Adina Valean, eurodeputat PNL, aleasa recent vicepresedinte al Parlamentului European din partea Grupului Popularilor Europeni (PPE), a explicat pentru EurActiv.ro cata importanta are aceasta functie pentru Romania, care sunt comisiile "cu greutate" din PE si temele relevante care marcheaza inceputul noului mandat 2014-2019.

Sursa foto: Facebook

de Ioana Morovan, Andrei Schwartz - corespondenta din Strasbourg

EurActiv.ro: La inceputul acestei saptamani ati prezidat prima sedinta a sesiunii plenare a Parlamentului si ati luat cuvantul in limba romana. Cat de important este acest moment pentru Romania?

Adina Valean: A fost, intr-adevar, o premiera si pot sa spun ca este un lucru prestigios. Cei care prezideaza sedintele de plen sunt niste purtatori de imagine, intregul Parlament este atent la presedintele de sedinta, atunci devii cunoscut. Daca esti placut si competent, aduci o imagine buna implicit si tarii din care provii. Este cu atat mai important cu cat am fost aleasa din primul tur, nu este usor, dat fiind ca poti sa pierzi la vot in cadrul grupului si, apoi, in plen.

EurActiv.ro: Romania a obtinut 2 functii de vicepresedinte al Parlamentului European si apoi opt vicepresedinti de comisii. Luand in considerare ca nu avem niciun presedinte de comisie parlamentara, este un rezultat bun, in opinia dv?
 
Adina Valean: Functiile acestea se impart intre principalele grupari politice. Din punctul meu de vedere, ca membru PPE, pot sa spun ca acest grup detine presedintia Comisiei de industrie, celei de Mediu, de Afaceri Externe, adica trei comisii aflate in top ca importanta si greutate in Parlamentul European. De ce sunt cele mai importante: sunt cele mai consistente ca impact bugetar la nivelul Uniunii. In economia pachetului am considerat ca functia de vicepresedinte al Parlamentului extrem de importanta. Pe de alta parte, europarlamentarii competenti isi pot face treaba in continuare, in comisii, chiar daca nu au primit functii.

EurActiv.ro: Ce atributii include functia de vicepresedinte?

Adina Valean: Pe langa activitatea "de fond", pe dosare legislative, vor fi o serie de aspecte care vizeaza buna functionare a Parlamentului, acestea ne vor fi repartizate de catre Presedinte - dl.Martin Schulz; sunt chestiuni legate de cladiri, transport, internet, telecomunicatii; pe de alta parte, aspecte legate de reprezentarea institutiei, in plan extern dar si, spre exemplu, relatia cu Parlamentele Nationale. Dl Schulz doreste sa preluam atributii de legatura cu Parlamentele Nationale, se intentioneaza sa creasca rolul acestora in dezbaterile si deciziile la nivelul Uniunii. Aceasta initiativa are la baza, cel mai probabil, experienta unor state precum Olanda, spre exemplu, unde problematica europeana si pozitia tarii pe anumite chestiuni sunt discutate intotdeauna in Parlamentul National.

EurActiv.ro: Pentru ca ati activat in Comisia de Industrie, cu atributii in domeniul Agendei Digitale, iar Jean-Claude Juncker a inclus in prima varianta a Programului sau pe urmatorii 5 ani prioritatea de a realiza piata unica digitala, va rugam sa comentati cat de realizabil este acest obiectiv, in opinia dv?

Adina Valean: Piata comuna in domeniul telecomunicatiilor si inclusiv piata unica digitala sunt deziderate in programul dlui Juncker. Va fi destul de dificil, in domeniul telecomunicatiilor, deoarece statele membre nu cred ca vor fi de acord sa puna la comun spectrul de frecvente, care este considerat o avutie nationala. In opinia mea, este mai departe piata comuna a telecomunicatiilor decat cea de energie, pe cea din urma sunt mai putin jucatori, perspectiva este europeana si trebuie abordate aspecte comune legate de investitii in infrastuctura. Mai degraba ne vom indrepta in acest mandat spre un progres in piata de energie decat pe cea de telecomunicatii.

EurActiv.ro: Cum comentati decizia lui Jean-Claude Juncker de a include, in programul prezentat in plen, declaratia transanta privind stoparea temporara a extinderii Uniunii?

Adina Valean: In dezbaterea viitorului program al Comisiei Europene, fiecare delegatie politica a propus anumite puncte care sa fie incluse sau, din contra, sa nu se intample in urmatorul mandat. Astfel, a aparut aceasta propunere - sa spunem clar ca nu mai vrem sa vedem nicio extindere. Pe de alta parte, au fost foarte multe voci care au optat pentru a nu se transa in acest mod problema, tocmai pentru a nu crea impresia ca inchidem usa extinderii. Probabil, motivul deciziei a fost legat de sentimentul aparut in anumite state, precum statele nordice, de exemplu care au digerat mai greu aceasta extindere nu atat din punct de vedere economic si financiar, cat al liberei circulatii. Nici cetatenii Germaniei nu sunt mai optimisti si se pare ca au sentimentul, nu integral corect, ca ar suporta costurile unei viitoare extinderi.