Ioana Morovan

Din Raportul Curtii de Conturi Europene:

"Caseta 1.2 Exemple de corectii financiare forfetare - impactul la nivelul statelor membre. Fondul social european, in Romania: In aprilie/mai 2012, Comisia a identificat un numar de probleme grave in cadrul unui program operational FSE din Romania. Printre principalele probleme constatate se numarau deficiente in procedurile de selectie si in verificarile de gestiune, insuficiente la nivelul controalelor achizitiilor publice si cheltuieli neeligibile in anumite cazuri individuale. Dupa o negociere, Comisia si autoritatile romane au convenit asupra unei corectii forfetare de 25 %. Drept urmare, Romania a prezentat inca o declaratie de cheltuieli in cadrul FSE (intr-un cuantum mai mare decat 25 % din totalul cheltuielilor declarate anterior), in baza careia Comisia a platit Romaniei o suma modica (7 602 euro) in decembrie 2012. Corectiile (care, pana la 31 decembrie 2012, se ridicau la 81 de milioane de euro din contributia financiara a UE) nu au fost aplicate la nivelul proiectelor, impactul corectiei financiare constand in diminuarea ratei de cofinantare a acestui program operational.

Faptul ca aceste corectii nu au facut obiectul unei analize detaliate la nivelul proiectelor si, in consecinta, a recuperarii unor sume de la beneficiari este subliniat si in alt capitol al Raportului:

Impactul Corectiilor - analiza Curtii de Conturi Europene:
"Corectiile referitoare la implementarea FSE in Romania si a FEDER in Republica Ceha erau de tip forfetar. Ele nu au antrenat efectuarea unor recuperari (a se vedea caseta 1.2) de la beneficiari sau aplicarea unor corectii detaliate la nivelul proiectelor. Astfel, erorile identificate de Curte continua sa afecteze cheltuielile ( 21 ) declarate de statele membre in vederea justificarii rambursarii"

Informatii de background:

Reamintim ca, intr-o scrisoare a Comisiei Europene citata in noiembrie 2012 de catre HotNews.ro, se arata: "As dori sa va  atrag atentia asupra Articolului 101 din Regula 1083/2006, care impune autoritatilor nationale obligatia de a urmari recuperarea sumelor neeligibile de la beneficiarii finali. Sumele deja recuperate pot fi deduse din rata medie de corectie de 25%", se arata in scrisoarea semnata de Koos Richelle, directorul general al DG Ocuparea Fortei de Munca, Afaceri Sociale si Incluziune din cadrul Comisiei Europene, transmisa in noiembrie autoritatilor de la Bucuresti.

Problema principala este ca proiecte POSDRU, in numar de peste 2600, nu au fost inca reverificate. Asa cum a aratat EurActiv.ro aici, in toamna acestui an urma sa fie lansat un proiect de asistenta tehnica cu o componenta de   reverificare a cererilor de rambursare.

Probleme si la Programul National de Dezvoltare, in opinia Curtii de Conturi Europene:

Sesizarea Curtii: "In cazul unui program operational din cadrul FEDER in Romania (n.r. Programul National de Dezvoltare Rurala), Comisia a identificat, intre 2010 si 2012, o serie de deficiente grave in sistemele de gestiune si de control in general, precum si la nivelul achizitiilor publice. Dupa intreruperea platilor, Comisia a convenit cu auto- ritatile romane sa se aplice corectii individuale la nivelul proiectelor. Acest lucru a avut consecinte asupra rambur- sarii efectuate de Comisie catre Romania in decembrie 2012.

Raspunsul Comisiei Europene: "Romania: Comisia atrage atentia asupra actiunilor corective proactive pe care le-a intreprins sub forma intreruperii platilor si a corectiilor financiare importante, care au vizat patru din cele cinci programe principale ale FEDER in Romania, in cazul carora a identificat deficiente grave cu ocazia activitatii sale de audit. Programele au facut obiectul unor corectii forfetare cuprinse intre 10 % si 25 %, in functie de situatia specifica a fiecarei axe prioritare."

In acelasi timp, in Anexa 4.2. - REZULTATELE EXAMINARII SISTEMELOR PENTRU DOMENIUL DEZVOLTARII RURALE- sistemul de supraveghere si contral al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) si Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) - sunt declarate ineficace.

Raportul citat contine si o serie de recomandari ale Curtii de Conturi Europene, spre exemplu, actiuni privind simplificarea si eliminarea normelor complexe:

"Recomandarea 2: pe baza experientei castigate in cursul perioadei de programare 2007-2013, sa procedeze la o evaluare a utilizarii normelor de eligibilitate nationale in scopul identificarii eventualelor aspecte cu privire la care se pot realiza noi simplificari si al eliminarii normelor complexe care nu sunt necesare;"

Raspunsul Comisiei Europene:
Comisia este intru totul de acord cu necesitatea de a simplifica si mai mult normele nationale de eligibilitate si de a elimina normele complexe inutile, care influenteaza negativ sarcina impusa beneficiarilor si care sunt insotite de un indice crescut de eroare. Comisia subliniaza ca, desi nu este posibil sa se efectueze o evaluare sistematica a tuturor normelor nationale de eligibilitate, toate cazurile de "suprareglementare" identificate au fost abordate in comun cu statele membre in cauza [...]

Recomandarea 3: [...] sa promoveze utilizarea intr-o mai mare masura a optiunilor simplificate in materie de costuri cu scopul de a reduce riscul producerii de erori in declaratiile de cheltuieli si sarcina administrativa a beneficiarilor. Ratele fixe pentru optiunile simplificate in materie de costuri ar trebui sa fie in mod sistematic aprobate/validate in avans de Comisie pentru a se asigura ca sunt indeplinite cerintele prevazute in reglementari (calcul just, echitabil si verificabil);

Consulta integral Raportul Curtii de Conturi Europene aici.