"Studiile lansate joi, 24 aprilie 2014, sunt despre Romania: Romania energetica, Romania sociala, Romania migratiei fortei de munca, Romania competitiva", a explicat Gabriela Dragan, directorul general al Institutului European din Romania la conferinta de lansare a Studiilor de Strategie si Politici - SPOS 2013.

Institutul European din Romania a organizat joi, 24 aprilie, conferinta „Lansare Studii de Strategie si Politici – SPOS 2013”

LIVE TEXT

Mesajul domnului George Ciamba, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe :

• MAE apreciaza calitatea studiilor, IER s-a dovedit un partener profesionist.
• Abordarea acestor teme este utila si necesara tinand cont de impactul acestor teme in contextul prioritatilor Romaniei in UE
• Remarc valoarea adaugata a acestor studii pornind de la obiect nostru comun de a spori increderea cetatenilor in UE
• Studiile IER sunt deosbit de utile si felicit pe cei care au contributi la realizarea acestora
• Anul 2014 este important din perspectiva finalizarii liberalizarii pietei energetice. In acest context studiul pe acest domeniu contribuie in mod substantial la intelegerea procesului si, esential pentru Romania, impactul acestui proces.
• Concluziile si propunerile de masuri ale studiului sunt elemente foarte utile - de exemplu - necesitatea unei noi strategii energetice care sa raspunda tuturor obiectivelor asumate de Romania ca Stat membru.
• Studiul legat de competitivitate este un element valoros incluiv pentru factorii de decizie. Imbunatatirea competitivitatii este un obiectiv important in programul de Guvernare
• Asigurarea incluziunii sociale a romilor este un angajament al Romaniei. Studiul in cea mai mare parte este destinat analizei masurilor si proiectelor derulate in tara noastra. Concluziile si sugestiile sunt foarte valoroase
• Studiul legat de impactul migratiei fortei de munca abordeaza un subiect de mare importanta, pe care MAE l-a urmarit in permanenta cu cea miai mare implicare. Libertatea de circulatie este perceputa de cetatenii UE ca cea mai mare realizare a apartenentei la UE. Studiul confirma cu rezultate concrete beneficiile circulatiei fortei de munca tocmai in statele in care au aparut controverse.

Leonard Orban, fost Comisar European, Presedintele Consiliului de Administratie al Institutului European din Romania :

• Ma bucur ca avem acest produs, studiile Institutului European.
• Astazi au fost aprobate alte doua studii de impact pe domenii extrem de sensibile, Uniunea bancara - s-a ajuns la un acord; sunt stabilite niste tinte;
• pentru Romania una din cele mai mari intrebari este - vom fi parte a acesteia, si daca da, cand? sutn intrebari la care autoritatile trebuie sa raspunda
• celalalt subiect este explorarea gazelor de sist
• aceste studii raspund unor nevoi existente in societatea romaneasca, nevoia unor analize de impact
• Fiecare roman este interesat de ceea ce se va intampla in domeniile importante
• Cateva cuvinte despre temele abordate: liberalizarea pietei energiei - un subiect foarte important pentru ca este obiectivul definitivarii si consolidarii pietei interne pana la sfarsitul anului, desi am dubii ca seva concretiza; ceea ce se intampla in Ucraina va aduce schimbari importante; in plus este un angajament luat de Romania.
• impactul asupra consumatorilor casnici - aspect extrem de problematic
• cresterea pretului la gaze in urma liberalizarii, pana in 2020, va fi de 160%
• este evident ca un asemenea demers trebuie insotit de o serie intreaga de masuri - numarul de consumatori vulnerabili va deveni semnificativ mai mare; in dezbaterile care au avut loc pe aceasta tema ; imi amintesc ca noi, echipa de negociere, am fost criticati pentru ca ne-am asumat liberalizarea preturilor; dar daca am fi facut-o atunci, cu masuri de protectie a consumatorilor, costurile ar fi fost semnificativ mai mici fata de cele pe termen lung - pana in 2020. Veniturile pentru statul roman ar fi fost semnificativ mai mari, s-ar fi asigurat sume pentru o protectie sociala corespunzatoare. In spatele consumatorilor casnici s-au ascuns anumiti operatori
• Este evident ca UE, FMI si Banca Mondiala considera ca o asemenea situatie nu mai poate continua. Si ce am vazut, in perioada in care csturile au fost semnificativ mai mici decat in alte state membre, companiile in loc sa se restructureze, nu s-a intamplat acest lucru, daca ne uitam la cel mai important ndicator - ne uitam - eficienta energetica a fost si ramane o cenusreasa pentru multe sectoare intensiv consumatoare de energie.
• Ma bucur ca fondurile in domeniul energiei pe perioada 2014-2020 vor fi orientate in mare masura pentru proiecte de eficienta energetica, un proiect care nu va avea o astfel de componenta va avea sanse mici sa fie finantat.
• Subiectul - incluziunea sociala a romilor este un subiect politic de maxima sensibilitate; vezi recentele declaratii ale mInistrului afacerilor europene din Suedia, a fost doar una dintr-un lant care creaza probleme pentru statul roman. Aceste probleme genereaza decizii care se rasfrang; sigur este si un context electoral; dar sunt probleme cu care cetatenii se confrunta si exercita o presiune asupra politicienilor, apoi asupra institutiilor europene.
• Romania are o strategie in domeniul romilor si multe strategii bune si foarte bune; dar lipseste capacitatea de a pune alaturi diferite componente, semnalate in studiu: educatie, locuinte, sanatate, ocupare; pana acum dn pacate a lipsit aceasta capacitate. 
• Am vazut personal proiecte de mare succes finantate; problema  - au fost izolate sau limitate, teritorial sau ca abordare. De exe, pb educatiei pentru copiii romi - dar problema acestora era acasa.
• De la un anumit moment era imposibil sa-i pastrezi si sa impiedici abandonul scolar. Este evident ca trebuie sa gasim solutii.
• Este important ca problema este tratata si la nivel european; componentele mentionate anterior - sanatate, ocupare, migratie - sunt nationale, nu europene; eforturile depind de ceea ce face fiecare stat membru.
• Libera circulatie - cred ca in momentul de fata trebuie sa schimbam accentul si dezbaterea
• Cred ca accentul trebuie sa treaca in a incerca sa atragem romanii care au plecat sa se intoarca acasa.
• Am avut ocazia ca si Comisar sa vad ce insemna efectele unei migratii necontrolate
• Competitivitate - cred ca in paralel cu cresterea competitiv in domenii care au sanse pe piata interna a UE sa extindem relatiile cu statele terte, ma bucur ca trendul s-a modificat
• performanta industriei romanesti - in 89 nivelul exportuirlor er 10 miliarde dolari; in 2013 a depasit 50 miliarde, pana la urma ar trebui sa avem totusi o imagine echilibrata.  
  

Fragmente din studii - selectie realizata de EurActiv.ro

Studiul nr. 1

Liberalizarea treptata a pietelor de energie electrica si gaz si impactul acestui proces asupra economiei romanesti

De ce are Romania nevoie de liberalizarea pietelor de energie electrica si gaze?

Rolul burselor de energie electrica si de gaze naturale este esential in crearea de piete regionale a ele insele pasi intermediari spre piata comuna de energie. Consiliul European din februarie 2011 a stabilit termenul limita pentru finalizarea pietei interne a energiei electrice si a gazelor naturale in 2014.

In Romania, electricitatea este mai ieftina cu peste 30% decat media UE, iar gazul cu circa 150%. Astfel, companiile producatoare din Romania beneficiaza de o energie cu mult mai ieftina decat cele din restul UE, ceea ce le confera un avantaj competitiv ce poate fi interpretat fie ca ajutor de stat, fie ca dumping. Ca urmare, diferenta mare de pret dintre Romania si media UE trebuie sa fie micsorata prin procesul de liberalizare, proces care este mai lent pentru populatie (2012-2018) si mai rapid pentru companii (2012-2014).

Care sunt principalele recomandari?

Mai presus de toate, este imperativ ca Romania sa decida asupra unui model de dezvoltare economica, stabilind o lista de prioritati. Resursele minerale, energia, infrastructura de transport ar trebui sa fie folosite ca baza pentru atragerea investitiilor in industriile viitorului si pentru a permite dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere, care ar creste exporturile cu valoare adaugata mai mare. O astfel de abordare necesita o gandire strategica integrata, planificare si management. Liberalizarea preturilor la energie se realizeaza intr-un sector energetic extrem de nesustenabil, care isi asuma pierderi uriase. Avand in vedere intarzierea reformei, dereglementarea preturilor va pune o presiune semnificativa asupra tuturor consumatorilor. Masurile necesare pentru a atenua acest soc vizeaza o reducere atat a consumului de energie (prin eficienta energetica), cat si a pierderilor de energie (prin modernizarea infrastructurii invechite). Studiile arata ca eficienta energetica poate fi imbunatatita cu 16-24%.

Principalele recomandari sunt:

Imbunatatirea cadrului institutional prin:

a. Infiintarea Autoritatii Nationale pentru Eficienta Energetica;

b. Infiintarea unui departament pentru sistemele energetice urbane si rurale in cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice;

c. Preluarea de catre ANRE a unor activitati-cheie, precum energia termica de la ANRSC.

Perfectionarea cadrului legal prin adoptarea dispozitiilor necesare pentru Contracte de performanta energetica, care va permite utilizarea Companiilor de servicii energetice (ESCO).

Strategia nationala in domeniul eficientei energetice trebuie sa stabileasca obiective reale pentru 2020 si obiective intermediare ca puncte de referinta pentru a ne ajuta sa ajungem acolo.

Crearea unui cadru care sa permita companiilor sa lucreze in baza unor acorduri voluntare privind cresterea eficientei energetice.

Autoritatile competente trebuie sa se consulte cu industria in privinta celor mai bune metode de apropiere a obiectivului de eficienta energetica, in urma unei atente analize cost-beneficiu si tinand cont de experienta altor state UE. Ar trebui instituit un mecanism pentru a recupera costurile pentru partile angajate.

Ar trebui sa fie eliminate distorsiunile existente pe piata (gaze naturale, surse regenerabile, precum si aspecte de etica in incheierea de contracte).

O cultura de eficienta energetica ar trebui sa fie creata si dezvoltata prin campanii mass-media de informare, discipline predate in scoala etc.

Prioritatea numarul unu ar trebui sa fie utilizarea fondurilor UE pentru a creste eficienta energetica in zonele in care potentialul de economisire este cel mai mare (cladirile publice si rezidentiale), care a fost identificat ca avand cele mai mari economii potentiale (40-50 %).

Implementarea sistemelor integrate de gestionare a energiei la toti marii consumatori industriali.

Identificarea si promovarea utilizarii unor metode de eficienta energetica pentru consumatorii industriali: end-of-pipe tehnologie (pe termen scurt) si tehnologii radical inovatoare, procese si materiale alternative (pe termen lung).

• Link Studiul nr. 1 integral
  
• Link Sinteza studiilor SPOS 2013
  

Studiul nr. 2

• „Politici de incluziune a romilor in statele membre ale UE” -
• Link studiul nr. 2 integral
• Link Sinteza studiilor SPOS 2013

 

Studiul nr. 3
Estimarea impactului liberei circulatii a lucratorilor romani pe teritoriul UE, incepand cu 01.01.2014; realitati si tendinte din perspectiva economica, ocupationala si sociala, la nivel national si european

Realitati demografice, economice si sociale; surse ale mobilitatii lucratorilor in spatiul UE

Libera circulatie a lucratorilor este una din cele patru libertati prevazute de legislatia Uniunii Europene (UE) iar relocarea acestora prin migratie economica temporara reprezinta o forma de distributie eficienta a resurselor pe piata muncii UE, functie de locurile de munca vacante si de oferta de ocupare definita in primul rand de profesie si nivel de pregatire, si in secundar de avantajele comparative de venituri si conditii de munca. Nivelul mobilitatii cetatenilor in spatiul UE. de 2,8% in 2010 pentru persoanele de 15-64 ani este in continua crestere, repectiv de 3,1% in 2013, dar nu resuseste sa acopere deficitele structurale si de volum.

Efectul insa asupra cresterii PIB in tara de destinatie si a revigorarii consumului si investitiilor in tarile de origine prin remitente si/sau sustinerea oferita de diaspora este important si nu poate fi neglijat. In fapt, libera circulatie a lucratorilor este o piatra de temelie in construirea UE. Speranta cetatenilor sai este ca aceasta sa devina o componenta veritabila/autentica a pietei fortei de munca a UE, nu doar in lege, dar si in practica (EC-SA no34/2013). In anul 2009, conform Eurobarometer survey, cca 10% din cetatenii UE au lucrat deja si au trait intr-o alta tara, 13% pe o perioada de 1-2 ani si 38% mai putin de un an. Desi tendinta de mobilitate pentru munca creste, in trimestrul II al anului 2012 doar 3,1% din cetatenii UE traiau intr-o alta tara de cea de origine si cca 15% considerau ca sunt prea multe obstacole pentru mobilitate pentru munca (acces limitat in anumite locuri de munca, conditii de recrutare diferite, conditii de munca diferite, plata muncii, perspectiva dezvoltarii carierei) (Dheret C et all, 2013).

Imbatranirea demografica si deficitul structural pe piata muncii se accentueaza in tarile cu economii mai puternice ale Europei. Mobilitatea lucratorilor a devenit un instrument curent de reducere a deficitelor si de asigurare a unor noi solutii pentru cresterea economica, inclusiv pentru ocuparea in locuri de munca noi, in domenii de nisa ale mediului de afaceri dar si cu un risc al ocuparii mai mare si o vulnerabilitate sporita a locului de munca. Pe de alta parte, cresterea duratei mobilitatii temporare prin ocupare repetata (mobilitate pendulatorie) sau mobilitate circulatorie (dintr-o tara in alta) reduce avantajele potentiale ale tarii de origine, conduce pe termen mediu si lung la pierdere definitiva de resursa umane pentru piata muncii.

In prezent, potrivit statisticilor recente ale UE, peste 14 milioane de cetateni europeni isi au resedinta stabila in alt stat membru (anul 2012), pentru a trai, lucra sau studia, din care cca 78% in varsta activa (15-64 ani). Libera circulatie este motivata de oportunitatea de ocupare, lucratorii mobili din cadrul UE fiind ocupati in proportie de 67,7% (resortisantii din tarile gazda au o rata de ocupare mai redusa, de 64,6%, EC, 2013). Mai mult, 64% dintre cetatenii mobili din UE care nu au un loc de munca (si anume studentii, pensionarii, persoanele aflate in cautarea unui loc de munca si membrii inactivi ai familiilor) au lucrat anterior in tara de resedinta si 79 % dintre acestia traiesc intr-o gospodarie cu cel putin un membru incadrat in munca. Rata globala de inactivitate in randul cetatenilor mobili din UE a scazut intre 2005 si 2012 de la 34,1 % la 30,7 %. Toate aceste informatii, evidentiaza rolul important al lucratorilor mobili din UE la reducerea deficitelor structurale de ocupare (cca 2 milioane de locuri de munca sunt vacante) si la consumul curent de bunuri si servicii, sustinand cererea de consum bazata in principal pe productia locala.

Fortele motrice ale mobilitatii lucratorilor in spatiul UE au fost definite de rapoartele Comisiei Europene, la fel si beneficiile acestei migratii economice (EC, 2011 ESDE Report). Criza economico-financiara a atenuat fluxurile de mobilitate intra-UE, insa trendul de crestere a proportiei acestora se mentine. Raportul ESDE subliniaza ca restrictionarea liberei circulatii a lucratorilor nu reprezinta raspunsul la somajul ridicat din Europa si poate avea efecte mult mai importante decat o limitare a libertatii de circulatie a persoanelor (2011 ESDE Report, p 15). Guvernele statelor de destinatie sunt de parere ca fenomenul migratiei fortei de munca agraveaza problemele somajului, insa statisticile oficiale ale UE arata influenta pozitiva pe care o exercita atat circulatia lucratorilor romani cat si a celor bulgari, asupra PIB-ului Uniunii Europene pe termen lung. Comunicatul de presa al Comisiei Europene din 11 noiembrie 2012 apreciaza o crestere de cca. 0,3% a PIB-ului in cele 27 de state membre ale Uniunii Europene pe seama mobilitatii lucratorilor din UE-2 si o crestere cu 0,4% a PIB in UE15 (EC 2013, IP 11-1336).

In fapt, in majoritatea statelor membre, cetatenii mobili ai UE sunt contribuabili neti la sistemul de protectie sociala din tara gazda, ponderea celor ce beneficiaza de asistenta sociala fiind redusa si mult mai mica decat a resortisantilor.

Care sunt principalele orientari ale cadrului de reglementare a libertatii de circulatie pentru lucratorii romani, din perspectiva realitatilor pietei fortei de munca din UE?

Concluziile studiului nr 3

In prezent nu exista estimari oficiale riguroase ale fluxului potential de lucratori romani in spatiul UE, dificultatile de identificare a numarului total al celor mobili temporar si estimarea corecta a duratei medii a mobilitatii facand ca orice demers in aceasta directie sa fie insuficient fundamendat din perspectiva rigurozitatii statistice. In plus, mobilitatea circulatorie, sub toate formele sale, poate doar sa permita masurarea stocului in tara gazda si pe nationalitati, dar fara sa se stie cu precizie ruta de sosire din tara de origine (directa sau nu). Sunt insa exprimate deja unele aestimaria, in special cu conotatie politica evidenta care, bazandu-se pe perceptia romanilor ca cetateni mobili cu risc social ridicat, sustin puncte de vedere partinice (similar, in unele privinte, cu cele din momentul aderarii in anul 2007) (NIESR, 2013; EC SAno34/2013; Migration Watch UK, 2013, Rienzo C., Vargas-Silva C., 2012)1. Cum era firesc, la momentul 2007 si imediat dupa, asa cum arata si statisticile, in unele tari fluxul de lucratori romani a crescut, insa nu la cote alarmante (vezi si baza de date pentru estimarile autorilor din aceasta lucrare). Desi conditiile eliminarii barierelor de circulatie sunt diferite, comportamentul tarilor din grupul UE10 la momentul finalizarii perioadei de restrictii, si in special in cazul Poloniei, poate fi considerat punct de referinta in aprecierile calitative privind afluxul de lucratori romani (si bulgari) dupa 1 ianuarie 2014. Un alt reper, avut in vedere si de o serie de alti specialisti il constituie faptul ca, similar momentului 2007, mobilitatea pe directiile existente s-a definit si autonomizat in perioada celor 7 ani de reglementare, cerintele pietelor primitoare fiind in principal cunoscute, iar daca nu se schimba comportamentul angajatorilor in mod semnificativ pe activitati si grad de deschidere (potential de ocupare), nici fluxurile nu pot fi semnificativ majorate, mai ales ca veniturile romanilor sunt reduse, diaspora pe aceste destinatii nu este consistenta iar costurile asociate mobilitatii sunt relativ importante.

Tara primitoare, indiferent care va fi aceasta, va inregistra avantaje nete. Daca mobilitatea se defineste pe segmentul celor calificati si inalt calificati (brain circulation), mobilitate ce va ramane total deschisa indiferent de piata si de profilul profesional, atunci castigul pe piata muncii locale si asupra cresterii economice in tara de destinatie va fi net semnificativ. Totodata, cu cat durata mobilitatii este mai mare, cu atat trendul remitentelor scade si creste probabilitatea mobilitatii familiei sau a crearii unei familii in tara de adoptie, urmata in cele mai multe cazuri de schimbarea definitiva a resedintei. Ceea ce ar trebui sa ne ingrijoreze este deplasarea modelului lucratorului mobil roman fata de cel dezvoltat inainte de aderare si pe parcursul celor 7 ani de restrictii in circulatia lucratorilor (Constantin.L, Nicolescu L, Preda D, Vasile, V. 2009, Vasile V 2013) si segmentarea pe doua componente ce evolueaza divergent ca intensitate potentiala a fluxurilor viitoare:

Lucratorul tanar absolvent, angajat sau in cautare de munca, cu pregatire peste medie, flexibil la o varietate de tipuri de ocupare, locuri de munca, ce accepta mai usor riscul locurilor de munca noi, dar cu perspective de dezvoltare profesionala si de a obtine venituri mai ridicate. Cererea acestora este in crestere, iar economia suplimentara de investitie publica in educatia lor ii face cautati si acceptati de autoritatile locale care-si economisesc veniturile bugetare;

Lucratorul mediu sau slab calificat ce ocupa locuri de munca slab remunerate, neocupabile din varii motive de lucratorii autohtoni. Fara a dispare, ponderea acestora se va reduce, partial prin disparitia acestor locuri de munca si partial prin substitutie cu forta de munca mai ieftina, din tari non-EU.

In fine, deficitul demografic in tara de destinatie se va ameliora, atat pe seama mobilitatii lucratorilor, cat si a migrantilor de a doua generatie care vor fi mai usor de integrat, nu doar pe piata muncii, dar si social, insa diferentialul de venit, cu mici exceptii, se va mentine, inca cel putin o generatie.

Optimizarea mobilitatii pentru munca va contribui si se va realiza prin crearea unei piete unice a muncii in spatiul UE. O functionare eficienta a acesteia va atenua dezechilibrele structurale si deficitul numeric, presupunand pe langa implementarea instrumentelor existente (EURES, simplificarea procedurilor de recunoastere a pregatirii profesionale, o mai buna coordonare a sistemelor de securitate sociala, in special a sistemelor de pensii, o aSchema europeana a somajuluia), si o monitorizare mai buna a intregului proces, stimuland mobilitatea individuala (acces la dezvoltarea carierei, proceduri simplificate de inregistrare aone stop shopaetc) si reducand barierele si discriminarile existente (egalitate de tratament, stimularea mobilitatii talentelor pentru mai buna lor valorizare-brain circulation, crearea unui afond pentru mobilitatea, cresterea coordonarii sistemelor de sanatate etc) (Dheret C, Lazarowicz A., Nicoli F., Pascouau Y, Zuleeg F., EPC, 2013).

Pentru Romania, libera circulatie a lucratorilor in spatiul UE (fluxurile de iesire) ar trebui sa dezvolte responsabilitate pentru resursele de munca disponibile, cu deosebire a celor calificati si inalt calificati, in legatura cu propensiunea acestora pentru mobilitate intra-EU pentru un loc de munca adecvat. Desi studiile sociologice au aratat ca exista diferente semnificative intre intentia pentru mobilitate si materializarea acesteia, lipsa de oportunitate de ocupare pe piata nationala, in special pentru absolventi, si mentinerea deseori artificiala a barierelor de tipul experientei in munca stimuleaza decizia pentru migratie. Romania se confrunta atat cu fenomenul de imbatranire demografica, cat si cu cel de alocare ineficienta a resurselor de munca disponibile, dezechilibrele dintre cerere si oferta pe piata muncii fiind, pe unele segmente de ocupare, cronice si in crestere (de exemplu in domeniul serviciilor medicale). In plus, mobilitatea se face in masura insemnata pe seama circulatiei celor deja ocupati, fapt relevat nu numai de studiile sociologice, bazate pe anchete calitative, cat si pe fluxurile de lucratori mobili inregistrati prin statistica nationala. Astfel, rezultatele prelucrarii datelor din Ancheta asupra fortei de munca (pe baza datelor de ancheta pentru 2011), desi incomplete/partiale sub aspectul dimensiunii mobilitatii externe pentru munca, dar relevante din perspectiva calitativa, au evidentiat ca profilul lucratorului mobil roman in spatiul UE se defineste prin urmatoarele: tineri, cu varste intre 25 si 39 de ani (deci cu studiile finalizate in tara), preponderent barbati provenind din mediul rural si mai degraba provenind din randul salariatilor cu studii medii (Dobre, A.M, 2013). Acest profil al migrantului mediu se diferentiaza puternic pe tari generand dualitatea migrantului dupa 2014, asa cum am aratat anterior. Profilul economic al lucratorilor romani temporari in tarile UE s-a definit pe tari si zone geografice in special pe seama nevoilor, cererii si deschiderii pentru lucratorii romani a pietelor muncii tarilor primitoare.

1 NIESR EU2 Migration Report 2013, Potential impacts on the UK of future migration from Bulgaria and Romania Heather Rolfe, Tatiana Fic, Mumtaz Lalani, Monica Roman, Maria Prohaska and Liliana Doudeva, EC, 2013, Free Movement of EU Workers, Social Agenda no 34, 08/2013; https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=en; Migration Watch UK, 2013, Briefing Paper 4.20, BP4_20.pdf, www.migrationwatchuk.com; Rienzo C., Vargas - Silva C., 2012, Briefing, Migrants in the UK: An Overview, 15/05/2012, The Migration Observatory, COMPAS, University of Oxford 

• Studiul nr. 3 integral

• Link Sinteza studiilor SPOS 2013

Studiul nr 4 Avantajele competitive ale Romaniei pe piata interna UE”

Consideratii privind efectele crizei economice

Comparatia dintre anul 2001 si 2011 nu trebuie sa piarda din vedere caracterul non-linear al evolutiei economiei mondiale marcata de criza in desfasurare. Lucrarea dezbate pe larg impactul crizei asupra tuturor aspectelor considerate. Tarile au fost afectate diferit in functie de pozitia lor de creditori/debitori neti si de ponderea sectorului de constructii, dar dincolo de aceste diferente criza a afectat puternic cererea si productia fara un impact sistematic si semnificativ asupra productivitatii, cel putin in cazul tarilor UE. Drept urmare, exporturile, mai ales cele catre economii mai putin afectate de criza, si-au reluat cresterea, de obicei chiar mai rapid decat cererea interna. Acesta a fost si cazul Romaniei. Au avut loc mutatii structurale importante vizibile la nivel de tara, care au urmat repozitionarii a producatorilor pe respectivele lanturi de valoare. Acest proces a dus la o scadere temporara a specializarii pe verticala in multe dintre tarile lumii.

Interesant este si ca la nivelul UE, convergenta veniturilor pe locuitor a crescut, in primul rand datorita recesiunii din tarile mai dezvoltate, ceea ce sugereaza o conjunctura economica favorabila tarilor cu structura exporturilor orientata catre produse de baza, mai ieftine si cu un grad de sofisticare al sistemului financiar mai redus, cum este si cazul Romaniei. Important este, bineinteles, in ce masura aceste tari profita de conjunctura data pentru a atinge o pozitie superioara pe lanturile de valoare globale.

In ceea ce priveste evolutia economiei Romaniei si a comertului sau exterior, anul 2009 a marcat o evident punct de inflexiune. Asemeni marii majoritati a tarilor UE, economia Romaniei a inregistrat in 2009 scadere in termeni reali, cresterea reluandu-se abia in 2011. Criza a urmat unor doi ani in care balanta comerciala s-a inrautatit dramatic, in mare masura ca urmare a cresterii consumului si a creditelor ieftine sursa importanta a dezechilibrele interne. Anul 2009 a fost anul cu cea mai importanta scadere a preturilor de export ale Romaniei pe toata perioada analizata si a marcat schimbari importante la nivelul structurii comertului exterior.

Studii de caz

In urma analizei datelor statistice pot fi reliefate trei vulnerabilitati ale performantei exporturilor romanesti: (1) dependenta ridicata de evolutia pretului si a cererii pentru cele 5 categorii de produse ce insumeaza 50% din totalul exporturilor, (2) stransa influenta pe care performanta industriei auto o inregistreaza asupra performantei generale - 2 din cele 7 produse cheie sunt produse ale industriei auto, (3) trei dintre produsele cheie sunt livrate pe piata germana, Romania fiind expusa evolutiei cererii de pe aceasta piata. Alegerea studiilor de caz este justificata de observatiile din capitolele anterioare: industria de autovehicule este candidatul natural, datorita rolului acesteia in piesajul economic general si in performata vanzarilor externe, in timp ce industriile creative sunt demne de analizat nu numai pentru ca produsele romanesti nu inglobeaza suficiente servicii, dar mai ales pentru ca zona de creatie tinde sa acumuleze mare parte din veniturile create pe lantul de valoare din vanzarea unui produs final. Fiecare studiu de caz urmareste tendintele structurale la nivelul industriei, localizarea in Romania si in UE, cat si performantele la nivel sectorial.

Industria auto reprezinta un sector semnificativ pentru economia Romaniei, aceasta captand resurse extrem de variate si implicand o gama foarte larga a actorilor economici, motive pentru care este considerata ca fiind una dintre cele mai competitive ramuri industriale. Industria auto din Romania este una de tip aclustera, cu o concentrarea geografica ridicata si limitata in principal in 3 judete. Performanta sectorului poate fi sintetizata astfel: in ceea ce priveste productivitatea muncii, Romania este sub media UE, insa este pe o pozitie similara cu Marea Britanie si cu mult peste Italia, Ungaria, Cehia sau Polonia. Valoarea adaugata generata de industria auto din Romania (in termeni absoluti) este cea mai scazuta din randul tarilor analizate. Desi sectorul este bine sustinut din punct de vedere al structurilor de cercetare, cheltuielile cu CDI realizate de companiile din industrie au fost foarte scazute.

La nivel UE, clasificarea clusterelor in functie de marime, specializare si focus plaseaza Germania pe locul intai, demonstrand gradul de ridicat de competitvitate al tarii in industria auto. Lideri in Europa Centrala si de Est sunt Cehia, Slovacia, Polonia si Romania.

Datele statistice pentru Romania arata ca in ultima perioada industriile creative au avut in general un trend ascendent si si-au castigat un rol important la nivel macroeconomic. In cadrul industriilor creative, in Romania ramura cu cea mai mare contributie din punct de vedere al contributiei la PIB, al ocuparii fortei de munca, al productivitatii muncii, este sectorul de software. La nivel national, principala caracteristica a sectoarelor creative este aceea ca, spre deosebire de celelalte ramuri, acestea sunt concentrate preponderent la nivelul unei singure regiuni/unui singur judet, in acest caz fiind localizate in principal la nivelul Bucurestiului. Chiar daca clusterele creative sunt distribuite pe intreg teritoriul european, exista concentratii mari care acopera zone largi, cum ar fi partea de sud a Angliei, tarile Benelux si Ile de France, cele transnationale fiind de asemenea prezente.

Descrierea sectorului in ansamblu si realizarea de comparatii intre state sunt obiective dificil de realizat datorita lipsei instrumentelor de statistica economica si a unei clasificari armonizata la nivelul UE a activitatilor de acest tip. Putem concluziona insa faptul ca pentru Bucuresti, Cluj, Timis, Brasov si Iasi valorile privind numarul de angajati, numarul de firme si cifra de afaceri sunt cel putin la nivelul oricarei economii locale dezvoltate din Europa. De asemenea, toate regiunile Romaniei se claseaza mult mai bine in ierarhia ocuparii in domenii creative decat intr-o ierarhie a performantei economice masurata de exemplu prin nivelul productivitatii.

Link Sinteza studiilor SPOS 2013

Conferinta de lansare - Prezentarea proiectului Studii de strategie si politici SPOS 2013

• Gabriela Dragan, prof. univ. dr., Director General al Institutului European din Romania
• Mesajul domnului George Ciamba, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe - Iulia Matei, Director General adjunct, Departamentul Uniunea Europeana, Ministerul Afacerilor Externe
• Leonard Orban, Presedintele Consiliului de Administratie al Institutului European din Romania 

 
Prezentari studii in cadrul conferintei de lansare

• „Liberalizarea treptata a pietelor de energie electrica si gaz si impactul acestui proces asupra economiei romanesti” - Aureliu Leca, Prof. univ. dr., Universitatea „Politehnica” din Bucuresti (autor si coordonator al echipei de cercetare)

• „Politici de incluziune a romilor in statele membre ale UE” - Sorin Cace, Cercetator principal, Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii (autor si coordonator al echipei de cercetare)

• „Estimarea impactului liberei circulatii a lucratorilor romani pe teritoriul UE, incepand cu 01.01.2014; realitati si tendinte din perspectiva economica, ocupationala si sociala, la nivel national si european” - Valentina Vasile, Director stiintific, cerc. gr. I, Institutul de Economie Nationala, Prof. univ. dr., Universitatea „Nicolae Titulescu” (autor si coordonator al echipei de cercetare)

• „Avantajele competitive ale Romaniei pe piata interna UE” -Valentin Cojanu, Prof.univ.dr., Academia de Studii Economice Bucuresti (membru al echipei de cercetare)

 Moderator: Manuela Preoteasa, Jurnalist, EurActiv.ro