul Martin Olivera, membru al Observatorului european Urba-rom. "Exista o minoritate de grupuri care au o traditie de mobilitate sezoniera, pe distante mici si intotdeauna in functie de un punct de ancorare, legat de munca lor: feronerie, muzica ... Dar imensa majoritate este sedentara", explica el.

Cliseul numarul doi: ei invadeaza Europa


Acest cliseu rezista cu greu in fata cifrelor, care arata ca in Europa sunt intre 10 si 12 milioane de romi, dintre care sase milioane in cadrul UE. Multi dintre ei sunt romani (intre 500.000 si 2,5 milioane) si bulgari (aproximativ 700.000).

In Franta, numarul romilor "imigranti" ar fi de 15.000, dintre care jumatate copii, potrivit mai multor estimari. Aceasta cifra este stabila de mai multi ani, in pofida politicilor de expulzare. Altfel spus, sunt aceleasi grupuri care vin si pleaca prin sistemul de ajutor acordat la repatriere, nu un "rezervor inepuizabil", asa cum sustine Frontul National.

Cliseul numarul trei: ei se aduna in tabere

Acesta este rezultatul saraciei in care se afla. "Multi romi traiesc mai mult decat normal, in apartamente, case, dar acestia sunt invizibili pentru societate. Exista prin urmare un efect de lupa asupra altora, care sunt in tabere pentru ca nu au unde sa mearga in alta parte", subliniaza Malik Salemkour, vicepresedintele Ligii pentru drepturile omului si cofondatorul Romeurope.

Regruparea este un reflex al intr-ajutorarii si sigurantei. "Romii au o cultura familiala puternica, dar nu mai puternica decat imigrantii chinezi sau africani, fara ca in cazul acestora din urma sa se vorbeasca despre clanuri", a adaugat Salemkour.

Cliseul numarul patru: toti sunt hoti de gaini

Aceasta, este, de asemenea, o consecinta a saraciei si stigmatizarii, sustin asociatiile. Romanii si bulgarii, cetateni europeni din 2007, fac obiectul, pana in decembrie 2013, al unor "masuri tranzitorii" care, de fapt, ii exclud de pe piata muncii. Acestei situatii i se adauga slaba calificare a acestor familii, de unde dezvoltarea, in randul romilor imigranti din tabere, a unei economii paralele in care coexista cersetoria, munca la negru dar si vanzarea de fier vechi, furt si trafic, potrivit statisticilor ministerului de Interne.

Cliseul numarul cinci: ei nu vor sa vorbeasca limba franceza

Majoritatea copiilor, atunci cand sunt scolarizati asa cum prevede legea franceza pentru persoane cu varste sub 16 ani, invata destul de repede franceza. Lucrurile se complica odata cu expulzarile, care determina o intrerupere a scolarizarii, potrivit studiilor Unesco. Aceeasi dificultate este intampinata si de parinti, care sunt in general ajutati sa invete franceza de asociatii.

de I.B.

sursa: LIberation, Mediafax.