"Ma numesc Dan Luca si am 41 de ani. De 20 de ani lucrez in domeniul afacerilor europene. Am fost implicat in zeci de proiecte europene si am organizat nenumarate conferinte si dezbateri pe teme europene. Traiesc in Belgia din salariul pe care il am si platesc de 10 ani ratele la casa in care locuiesc. Prin prisma experientei, incerc sa propun cateva solutii pentru Romania. Nota Redactiei: Dan Luca este seful PSD Bruxelles.

Ma numesc Dan Luca si am 41 de ani. De 20 de ani lucrez in domeniul afacerilor europene: 4 ani la Cluj, un an la Bucuresti si ultimii 15 in Bruxelles.

Am fost printre primii romani care au efectuat un stagiu la Parlamentul European (in 1996). Am fost primul roman ales in cadrul Biroului Executiv de la Bruxelles al Asociatiei Studentilor Europeni (in 1997). Am avut peste 2.500 de intalniri bilaterale in Bruxelles-ul european si am predat cursuri  despre Uniunea Europeana in 10 universitati europene. Am infiiintat in 1996 asociatia “Casa Europei” din Cluj, in 2003 Clubul “Romania-UE” Bruxelles, iar in 2009 primul think tank romanesc din Bruxelles: GrupRomania. in 2003 am fost co-fondator al portalului media EurActiv.ro, iar in 2004 mi-am deschis in Bruxelles firma de consultanta DL International. Organizez cursuri de formare in domeniul afacerilor europene de 10 ani, pregatind sute de persoane in realizarea unei mai bune conexiuni profesionale cu Bruxelles-ul european.

Am fost implicat in zeci de proiecte europene si am organizat nenumarate conferinte si dezbateri pe teme europene. Am scris 3 carti si cateva sute de articole despre relationarea Romaniei cu Uniunea Europeana, iar de peste 5 ani scriu mesaje zilnice pe blog despre modul cum afecteaza deciziile de la Bruxelles cetatenii romani. in 2008, inspirat si sprijinit de socialistii francezi si laburistii britanici, am infiintat la Bruxelles prima filiala din afara teritoriului Romaniei a unui partid politic roman. Sunt casatorit si am trei copii.

Traiesc in Belgia din salariul pe care il am si platesc de 10 ani ratele la casa in care locuiesc. Cred ca pregatirea si experienta pe care o am imi da putina credibilitate in a propune solutii pentru Romania.


Lobby pentru mai multi romani specializati in afaceri europene

Argumentul 1.
Romania in prezent “joaca” in piesa europeana cu sute de mii de actori, dar este oscilanta, imprevizibila si nesustenabila. Vrem, nu vrem, dar peste 75% din legislatia aplicata in Romania isi are originea la Bruxelles.

Argumentul 2.
Nu imi este greu sa punctez acum ca pentru racordarea tarii la UE avem nevoie de aproximativ 5.000 de romani la Bruxelles si 25.000 de persoane in Romania implicate in mod real in mecanismul comunitar. in prezent avem doar vreo 2.000 la Bruxelles si maxim 10.000 in Bucuresti (in special in sectorul public).

Argumentele pe larg

In declaratia semnata in 21 iunie 1995 la Snagov, reprezentantii tuturor partidelor politice de la acea vreme din Romania, isi exprimau expres intentia de a sprijini integrarea europeana. A fost un pas urias pe drumul aderarii la UE. Zece ani dupa acel moment, am incheiat negocierile de aderare la UE, inainte de criza actuala.

La peste sase ani de la intrarea in UE, intr-o Europa macinata de crize financiare si politice consecutive, Romania nu gaseste suficiente resurse pentru a intelege complet ce inseamna statutul de membru UE. Cetateanul roman este si el derutat de actuala Europa, prea departe de realitatea sa cotidiana. Scopul acestui manifest este de a creiona actiuni concrete pentru evolutia europeana a Romaniei.

Racordarea unei tari de peste 20 milioane de locuitori la Uniunea Europeana reprezinta un lucru complex. Nu trebuie blamata o persoana anume, un partid politic si nici macar institutiile statului pentru nerealizarea perfecta a acestui obiectiv. Desi este paradoxal, “procedura macro” de relationare national-european este in mare majoritate un algoritm tehnic, necesitand expertize multiple in anumite sectoare specifice (legislatie, social, sector de afaceri, etc). Repet, vointa politica este importanta, dar trebuie sprijinita de o componenta tehnica.

Fara indoiala exista la nivelul Romaniei o problema de resursa umana alocata, de finantare a acestui sistem de „calibrare fina a Romaniei la Uniunea Europeana”. Este clar ca inertia sistemica nu duce la o rezolvare a problemelor actuale pe care le are Romania cu Uniunea Europeana. Trebuie intervenit rapid, organic, pentru ca actualele tendinte sa fie corectate. tesutul romanesc actual nu poate produce rezultate performante in actuala stare de fapt. Solutia propusa este lansarea cat mai rapida a unui program guvernamental de consolidare pe doua paliere (national si local) a expertizei europene.

Cultura administrativa de sus in jos

Se observa persistenta la noi a unei culturi administrative „de sus in jos”, incetatenita in Romania din motive istorice si ancorata inca foarte bine in mentalitatea colectiva. Este inca resimtit caracterul dispozitiv, fara rafinare consultativa al unor hotarari luate in birouri din diverse ministere. Riscul este ca acestea sa nu fie impartasite si apoi sa fie contestate de cei carora le sunt adresate. Mai mult, lipsa de consultare face implementarea legislatiei europene dificila pentru beneficiarii ale caror expertiza si interese au fost ignorate, cu atat mai mult cu cat decizia a fost luata la Bruxelles, unde specificitatile nationale in diverse politici sunt atat de variate. in concluzie, formularea pozitiei nationale impreuna cu partile interesate (beneficiarii) se dovedeste a fi necesara, tinand cont de competentele, cunostintele tehnice si interesele lor sectoriale legitime, asupra carora sa se exprime apoi nivelul decizional politic.

Peste 100.000 de oameni sunt implicati la nivelul Bruxelles-ului european in dinamica europeana, sprijiniti de alte 700.000 in special in capitalele tarilor membre. Avem in medie 100 de evenimente pe zi in Bruxelles pe teme legate de viitorul Uniunii Europene. Ca tara membra a UE nu iti poti permite sa pierzi nici una dintre aceste dezbateri. Fiecare intalnire naste initiative, calibrate pe interesul participantilor, rezulta noi reguli si proceduri, noi aliante si actori, legislatie.

Romania in prezent “joaca” in aceasta piesa europeana cu sute de mii de actori, dar este oscilanta, imprevizibila si nesustenabila. Vrem, nu vrem, dar peste 75% din legislatia aplicata in Romania isi are originea la Bruxelles. Aceasta legislatie nu priveste in mod necesar securitatea nationala, politica externa sau apararea. Este vorba despre consumator si piete, despre calitatea aerului, gestionarea apei si despre mancare. Merita atentie si aceasta Europa a noastra, a temelor „marunte”, ale carei decizii se adreseaza mai degraba cotidianului cetateanului decat treburilor de Stat. in anumite dosare pozitia Romaniei este foarte bine fundamentata, in vreme ce in altele pozitionarea tarii noastre este in cel mai bun caz circumstantiala, daca nu una amintind de o politica a „scaunului gol”.

Nu imi este greu sa punctez acum ca pentru racordarea tarii la UE avem nevoie de aproximativ 5.000 de romani la Bruxelles si 25.000 de persoane in Romania implicate in mod real in mecanismul comunitar. in prezent avem doar vreo 2.000 la Bruxelles si maxim 10.000 in Bucuresti (in special in sectorul public).

Unde gasim romani care sa ajute Romania in UE? Ce pregatire trebuie sa aiba un expert national in afaceri europene? Este un paradox, avem in Romania vreo 25 de facultati de studii europene, iar 95% din absolventi nu isi gasesc de lucru relationat cu diploma obtinuta. Este destul sa studiezi la astfel de facultati pentru a avea CV-ul perfect ca expert UE? Este foarte important sa intelegi sistemul institutional comunitar pentru a te face util, dar sunt multe alte calitati pe care trebuie sa le ai in plus.

Ce ne lipseste noua, ca romani, pentru a ne afirma mai bine pe plan european? Suntem in Uniunea Europeana si parca simtim ca nu este suficient, se pare ca ne scapa ceva si „poza” nu iese perfect. Suntem competitivi, dar e nevoie de o abordare pragmatica, atat la nivel individual, cat si in ceea ce priveste structura invatamantului romanesc. Oameni cu pregatire teoretica avem, poate chiar punem accentul prea mult pe amanunte si „chichite” teoretice. Cu siguranta ne lipseste insa latura practica. Vrem sa subliniem, in acest context, importanta educatiei non-formale in procesul cunoasterii. Educatia formala romaneasca nu este in prezent suficienta pentru competitivitate europeana.

Cineva imi sugera recent ca poate nu este rau sa ne gandim sa introducem la nivelul curriculei o materie despre cultura si civilizatia europeana. Ceva insa foarte practic, nu un continut sec si plin de date statistice. Cursuri predate cursiv despre ce inseamna cetatenia europeana, ce drepturi si obligatii ii revin cetateanului european, ce oportunitati avem noi ca romani in spatiul european. Iar exercitiul de europenizare si internationalizare trebuie continuat la nivelul invatamantului superior. Profesorii straini trebuie sa devina o normalitate in absolut toate universitatile, iar masterele sa se desfasoare pe cat posibil in limbi de circulatie internationala pentru a obisnui tanarul roman cu globalizarea.

Societatea civila romaneasca are un potential fantastic, dar trebuie sa existe structuri coerente, articulate, care pot sa propuna proiecte cu impact enorm. Tinerii, dar nu doar ei, vor sa interactioneze in proiecte internationale. Este strategic pentru a avea cat mai multe astfel de retele in Romania, si nu doar la nivelul capitalei tarii. Se poate gandi o forma de sprijin pentru aceste structuri non-guvernamentale.

Nu pot sa nu atrag atentia si asupra celor care ne reprezinta politic in structurile europene, in special eurodeputatii. Sunteti primii chemati sa integrati Romania in Uniunea Europeana, dar nu printr-un mesaj de cele mai multe ori populist sau chiar anti-european. Ceea ce ziceti in Legislativul european, va rog sa prezentati nedenaturat la televiziunea nationala cand este cazul. Nu exista doua sisteme Romania si UE, e doar unul dedicat Romaniei europene. Sunteti misionari in a educa poporul roman sa se implice european si eventual sa aiba o opinie asupra chestiilor tehnice, pe care sunteti solicitati sa le dezbateti in forul european. Audierile publice din Parlamentul European le puteti dubla prin dezbateri pe aceleasi subiecte, in limba romana, in centrele universitare romanesti, implicand beneficiarii romani. Aduceti Europa pe strada fiecarui roman si atunci presa, atat de indragita de politicieni, va va cauta cu siguranta pentru ravnitele interviuri pe prima pagina.

Doar 100 de romani in Reprezentanta Permanenta a Romaniei pe langa UE
Institutiile statului roman trebuie ajutate de structuri si mecanisme complementare. Cei aproximativ 100 de romani din Reprezentanta Permanenta a Romaniei pe langa UE nu pot face miracole in fata avalansei de documente tehnice rezultate din malaxorul european. Trebuie cladite “filtre puternice”, implicand in acest mecanism sutele de functionari romani de la Comisia Europeana, ajunsi acolo fiindca tara lor e membra a Uniunii Europene, dar care acum asa cum bine stim, reprezinta Uniunea. Se poate consolida asociatia romanilor din Bruxelles-ul european, facand-o mult mai functionabila, avand suportul a cel putin un Centru de Gandire romanesc plasat la nivelul capitalei europene.

Nu cred ca polarizarile politice, segmentarile artificiale sau anumite bariere intre romanii din Romania si cei din Diaspora ajuta un proiect macro ca cel al intrarii cu adevarat a Romaniei in UE. Cred insa in capacitatea poporului roman de a gandi si actiona european! Romania doreste sa fie europeana!

Nota redactiei
Autorul articolului de opinie, Dan Luca, este seful PSD Bruxelles si ocupa in prezent o functie executiva la EurActiv.com. Inainte de a se implica activ in poilitica, in calitatea de reprezentant al EurActiv.com, s-a numarat printre fondatorii si asociatii EurActiv.ro. In prezent, compania care opereaza EurActiv.ro este detinuta semnificativ de compania-mama EurActiv.com (Belgium /UK) si de membrii echipei locale. Articolul original a suportat unele modificari, specifice editarii redationale.