Parlamentul European a votat marti, 15 aprilie, o directiva a Comisiei Europene care impune tuturor companiilor mari sa raporteze anual impactul social si de mediu precum si practicile anticoruptie. O analiza realizata de Asociatia pentru Relatii Comunitare (ARC) arata ca in Romania vor fi vizate 720 de companii private si entitati de interes public, cu peste 500 de angajati. Analiza mai detaliaza punctele forte si neajunsurile, din punct de vedere al obligatiilor impuse, pe care le implica documentul european, in opinia reprezentantilor ARC.

Comunicatul Comisiei Europene legat de votul de marti, 15 aprilie, poate fi citit (in limba engleza) aici.

Horia Domnariu, Director Program Consultanta de Responsabilitate in Afaceri, Asociatia pentru Relatii Comunitare (ARC), a explicat: "Scopul principal al reglementarii se refera la cresterea nivelului de transparenta in rapoartele anuale de management sau daca exista, in rapoarte nefinanciare de sine statatoare. Astfel, intreprinderile vor trebui sa ofere informatii cu privire la aspectele legate de angajati, sociale, de mediu, practici anticoruptie si respectarea drepturilor omului. Informatiile trebuie sa permita intelegerea performantei si a impactului activitatii companiei si pot viza descrierea politicilor interne cu privire la diferite aspecte, rezultatele implementarii acestor politici, riscurile existente precum si indicatori de performanta relevanti pentru sectorul de activitate".

Potrivit ARC, spre deosebire de propunerea initiala, textul supus votului mentine un singur criteriu de aplicabilitate a legii, cel al dimensiunii, stabilit in functie de numarul de angajati. Astfel, prevederile de transparenta se vor aplica companiilor si entitatilor de interes public cu mai mult de 500 de angajati, adica cel putin 6000 de intreprinderi, conform unor estimari ale Consiliului European. In Romania, conform acestui criteriu, vor fi vizate 720 de companii (statistica obtinuta de Asociatia pentru Relatii Comunitare de la Oficiul National al Registrului Comertului).

Alte comentarii transmise de organizatia citata:

  • "categoric, un mare pas inainte in ce priveste promovarea practicilor de afaceri responsabile si sustenabile, dar demersul legislativ nu este scutit de neajunsuri, ba dimpotriva. In urma unor negocieri dificile pe textul final cu reprezentantii Consiliului, s-a renuntat la o serie de amendamente si prevederi care ar fi extins aplicabilitatea si nivelul de detaliu al reglementarii. Mai mult decat atat, au fost incluse unele formulari care conduc in multe situatii la o diluare a sensului cerintelor sau care vor permite companiilor sa apeleze la portite de scapare.
  • Una din modificarile in cauza se refera la neincluderea prevederii despre raportarea incidentelor semnificative care au avut loc in perioada de raportare. O astfel de omitere va afecta echilibrul raportarilor, permitand companiilor sa favorizeze includerea intr-o mai mare pondere a informatiilor pozitive.
  • O alta modificare se refera la indicatorii care caracterizeaza diversitatea in cadrul structurilor de management, indicatori dintre care s-a renuntat la etnie precum si la cel de angajarea persoanelor cu dizabilitati. Avand in vedere provocarile cu care se confrunta categoriile sociale dezavantajate,mai ales in context local, cei doi indicatori sunt cum nu se poate mai actuali.
  • Un exemplu reprezentativ de moderare a discursului astfel incat sa deschida portite de scapare este introducerea formularii daca este relevant si pe masura relevantei, in prevederea care cuprinde dezvaluirea de informatii despre lanturile de aprovizionare si subcontractori. In anumite situatii, aceasta formulare va permite evitarea unor informatii cheie, in multe sectoare impactul considerabil al activitatilor manifestandu-se inainte de portile intreprinderii.
  • Insa, poate ca cel mai important amendament propus de comisiile de specialitate, dar neacceptat in textul final, este cel referitor la raportarea subsidiarelor. In versiunea votata, subsidiarele pot opta sa fie scutite de prevedere atata timp cat informatiile care le vizeaza se regasesc in raportul consolidat la nivel de grup. E o masura care in practica va permite unui numar mare de companii sa se eschiveze de la raportare.
  • Conform estimarilor Asociatiei pentru Relatii Comunitare, in Romania, din primele 50 de companii din punctul de vedere al numarului de angajati, aproximativ jumatate sunt subsidiare ale unor companii internationale. Asta inseamna ca din cele 720 de companii care indeplinesc criteriul de dimensiune, unele vor putea sa aleaga sa nu raporteze.
  • Pe termen lung, e de asteptat ca existenta unei reglementari legislative, chiar daca generala si relativ timida, sa incurajeze raportarea serioasa de responsabilitate sau sustenabilitate. Daca in prezent in Romania raporteaza mai putin de 10% din companiile peste 500 de angajati, probabil ca incepand cu 2017, anul in care vor aparea primele rapoarte conform noii legislatii, numarul acestora va creste.
  • Pentru a obtine aceste rezultate,la fel de importanti sunt si pasii ulteriori votului: elaborarea de catre Comisie a recomandarilor metodologice si transpunerea directivei in legislatia nationala. Mai ales cea de-a doua activitate e de urmarit cu atentie si e de dorit sa se desfasoare cu implicarea tuturor stakeholderilor relevanti.

Linkuri relevante:

Propunerea Comisiei Europene, aici 

Versiunea Comisiei Juridice

Textul consolidat in urma negocierilor cu Consiliul