"Dupa cum am promis cu ocazia discursului din 2012 privind starea Uniunii, Comisa a propus astazi instituirea Parchetului European. Aceasta initiativa confirma angajamentul Comisiei fata de consolidarea statului de drept; propunerea va consolida in mod decisiv protectia banilor contribuabililor si combaterea eficace a fraudelor asupra fondurilor UE. Comisia a concretizat si angajamentul de a consolida si intari procedurile OLAF aplicate garantiilor procedurale, similar cu garantiile pe care le va oferi Parchetul European", a afirmat Barroso, citat in acest comunicat.

Sarcina exclusiva a Parchetului European va consta in efectuarea de cercetari si urmariri penale, acesta urmand sa aiba competenta, la nevoie, de a trimite in judecata - in instantele din statele membre - persoanele invinuite de savarsirea de infractiuni care afecteaza bugetul UE, se arata in comunicat, in care se precizeaza ca Parchetul va fi o institutie independenta, supusa controlului democratic.

"Infractorii care se folosesc de subterfugii juridice pentru a fura banii contribuabililor nu ar trebui sa ramana liberi pentru ca nu avem instrumentele adecvate pentru a-i aduce in fata justitiei. Un lucru trebuie sa fie clar: daca la nivelul nostru, al UE, nu ne protejam bugetul federal, nimeni nu o va face in locul nostru. Fac apel la statele membre si la Parlamentul European sa sprijine acest proiect important astfel incat Parchetul European sa inceapa sa functioneze din 1 ianuarie 2015", afirma si vicepresedintele Comisiei Viviane Reding, comisarul pentru justitie al UE.

Comisarul european pentru lupta antifrauda, penale, Algirdas Semeta, afirma ca "OLAF va continua sa desfasoare activitati importante de combatere a fraudelor in domenii care nu intra in sfera de competenta a noului parchet".

In prezent, in materie de combatere a fraudelor impotriva fondurilor UE, exista un nivel de protectie si de asigurare a respectarii legislatiei foarte inegal pe teritoriul Uniunii, se arata in comunicatul Comisiei.

Astfel, rata de succes a urmaririlor penale privind infractiunile impotriva bugetului UE variaza considerabil de la un stat membru la altul, iar media UE este de doar 42,3 %. In Romania, rata de condamnari din actiunile incheiate printr-o hotarare judecatoreasca este de 23,4%.

In temeiul tratatelor UE, Danemarca nu va participa la acest proiect. Nici Marea Britanie si Irlanda nu vor participa, cu exceptia cazului in care acestea decid in mod voluntar si expres sa faca acest lucru.

In paralel cu instituirea Parchetului European, Comisia propune o reforma a Agentiei Uniunii Europene de Cooperare Judiciara in Materie Penala (Eurojust) si prezinta o comunicare privind guvernanta Oficiului European de Lupta Antifrauda (OLAF).

Parchetul European va avea o structura descentralizata, integrata in sistemele judiciare nationale. Procurorii europeni delegati vor efectua cercetarile si urmaririle penale in statul lor membru, utilizand personal national si aplicand legislatia nationala. Actiunile lor vor fi coordonate de catre procurorul european, pentru a se asigura o abordare uniforma pe intreg teritoriul UE, aspect de o importanta vitala, in special in cazurile transfrontaliere. Intreaga structura se va baza pe resursele existente si ar trebui, prin urmare, sa nu implice costuri suplimentare substantiale.

Instantelor nationale li se va atribui sarcina de a efectua controlul judiciar, ceea ce inseamna ca actiunile Parchetului European vor putea fi contestate in instantele nationale. In acelasi timp, propunerea consolideaza in mod considerabil drepturile procedurale ale persoanelor suspectate care vor face obiectul cercetarilor desfasurate de Parchetul European.

Un "colegiu" format din 10 persoane, reunind procurorul general, 4 procurori adjuncti si 5 procurori delegati, va asigura integrarea fara probleme a celor doua niveluri, cel national si cel al UE, in special prin convenirea unor norme generale de alocare a cazurilor.

Drepturi procedurale temeinice

Propunerea garanteaza o protectie mai buna decat cea existenta in cadrul sistemelor nationale in ceea ce priveste drepturile procedurale ale persoanelor vizate de anchetele Parchetului European. Aceasta include, de exemplu, dreptul la interpretare si traducere, dreptul la informare si accesul la dosar sau dreptul la un avocatin caz de arest.

In plus, normele prin care se instituie Parchetul European definesc alte drepturi care nu au fost inca armonizate prin legislatia UE, pentru a se asigura garantii temeinice privind drepturile procedurale. Acestea includ dreptul de a pastra tacerea si de a fi prezumat nevinovat, dreptul la asistenta juridica, dreptul de a prezenta probe si dreptul la audierea martorilor.

Imbunatatirea guvernantei OLAF si consolidarea garantiilor procedurale

Comisia propune consolidarea pe mai departe a guvernantei OLAF si consolidarea garantiilor procedurale in cadrul investigatiilor sale, in lumina dispozitiilor prevazute pentru Parchetul European. In acest sens se prevad doua initiative-cheie. In primul rand, se propune instituirea functiei de inspector de garantii procedurale, in vederea consolidarii controlului judiciar al masurilor de investigatie ale OLAF. In al doilea rand, se prevede o garantie procedurala specifica sub forma unei autorizatii din partea inspectorului, in cazul masurilor de investigatie mai intruzive (perchezitia birourilor, ridicarea de documente etc.) pe care OLAF ar putea sa fie nevoit sa le desfasoare in institutiile UE.

Rolul OLAF se va schimba odata cu instituirea Parchetului European

OLAF va ramane responsabil de investigatiile administrative care nu intra in sfera de competenta a Parchetului European, cum ar fi faptele care afecteaza interesele financiare ale UE, dar nu intrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni si abaterile disciplinare grave si infractiunile comise de personalul UE, dar care nu au un impact financiar.

OLAF nu va mai efectua investigatii administrative privind fraude sau alte infractiuni care afecteaza interesele financiare ale UE, intrucat, dupa instituirea Parchetului European, astfel de fapte vor fi de competenta exclusiva a acestuia. Daca OLAF are suspiciuni in legatura cu savarsirea unor astfel de infractiuni, va fi obligat sa le raporteze cat mai devreme posibil Parchetului European. Cu toate ca nu va mai efectua investigatii in acest domeniu, OLAF va continua sa ofere asistenta, la cerere, Parchetului European (dupa cum o face in prezent in relatia cu procurorii de la nivel national). Aceasta schimbare va facilita derularea unui proces investigativ mai rapid si va sprijini evitarea derularii de investigatii administrative si anchete penale asupra acelorasi fapte. Astfel vor fi sporite sansele unor rezultate pozitive ale urmaririlor penale.

Context

Statele membre raporteaza ca, in fiecare an, se pierd circa 500 de milioane de euro din cheltuielile si veniturile UE (sunt pierdute), din cauza unor suspiciuni de frauda.

Tratatul de la Lisabona solicita instituirea unui Parchet European (articolul 86 din TFUE) si consolidarea Eurojust (articolul 85 din TFUE). In ultimul sau discurs privind starea Uniunii (SPEECH/12/296) din septembrie 2012, presedintele Barroso a reiterat angajamentul Comisiei de a concretiza acest proiect.
de R.M.