Un ghid de bune practici in domeniul inovarii

- George Bala - Director, Directia Transfer Tehnologic si Infrastructuri, Manager proiect ANCS:

"Romania se afla pe locul patru de la coada din UE in domeniul inovarii. Pana in 2017, ar putea creste sase locuri in conditiile in care niciun indicator din cei 25 pe baza caruia s-a facut aceasta statistica nu se va modifica. [Totusi] Suntem primii la nivelul UE care au elaborat un standard de dezvoltare a afacerii in ceea ce priveste inovarea".

- Sorin Axinte, Secretar General, Asociatia Romana pentru Transfer Tehnologic si Inovare:

"S-a dovedit in multe situatii ca cercetarea asa cum e ea, schioapa, nefinantata sau cu mijloace modeste, poate sa faca fata si sa ofere solutii si tehnologii noi. Ca dovada stau tehnologiile romanesti care au fost transferate in tari ca Olanda, Israel, Germania. Deci, avem potential tehnic. Totul este sa avem directie".

"Proiectul pe care ni l-am propus este unul generos. Dorim sa pregatim 720 de persoane din administratia publica in operarea informatiilor legate de transferul tehnologic si inovare, pentru a cunoaste manifestarile si oportunitatile care sunt in acest domeniu in Romania.

"Mai dorim sa pregatim 300 de manageri in inovare din cadrul administratei centrale si locale si in activitatile desfasurate sa cream legatura dintre autoritati-decidentii politici si cercetatori, care pot contribui la dezvoltarea economica".

De la brevetare, la aplicarea inventiei

- Prof. dr. ing. Tudor Iclanzan, consilier Proprietate Industriala, Universitatea "Politehnica" din Timisoara:

"Datorita proiectului de fata, avem un ghid de bune practici la care sa ne raportam. Din pacate, situatia pe teren este alta. Exista experiente pozitive numeroase care sunt fie supraevaluate, iar cele negative sunt lasate deoparte".

"Se reproseaza ciclurile lungi de brevetare, aplicabiliatea neconcludenta si asta pe buna dreptate. Pentru a evita o multime din aceste capcane, propunem introducerea sau regandirea a ceea ce inseamna inventie mica: modelul de utilitate + titlu de protectie care poate sa conduca la efecte la fel de bune ca si brevetul de invetie".

"Avantajele sunt: costuri extrem de reduse, perioada de certificare mica, protectia asigurata la fel ca si pentru un brevet, pe sase ani. Sunt usor accesibile tinerilor in formare, pentru ca nu trebuie dovedita o activitate de inventica la fel ca pentru un brevet de inventie".

- Catalin Popa, Prorector Relatii Internationale, Cooperare, Educatie Continua, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca:

"Inovarea nu inseamna neaparat brevetare. In universitatile din Marea Britanie orice metoda sau tehnologie noua nu se publica decat in momentul in care s-a testat potentialul de inovare. Brevetul va fi finantat de catre o firma si nu de universitate.

- Alexandru-Petru Fratean, prefectul Judetului Mures:

"Sunt inginer in aviatie la baza. Werner von Braun spunea ca << cea mai mare risipa de energie pe care o face omenirea este sa descopere lucruri deja inventate de altii>>".

"Noi nu suntem in situatia in care sa ne jucam prea mult cu resursele si nici nu avem timp ca sa facem lucruri frumoase si doar atat, ci ele trebuie sa se aplice la nevoile pe care le avem. Tot ceea ce facem, ar trebui sa se axeze pe nevoi.

Clusterul, posibila solutie

- Dr. ing. Adrian Bot, director general, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice si Moleculare Cluj-Napoca - singurul institut national de cercetare- dezvoltare:

"Este absolut evident ca, vreme de secole, am vorbit limbi diferite, noi si mediul economic si nu existau translatori. Realizarea maxima a acestui proiect este ca ne aduce impreuna la o masa pe toti si putem discuta deschis. Un rezultat major pe care il apreciez este cresterea acelor manageri de inovare.

"Inventiile majore isi produc efectul dupa zeci de ani. In Romania, daca o inventie nu aduce profit in cel mult trei ani, mediul de afaceri nu este interesat sa o finanteze".

"Totusi sa nu fim panicarzi si pesimisti. Se cerceteaza foarte mult in Romania, se breveteaza foarte mult si se aplica foarte mult in Europa. Daca mediul economic romanesc nu intelege, ne adresam Europei".

"Politicile trebuie sa inceapa de la invatamant, de la crearea si cresterea institutelor de cercetare".

- Dna. Gabriela Pirvu - Consilier superior, Directia Politici Industriale, Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri:

"Solutia pentru problemele dintre mediul stiintific si cel de afaceri este clusterul. Acesta este format din institutii de invatamant superior, din cercetare-dezvoltare, din lanturi de intreprinderi mici si mijlocii, intreprinderi mai mari. Aici este implicata si administratia publica centrala si locala si, de asemenea, acel catalizator pe care l-am gandit noi in cadrul politicii de cluster, agentiile de dezvoltare regionala".

"Noi am inceput elaborarea unei politici publice in domeniul clusterelor inovative. Aceasta politica se afla acum in planul national de reforma. Ne-am bazat pe o abordare de jos in sus, adica aceasta structura trebuie sa ia nastere de la nivelul agentiilor de dezvoltare, apoi sa fie statuata printr-un acord intre parteneri si anuntata la nivelul Ministerului Economiei si a Autoritatii Nationale de Cercetare Stiintifica".

- Dl. Mihai Pocanschi, Director Departament Politici Regionale, Agentia pentru Dezvoltare Regionala - Regiunea Centru:

"Am creat unul din primele clustere din Romania in domeniul energiei regenerabile la nivelul regiunii Centru, pe model Triple Helix, cu administratie publica, universitati. Acesta este inscris ca membru fondator al asociatiei clusterelor din Romania. Din pacate, este nefunctional. Nu gasim mobilul care sa lege partenerii nostri in actiuni comune. Cred insa ca nu este nevoie doar de fonduri europene pentru politica de cluster".

"Nu vom reusi sa o punem pe picioare fara o politica nationala bugetata din buget
national. Administratia publica, prin agentiile de dezvoltare, este pregatita sa intervina in clusterizare si in transferul de cercetare spre firmele productive".

- Dl. Ciprian Dobre - Presedinte, Consiliul Judetean Mures:

"Parcul Industrial Mures este un incubator de afaceri care a fost finantat cu fonduri ale Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare si care functioneaza bine de trei ani. In privinta clusterelor, Consiliul Judetean a fost partener la un proiect european cu regiuni din Italia si Austria ce avea ca scop formarea unui cluster in industria lemnului. Acesta a fost un exemplu care a aratat ca clusterele nu functioneaza in Romania pentru ca, desi rezultatele puteau sa fie promitatoare, pana la urma nu s-a realizat nimic".

- Daniela Copaci, Consultant Proiecte Regionale, Agentia pentru Dezvoltare Regionala - regiunea Vest:

"La nivelul Regiunii Vest exista doua structuri importante de tip cluster, in domeniul automotive si IT&C. Finantarile au venit din programele transfrontaliere cu Ungaria si Serbia. Inclusiv clusterul IT s-a mobilizat foarte bine. Exista in Regiunea Vest un Centru de transfer tehnologic si inovare, TechImpuls, rezultat al primei strategii de inovare din Romania, cea a ADR Vest. Am contractat in septembrie Banca Mondiala pentru un studiu, proiectul intinzandu-se pe noua luni si avand o valoare de trei milioane de RON. Partea de cercetare care va fi realizata de Banca Mondiala impreuna cu ADR Vest va sta la baza celei de-a treia strategii de inovare regionala".

"Se urmareste identificarea niselor de specializare inteligenta din cadrul unor sectoare care au fost foarte bine stabilite: IT, automobile, constructii, turism, energii regenerabile".