Cetatenii din UE, prin votul exprimat, vor hotari si modul in care piata unica va fi guvernata pentru urmatorii cinci ani. Si, pentru prima data, fiecare bloc politic din Parlamentul Uniunii Europene va veni cu propria-i propunere pentru sefia Comisiei Europene, cea mai importanta functie la nivelul acestei structuri.

Constantele ultimilor cinci ani din Uniunea Europeana au fost criza economica, Troica, Germania si masurile de austeritate. Ele au condus la renasterea extremismului in multe tari din sudul Europei care au avut de indurat masuri nepopulare ce nu si-au dovedit nici astazi vreun dram de eficienta. Frustrarea liderilor europeni care au trebuit sa gaseasca solutii la iesirea din criza economica vine din faptul ca stangaciile lor au dat nastere populismului si extremismului. Puteti citi mai multe despre tragedia greaca in articolul Unde s-au dus banii primiti de Grecia de la FMI, Comisia Europeana si BCE si cine a facut profit in urma imprumuturilor.

Exista pericolul real ca multi tineri care vor veni la urne sa dea un vot de blam Uniunii Europene, iar cele patru blocuri traditionale – Popularii, Socialistii, Liberalii si Verzii – vor trebui sa faca loc si unui al cincilea bloc, format din eurosceptici si extremisti. In functie de componenta noului Parlament European, va fi ales, deci, si noul presedinte al Comisiei Europene.

Din partea Socialistilor este foarte posibil sa candideze Martin Schulz, care actualmente este presedintele Parlamentului European. Posibilii candidati din partea Popularilor sunt Donald Tusk, premierul Poloniei, Viviane Reding, vice-presedintele Comisiei Europene si Christine Lagarde, directorul FMI. Liberalii l-ar putea propune pe Guy Verhofstadt, fostul premier belgian. Verzii inca nu s-au hotarat asupra niciunui nume pe care sa il arunce la inaintare.

Revenind, exista mari sanse ca blocurile traditionale sa primeasca un vot de blam pentru ineficienta de care au dat dovada in a combate criza economica. Asa ca euroscepticii sunt favoriti sa castige cat mai multe locuri in viitoarea componenta a Parlamentului European si sa aiba un cuvant greu de spus privind alegerea noului presedinte al Comisiei Europene, agenda Uniunii si modul in care se va produce (daca se va mai produce) aceasta integrare economica si politica. Este vorba de uniunea bancara si fiscala, procurorul public european si multe alte proiecte.

Si o intrebare: cum vor reusi liderii Uniunii Europene sa ii convinga pe cei care au iesit in strada in Portugalia, Spania, Italia si Grecia sa le dea din nou un vot de incredere, dupa masurile de austeriate implementate fara succes, care au avut ca rezultat cresterea somajului si a datoriei publice in toate aceste state?

Probabil la acest lucru se gandeste si Viviane Reding, care este primul oficial european de marca ce a afirmat ca Troica trebuie sa dispara si ca Europa ar trebui sa cunoasca si o alta abordare a crizei europene in afara masurilor de austeritate. Puteti citi mai multe despre acest subiect in articolul Viviane Reding isi face campanie in Grecia: “E timpul ca Troica sa dispara cu tot cu masurile de austeritate!”

22 – 25 mai 2014 sunt zilele in care Uniunea Europeana ar putea, avea, astfel, o alta fata dupa aceste alegeri care reprezinta un moment de rascruce pentru cum va arata viata europenilor peste cinci ani.Cetatenii din UE, prin votul exprimat, vor hotari si modul in care piata unica va fi guvernata pentru urmatorii cinci ani. Si, pentru prima data, fiecare bloc politic din Parlamentul Uniunii Europene va veni cu propria-i propunere pentru sefia Comisiei Europene, cea mai importanta functie la nivelul acestei structuri.

Constantele ultimilor cinci ani din Uniunea Europeana au fost criza economica, Troica, Germania si masurile de austeritate. Ele au condus la renasterea extremismului in multe tari din sudul Europei care au avut de indurat masuri nepopulare ce nu si-au dovedit nici astazi vreun dram de eficienta. Frustrarea liderilor europeni care au trebuit sa gaseasca solutii la iesirea din criza economica vine din faptul ca stangaciile lor au dat nastere populismului si extremismului. Puteti citi mai multe despre tragedia greaca in articolul Unde s-au dus banii primiti de Grecia de la FMI, Comisia Europeana si BCE si cine a facut profit in urma imprumuturilor.

Exista pericolul real ca multi tineri care vor veni la urne sa dea un vot de blam Uniunii Europene, iar cele patru blocuri traditionale – Popularii, Socialistii, Liberalii si Verzii – vor trebui sa faca loc si unui al cincilea bloc, format din eurosceptici si extremisti. In functie de componenta noului Parlament European, va fi ales, deci, si noul presedinte al Comisiei Europene.

Din partea Socialistilor este foarte posibil sa candideze Martin Schulz, care actualmente este presedintele Parlamentului European. Posibilii candidati din partea Popularilor sunt Donald Tusk, premierul Poloniei, Viviane Reding, vice-presedintele Comisiei Europene si Christine Lagarde, directorul FMI. Liberalii l-ar putea propune pe Guy Verhofstadt, fostul premier belgian. Verzii inca nu s-au hotarat asupra niciunui nume pe care sa il arunce la inaintare.

Revenind, exista mari sanse ca blocurile traditionale sa primeasca un vot de blam pentru ineficienta de care au dat dovada in a combate criza economica. Asa ca euroscepticii sunt favoriti sa castige cat mai multe locuri in viitoarea componenta a Parlamentului European si sa aiba un cuvant greu de spus privind alegerea noului presedinte al Comisiei Europene, agenda Uniunii si modul in care se va produce (daca se va mai produce) aceasta integrare economica si politica. Este vorba de uniunea bancara si fiscala, procurorul public european si multe alte proiecte.

Si o intrebare: cum vor reusi liderii Uniunii Europene sa ii convinga pe cei care au iesit in strada in Portugalia, Spania, Italia si Grecia sa le dea din nou un vot de incredere, dupa masurile de austeriate implementate fara succes, care au avut ca rezultat cresterea somajului si a datoriei publice in toate aceste state?

Probabil la acest lucru se gandeste si Viviane Reding, care este primul oficial european de marca ce a afirmat ca Troica trebuie sa dispara si ca Europa ar trebui sa cunoasca si o alta abordare a crizei europene in afara masurilor de austeritate. Puteti citi mai multe despre acest subiect in articolul Viviane Reding isi face campanie in Grecia: “E timpul ca Troica sa dispara cu tot cu masurile de austeritate!”

22 – 25 mai 2014 sunt zilele in care Uniunea Europeana ar putea, avea, astfel, o alta fata dupa aceste alegeri care reprezinta un moment de rascruce pentru cum va arata viata europenilor peste cinci ani.

Cetatenii din UE, prin votul exprimat, vor hotari si modul in care piata unica va fi guvernata pentru urmatorii cinci ani. Si, pentru prima data, fiecare bloc politic din Parlamentul Uniunii Europene va veni cu propria-i propunere pentru sefia Comisiei Europene, cea mai importanta functie la nivelul acestei structuri.

Constantele ultimilor cinci ani din Uniunea Europeana au fost criza economica, Troica, Germania si masurile de austeritate. Ele au condus la renasterea extremismului in multe tari din sudul Europei care au avut de indurat masuri nepopulare ce nu si-au dovedit nici astazi vreun dram de eficienta. Frustrarea liderilor europeni care au trebuit sa gaseasca solutii la iesirea din criza economica vine din faptul ca stangaciile lor au dat nastere populismului si extremismului. Puteti citi mai multe despre tragedia greaca in articolul Unde s-au dus banii primiti de Grecia de la FMI, Comisia Europeana si BCE si cine a facut profit in urma imprumuturilor.

Exista pericolul real ca multi tineri care vor veni la urne sa dea un vot de blam Uniunii Europene, iar cele patru blocuri traditionale – Popularii, Socialistii, Liberalii si Verzii – vor trebui sa faca loc si unui al cincilea bloc, format din eurosceptici si extremisti. In functie de componenta noului Parlament European, va fi ales, deci, si noul presedinte al Comisiei Europene.

Din partea Socialistilor este foarte posibil sa candideze Martin Schulz, care actualmente este presedintele Parlamentului European. Posibilii candidati din partea Popularilor sunt Donald Tusk, premierul Poloniei, Viviane Reding, vice-presedintele Comisiei Europene si Christine Lagarde, directorul FMI. Liberalii l-ar putea propune pe Guy Verhofstadt, fostul premier belgian. Verzii inca nu s-au hotarat asupra niciunui nume pe care sa il arunce la inaintare.

Revenind, exista mari sanse ca blocurile traditionale sa primeasca un vot de blam pentru ineficienta de care au dat dovada in a combate criza economica. Asa ca euroscepticii sunt favoriti sa castige cat mai multe locuri in viitoarea componenta a Parlamentului European si sa aiba un cuvant greu de spus privind alegerea noului presedinte al Comisiei Europene, agenda Uniunii si modul in care se va produce (daca se va mai produce) aceasta integrare economica si politica. Este vorba de uniunea bancara si fiscala, procurorul public european si multe alte proiecte.

Si o intrebare: cum vor reusi liderii Uniunii Europene sa ii convinga pe cei care au iesit in strada in Portugalia, Spania, Italia si Grecia sa le dea din nou un vot de incredere, dupa masurile de austeriate implementate fara succes, care au avut ca rezultat cresterea somajului si a datoriei publice in toate aceste state?

Probabil la acest lucru se gandeste si Viviane Reding, care este primul oficial european de marca ce a afirmat ca Troica trebuie sa dispara si ca Europa ar trebui sa cunoasca si o alta abordare a crizei europene in afara masurilor de austeritate. Puteti citi mai multe despre acest subiect in articolul Viviane Reding isi face campanie in Grecia: “E timpul ca Troica sa dispara cu tot cu masurile de austeritate!”

22 – 25 mai 2014 sunt zilele in care Uniunea Europeana ar putea, avea, astfel, o alta fata dupa aceste alegeri care reprezinta un moment de rascruce pentru cum va arata viata europenilor peste cinci ani.