In toamna anului 2014 Comisia Europeana, intr-o noua componenta, isi va incepe mandatul. In timp ce "furtuna economica" europeana se domoleste, noul executiv va putea sa traseze prioritati pe termen lung. O analiza EurActiv.com pe tema provocarilor si oportunitatilor pentru urmatorul mandat al Comisiei. Intre acestea, discrepantele sociale, mai ales cresterea numarului de persoane amenintate de saracie, somajul in randul tinerilor, politica externa.

Sursa foto: ec.europa.eu

Viziune de ansamblu

Uniunea Europeana inca isi cauta calea de iesire din criza economica. Pe langa asta, in Bruxelles si in statele membre se resimte necesitatea acuta de modificari structurale ale institutiilor europene. O noua "mare idee" pentru Europa se asteapta, pentru revigora Uniunea. In ultimii ani, Comisia Europeana a comandat mai multe studii extinse pentru a defini provocarile societale, economice si internationale pe care Europa le va intampona in viitorul apropiat. Urmatorii 5 ani inseamna, de asemenea, finalul tintelor Europa 2020, ceea ce determina executivul UE sa deseneze un nou traseu pentru crestere. Pe scena internationala, liderii mondiali vor regandi raspunsurile la schimbarile climatice si vor discuta un nou cadru pentru dezvoltare, post-2015. Este Comisia Europeana, in formatul actual, pregatita sa faca fata acestor provocari interne si externe? Intr-o serie de interviuri cu experti de top si lideri de opinie din Bruxelles, se remarca un punct cheie: liderii politici europeni trebuie sa iasa din "zona de confort" si sa isi regandeasca propriile politici, in cautarea unor noi abordari pentru crestere, influente globale si arhitectura UE.

Puncte principale

Pentru prima data, executivul UE va fi condus de un presedinte care este ales de Parlamentul European, urmand o noua procedura, in urma intrarii in vigoare a Tratatului de la Lisabona. Ceilalti membri ai Comisiei vor fi selectati de statele membre, cu multi pretendenti deja "pe lista" candidatilor. Pe timpul verii, acesti comisari vor primi portofolii, in cadrul a ceea ce se asteapta sa fie un proces dificil de negociere intre presedintele Comisiei si Statele Membre.

Noii comisari sunt apoi audiati in cadrul Parlamentului European intr-o serie de sesiuni plenare. Se spera ca noua Comisie sa isi inceapa activitatea la 1 noiembrie 2014, desi aceasta data tinta s-ar putea decala datorita noului proces de alegere a presedintelui Comisiei. Redesenarea structurii Comisiei Europene Dat fiind ca UE a crescut de la 12 la 28 de state membre, Executivul s-a extins la randul sau, cu fiecare nou val de extindere. Tratatul de la Lisabona a adoptat ideea unui Colegiu al Comisarilor redus numeric, insa cu eficienta crescuta.

Insa liderii UE au modificat aceasta regula in cadrul Consiliului European din mai 2013, decizand ca urmatoarea Comisiei Europeana va ramane la 28 de membri, cate unul pentru fiecare tara. "S-a dovedit imposibil sa obtii acordul politic din partea statelor membre pentru ca unele dintre acestea sa renunte la un Comisar", a explicat Fabian Zuleeg, director executiv al Centrului pentru Politici Europene intr-un studiu despre arhitectura Comisiei.

Totusi, mai exista si variante de compromis, inca in discutie, detaliate in analiza realizata de EurActiv.com.

Spre un nou "model de crestere" pentru Europa

Prognozele Comisiei Europene arata ca nicio tara UE nu va fi in top 8 al economiilor mondiale, in anul 2050, daca se mentine distributia actuala a puterilor economice. Instrumentele existente menite sa scoata statele membre din criza economica, precum Semestrul European, au aratat o atentie crescuta in directia politicilor de crestere, mai degraba decat pentru abordarea orientata spre austeritate. Actuala Comisie Europeana a inclus multe din initiativele legate de crestere in Strategia Europa 2020, lansata in 2010: un plan pentru "crestere inteligenta, sustenabila si incluziva".

Data limita pentru aceste obiective este 2020, asadar ramane ca urmatorul Executiv sa le duca la bun sfarsit. Dar care este stadiul actual?

Stadiul actual al obiectivelor Europa 2020

Comisia Europeana a publicat o analiza preliminara in luna martie, care arata progresul obtinut pentru 5 obiective:

1) 75% dintre europenii cu varsta intre 20 si 64 de ani, activi pe piata fortei de munca. Confom trendurilor recente, acest procent ar putea ajunge la 72% pana in 2020. Totusi, in prezent, procentul este de 68,4%. Pentru a atinge tinta, statele membre ar trebui sa atraga pe piata muncii forta de munca potentiala formata din femei, persoane in varsta si migranti.

2) 3% din PIB alocat cercetarii si dezvoltarii: "Targetul este putin probabil sa fie atins", a aratat Comisia Europeana. Conform datelor actuale, procentul posibil pentru 2020, ca medie la nivelul UE, este de 2,2% si ar putea creste cel mult pana la 2,6%.

3) Reducerea emisiilor de gaze cu 20%, cresterea cu 20% a surselor de energie regenerabila, imbunatatirea eficientei energetice cu 20%. Aceste tinte in domeniul mediului si energiei este posibil sa fie atinse. Statele Membre, Comisia si Parlamentul sunt in mijlocul unor discutii legate de un nou cadru pentru tinte 2030. EurActiv a scris pe larg despre discrepantele de abordare la nivelul statelor membre.

4) Reducerea abandonului scolar la sub 10% - Comisia considera ca aceasta tinta va fi atinsa: abandonul scolar a scazut de la 15,7% in 2005 la 12,7% in 2012.

5) Scoaterea a 20 de milioane de persoane de sub riscul saraciei. Din cauza crizei economice, numarul persoanelor cu risc de saracie a crescut cu 10 milioane, ajungand la un total de 124 milioane, in 2012. In loc sa progreseze catre acest target, UE se indeparteaza de el - o catastrofa sociala care este posibil sa se inrautateasca.

Economia politicilor sociale

Situatia sociala a Europei va reprezenta punctul critic pentru factorii de decizie europni in urmatorii 5 ani, poate chiar mai multi. Potrivit unui studiu realizat de ESPAS (The European Strategy and Policy Analysis System) pentru Comisia Europeana, inegalitatea sociala este provocarea europeana numarul unu, in urmatoarea decada. "Nu doar veniturile medii, dar si educatia, accesul la servicii de sanatate sau incluziunea sociala sunt problematice", a declarat analistul Stijn Hoorens pentru EurActiv.

Cele mai importante provocari in zona politicilor sociale:

  • Migratia. Urmatoarea Comisie Europeana va trebui sa determine cum sa creasca mobilitatea fortei de munca fara sa ameninte standardele sociale in statele membre
  • Educatia. Miza, cei peste 14 milioane de tineri (cu varsta intre 15 si 29 de ani), in Europa, nu sunt angajati, nici prinsi in sistemul de educatie sau de training.
  • Trainingul. "Instruirea vocationala" este considerata, adesea, o solutie pentru discrepanta intre sistemul de educatie si conditiile pietei de munca. James Caleja, directorul Agentiei pentru training vocational Cedefop, a declarat pentru EurActiv ca "preventia este mai buna decat tratarea": solutia reala se afla in mainile liderilor politici europeni.
  • Inegalitatea veniturilor: O strategie a dimensiunii sociale, pe care o promoveaza Comisia Europeana, va realiza o serie de indicatori sociali, precum veniturile brute disponibile ale gospodariilor sau inegalotatea veniturilor mesurata ca un raport intre cei mai bogati 20% dintre cetateni si cei mai saraci 20%.

Aceasta strategie ar putea reprezenta un instrument pentru a regandi stabilitatea sociala in Europa. Cercetatorii din think-tank-uri vorbesc despre o abordare mai extinsa. O idee care a fost lansata este cum sa deschizi zona de investitii pentru "investitiile sociale". Dat fiind ca serviciile de stat s-au resimtit in urma crizei economice, tarile europene si institutiile UE cauta raspunsuri prin solicitarea investitiilor private sa sustina aceste servicii. "In spatele aceste idei de afaceri sociale", declara un analist consultat de EurActiv, se afla o regandire de la baza a impartirii responsabilitatilor intre sectorul public, cel privat si cel tertiar - precum fundatiile".

Citeste analiza integrala, inclusiv o serie de alte provocari identificate pentru noua Comisie Europeana, precum politica externa, mediul si dezvoltarea, pe EurActiv.com.

Ioana Morovan