Cei prezenti - lideri ai actualei conduceri a ANRMAP, a UCVAP, a CNSC, a ANI, fosti presedinti ai ANRMAP, directori ai Agentiilor de Dezvoltare Regionala dar si experti olandezi in achizitii publice, au agreat asupra urmatoarelor concluzii strategice pe care Guvernul trebuie sa le aiba in vedere in continuare:

A          Proiectul noii Directive Europene reprezinta o oportunitate pentru  evaluarea si amendarea cadrului legal (actualul cadru institutional nu mai este functional, fiind neadaptat evolutiilor inregistrare de-a lungul anilor) dar acest proces trebuie facut cu prudenta. Nu trebuie copiata Directiva ca atare ci gasite efectiv elementele menite sa modernizeze profund achizitiile publice. Sistemul nu trebuie supra-reglementat.

A          Statul roman trebuie sa aseze noile politici publice in domeniu pe premise corecte si sa admita ca actualul sistem al achizitiilor publice nu reprezinta o piata concurentiala, datele aratand ca in acest moment, o serie de operatori par ca au "capturat" piata achizitiilor estimata la peste 15 miliarde de euro in 2012.

A          Politicile de pregatire a personalului trebuie regandite, prin schimbarea opticii catre cooptarea unor structuri asociative ale specialistilor in diferite domenii in care se efectueaza achizitiile avand in vedere experienta limitata a angajatilor in sistemul public si presiunea corespunzatoare de a fi facuti responsabili pentru calitatea achizitiilor efectuate.

A          Este necesara fixarea unor repere minimale de calitate pentru efectuarea unor servicii sau lucrari avand corespondente de preturi medii pentru diferite categorii de produse, indreptand astfel sistemul catre standardizare, fara insa a elimina posibilitatea ca, peste aceste repere, fiecare autoritate contractanta sa adauge elemente de particularitate.

A          Intre institutiile de control trebuie sa existe o coordonare, intreaga abordare a Autoritatii de Audit urmand sa fie indreptata si catre prevenirea problemelor din sistem, ci nu numai catre sanctionarea cu orice pret a autoritatilor contractante. Cu referire la activitatea organelor de control, una dintre cele mai dificile aspecte se refera la practicile de evaluare asupra oportunitatii investitiilor din fonduri publice.

A          Pentru a spori credibilitatea sistemului de achizitii publice, institutiile publice trebuie sa-si asume responsabilitatea de a comunica informatii, inclusiv copii ale contractelor, in relatie cu solicitarile societatii civile (un clasament recent realizat de IPP arata ca cele mai putin transparente autoritati centrale sunt Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Apararii Nationale^[1]).

Dezbaterea de luni, 28 octombrie a.c. a fost apreciata ca deosebit de oportuna in contextul in care noua propunere de Directiva Europeana privind achizitiile publice a fost lansata in dezbatere publica, Romania confruntandu-se cu serioase probleme in ce priveste functionarea sistemului de achizitii ca o adevarata piata concurentiala. Cea mai recenta analiza a IPP asupra intregului sistem de achizitii publice (ale carei concluzii le atasam) arata ca:

- 97% dintre contracte au fost atribuite in anul 2012 pe criteriul pretului cel mai scazut;

- topul primelor 20 de companii private acopera 24% din valoarea totala a achizitiilor derulate in 2012,  cele mai mari sume fiind atrase de catre FCC Construccion SA, SC Expert Petroleum SRL, SC Alstom Transport SA;

-  autoritatile contractante cu cele mai mari achizitii derulate au fost in anul 2012 Compania Nationala de Cai Ferate CFR SA, OMV Petrom SA, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale SA;

- numai 25% din valoarea totala a achizitiilor derulate in 2012 este reprezentat de contracte finantate din fonduri europene;

- 93% dintre contracte au fost castigate de operatori avand sediul in Romania.

La dezbatere s-a prezentat un amplu material documentat privind preocuparea Statului Olandez pentru eficienta, durabilitatea si transparenta investitiilor publice, aceasta tara facandu-si un obiectiv de politica publica prioritar din asigurarea unor standarde de calitate durabile pentru achizitiile de servicii sau bunuri. Au fost discutate, de asemenea, modele relevante de achizitii publice eficiente si transparente cum ar fi: Olanda, Austria si SUA, cei prezenti agreand ca inclusiv in vederea transpunerii noii Directive Europene in legislatia romaneasca este necesar a se studia practici internationale in domeniu pentru evitarea succesivelor modificari asupra cadrului legal, asa cum s-a intamplat in exces in ultimii ani. 

 Vezi documentul atasat - analiza IPP.