Cateva cifre-cheie:

-    Economia subterana din Europa este estimata la 2.100 miliarde euro sau 18,5% din activitatea economica
-   Raportul estimeaza ca utilizarea platilor electronice ar determina o scadere a  economiei subterane cu 10%, respectiv cu 200 miliarde euro
-    In toate tarile din Europa, economia subterana este un fenomen care are la baza platile in numerar, fiind favorizat de munca la negru si de subraportare

Economia subterana din Europa va atinge in 2013 cel mai scazut nivel din ultimii zece ani, in contextul in care criza economica a determinat multe guverne europene sa ia masuri de combatere a acestui fenomen, in vederea consolidarii bugetelor si stimularii redresarii economice, potrivit unui raport publicat de Visa Europe. In 2013, se estimeaza ca economia subterana va atinge nivelul de 2.100 miliarde euro, reprezentand 18,5% din activitatea economica din Europa.

Raportul Economia subterana in Europa, 2013 - analizeaza amploarea economiei subterane in Europa, care variaza de la 8-10% din PIB in Elvetia, Austria, Olanda si Marea Britanie, la aproape 30% din PIB in Bulgaria, Romania, Croatia, Lituania si Estonia.

Rapoartele precedente au demonstrat ca exista o corelatie stransa intre economia subterana si ciclul economiei, aceasta tema fiind abordata si in studiul din 2013. Sunt evidentiate in mod deosebit eforturile guvernelor din statele europene de a gasi noi modalitati inovatoare pentru diminuarea deficitelor fiscale prin limitarea economiei subterane, nu doar prin majorari de taxe si impozite sau reduceri de beneficii.

ÊIn perioadele de declin economic, din cauza somajului in crestere, veniturilor mai reduse si temerilor legate de viitor, multe persoane se orienteaza catre activitati care tin de economia subterana. Daca inainte de 2009 lupta impotriva economiei subterane dadea rezultate in intreaga Europa, in ultima perioada, masurile diverse adoptate in statele din vestul, sudul sau estul Europei au inregistrat grade de succes diferite. Numitorul comun este ca in toata Europa economia subterana reprezinta in continuare un fenomen care are la baza platile in numerar, fiind favorizat de munca la negru si de subraportareÊ, a declarat Steve Perry, Director Comercial, Visa  Europe.

Munca la negru reprezinta doua treimi din economia subterana in Europa, in timp ce o treime din acest fenomen este rezultatul subraportarii vanzarilor. Potrivit raportului, masurile guvernamentale care vizeaza solutionarea acestor doua aspecte pot genera schimbarea, platile electronice evidentiindu-se pentru eficienta in combaterea economiei subterane. De exemplu, Romania a dezvoltat in ultimii ani sistemul de plata a taxelor si impozitelor locale cu cardul, la POS si online, ceea ce a condus la cresterea platilor de taxe cu cardul cu 34% in termeni anuali. O diminuare semnificativa a economiei subterane a fost observata in statele unde masurile pentru combaterea acestui fenomen au inclus introducerea sau intensificarea utilizarii platilor electronice. Raportul estimeaza ca utilizarea directionata a platilor electronice poate ajuta la reducerea economiei subterane din Europa cu 10% (peste 200 miliarde euro), in special daca masurile se concentreaza asupra subraportarii, segment a carui importanta a fost subapreciata de majoritatea eforturilor guvernelor.

Experienta internationala sugereaza ca exista o corelatie clara intre amploarea economiei subterane si numarul de tranzactii electronice realizate. De exemplu, in statele unde platile electronice sunt utilizate pe scara larga, precum Marea Britanie, economia subterana este semnificativ mai redusa comparativ cu tari precum Bulgaria, unde tranzactiile electronice nu sunt utilizate frecvent. Sectoarele asociate cu precadere cu economia subterana sunt urmatoarele: constructii, retail, productie, turism si transporturi. De exemplu, pe segmentul de retail, cumparaturile online ofera transparenta si limiteaza economia subterana, intrucat reduc posibilitatea subraportarii. 

• Focus pe Romania

Economia subterana din Romania a inregistrat o evolutie mixta in termeni absoluti incepand cu 2008, in pofida tendintei evidente de limitare a acestui fenomen inregistrata in ultimii zece ani, potrivit raportului ÊEconomia subterana in EuropaÊ. Criza economica globala a dus in 2009 la scaderea economiei  si la o crestere brusca a somajului, pentru ca, in perioada 2010 - 2013, economia subterana sa creasca usor in termeni absoluti ca urmare a masurilor de austeritate si a mentinerii perceptiei publice potrivit careia coruptia nu este pedepsita. Cresterea economiei subterane a fost limitata de dezvoltarea platilor electronice. 

PIB-ul Romaniei, exprimat in euro, va reveni in 2013 la valoarea din 2008, in timp ce economia subterana va scadea cu 1,5 miliarde euro in aceasta perioada, potrivit estimarilor incluse in raportul Visa Europe.
ÊSistemele de plati electronice ajuta in mod clar la reducerea economiei subterane. In prezent, Romania se situeaza cu mult in urma mediei UE de 180 de tranzactii electronice (transferuri bancare, operatiuni de direct debit si pe carduri) pe cap de locuitor, cu doar 16 tranzactii electronice pe an. Reducerea circulatiei numerarului poate reprezenta un instrument eficient de combatere a economiei subterane. Dar pentru a rupe cercul vicios al numerarului este nevoie de eforturi comune ale autoritatilor publice, bancilor si sistemelor de plati, indreptate catre cresterea gradului de bancarizare, extinderea retelei de acceptare si crearea unor stimulente pentru sustinerea cresterii utilizarii cardurilorÊ, a declarat Catalin Cretu, Director General Romania, Visa Europe.

Masurile concrete adoptate de guvernele din Europa cu scopul de a genera un comportament pozitiv al cetatenilor prin propriile actiuni sunt descrise in raport. Exemple precum initiativele pe termen lung de guvernare electronica, in special privind posibilitatea de a plati diverse servicii din sectorul public prin mijloace electronice, reprezinta un element esential pentru schimbarea vechilor obiceiuri. Cu toate acestea, raportul cere guvernelor sa constientizeze potentialul platilor electronice in combaterea economiei subterane.

ÊCriza economica a determinat guvernele  europene sa ia masuri pentru combaterea economiei subterane. Exista o opinie generala conform careia numerarul alimenteaza activitatile din economia subterana si ne asteptam ca initiativele vizand inlocuirea numerarului sa creasca in anii urmatori, pe masura ce guvernele fac eforturi concertate de a reduce impactul negativ al economiei subterane prin concentrarea asupra platilor electroniceÊ, a continuat Steve Perry.


Exemple de masuri concrete adoptate de guverne:
-    In 2010, Polonia a introdus un fond special pentru terminale POS care viza cresterea gradului de penetrare a acestora. Ca urmare, in doi ani si jumatate au fost instalate un numar de 100 000 de noi terminale POS, dintre care 75% in sectoarele predispuse la economia subterana. 
-   In 2011, Irlanda a dezvoltat si implementat o strategie pentru includerea populatiei in sistemul financiar.
-   In 2011, Italia a introdus obligativitatea realizarii de plati electronice pentru sume mai mari de 1.000 euro. Italia a introdus stimulente fiscale pentru platile electronice la POS, in paralel cu perspectiva inchiderii afacerii in cazul comerciantilor care nu au emis bon fiscal de trei ori intr-o perioada de cinci ani. Rezultatele studiilor au aratat ca au fost colectate impozite suplimentare insumand 9,1 miliarde euro. Masuri obligatorii similare au fost introduse in Spania (obligativitatea realizarii de plati electronice pentru sume mai mari de 2.500 euro) si Grecia (prag de 1.500 euro).
-    In 2012, Portugalia a introdus pentru banci raportarea obligatorie catre autoritatile fiscale a tranzactiilor la POS-urile de la comercianti.

de D.P.