Evenimentele care insotesc aceasta aniversare simbolica arata totusi ca e nevoie de a mentine angajamentul Vestului, atat prin continuarea presiunilor privind reformele interne cat si prin sprijin si colaborare in proiecte concrete. Cum ar putea insa sa continue aceasta colaborare fara a continua si paradigma specifica perioadei de tranzitie a interventiilor de sus in jos, prin simplu transfer de expertiza, bani si norme?

CEPA este o organizatie non-profit, un institut de cercetare a politicilor publice care se ocupa cu studiul Europei Centrale si de Est. Fondat in 2005, CEPA este singurul think-tank american care analizeaza exclusiv tarile si societatile din aceasta regiune. 

Raportul privind Romania pe care CEPA l-a facut public pe 9 iulie la Washington cauta sa raspunda si acestei intrebari care staruie in mintile decidentilor de la Bruxelles, de la Washington si de la Bucuresti. Trebuie remarcat faptul ca in perioada aderarii statele estice beneficiau de un sistem de stimulente – la nivel reputational, uman, politic si financiar – fara precedent si care cu greu ar mai putea fi folosite la aceeasi scara. Perspectiva aderarii la NATO, dar mai ales la UE a motivat statele din Europa de Est si elitele locale sa se angajeze intr-un proiect national de reforma si modernizare care azi si-a pierdut din intensitate. Faptul ca acest proiect pare sa se fi incheiat si ca tinta a fost atinsa face ca modul de implicare a partenerilor europeni si americani in regiune si in evolutiile interne din tarile Est-Europene sa fie mai sofisticat. Reconstructia unui sistem de stimulente care sa creeze acelasi tip de mobilizare este insa foarte dificila, iar in unele situatii pare chiar in impas.

Grupul transatlantic de experti care a contribuit la analiza publicata de CEPA a evaluat cu multa atentie rolul transformator pe care partenerii vestici ai Romaniei l-au jucat in anii de tranzitie, dar si dupa aderarea tarii noastre la comunitatea euro-atlantica. Criza din apropierea granitelor noastre ofera Romaniei oportunitati extraordinare data fiind pozitia sa geostrategica, orientarea aproape unanima pro-Vest, dependenta relativ redusa fata de Federatia Rusa in privinta resurselor energetice, dar si prin caracteristicile tranzitiei catre democratie care, mai ales prin cifrele macroeconomice recente, ar putea proiecta Romania ca un model in regiune. Asa cum scria fostul Sef de misiune al Ambasadei Statelor Unite, Duane Butcher, la sfarsitul lunii iunie la intoarcerea dintr-o vizita in Afganistan, Romania poate contribui la efortul altor state de a construi un sistem democratic si pasnic. Pe langa pozitia regionala favorabila a Romaniei si influenta pe care partenerii occidentali inca o detin – fie la nivel diplomatic, fie economic sau prin mecanisme institutionale precum Mecanismul de Cooperare si Verificare al UE – expertii au punctat rolul decisiv pe care societatea civila romaneasca, cetatenii si cei care fac si implementeaza politicile publice trebuie sa il joace in continuarea procesului de reforma.

Dincolo de dimensiunea de guvernare interna, ce linii ar putea urma aceasta colaborare?

- Comunicarea prin mijloace diplomatice si un dialog constant privind temele de buna guvernare care raman inca problematice trebuie sa continue. Presiunea externa a fost foarte utila nu doar in promovarea unor valori comune, ci si in consolidarea unor institutii fundamentale si in sprijinirea eforturilor interne de reforma, prin legitimitatea oferita unor institutii si unor anumiti lideri. Societatea civila din Romania are in continuare nevoie de sprijin, atat la nivelul capacitatii organizationale, cat si la nivel discursiv si simbolic.

- Implicarea mediului de afaceri si a investitorilor straini in respectarea si implementarea unor standarde etice severe in relatie economice cu statul roman sau cu firmele locale. In acest fel eforturile celor care sustin integritatea in sistemul public si in afaceri primesc sprijin, iar in mediul economic este sustinut un model mult mai viabil de crestere.

- Conexiunile transatlantice trebuie sprijinite si printr-un dialog mai bun la nivelul institutelor de cercetare, al expertilor in politici publice, atat intre SUA si Romania, cat si la nivel intern. Acest lucru ar facilita o mai buna cunoastere a Romaniei in SUA si a modalitatilor prin care relatia dintre cele doua state poate fi fructificata pe mai departe. De asemenea, Romania poate invata din modelul de colaborare dintre think tank-urile americane si decidentii politici unde fluxul de expertiza in domeniul politicilor este unul mult mai deschis si mai constructiv.

- Sectorul de aparare si cel energetic ofera posibilitati extraordinare de colaborare la nivel regional cu sprijinul si implicarea Statelor Unite. Din pacate, intiativele regionale sunt foarte putine si de cele mai multe ori statele din Europa Centrala si de Est au dificultati in a coagula pozitii comune in momente cruciale – cazul Ucrainei este unul foarte ilustrativ in acest sens. Statele Unite beneficiaza inca de capitalul simbolic necesar pentru a porni sau stimula asemenea proiecte de cooperare regionala. Potentialul Romaniei in zona Europei de Sud-Est si a Marii Negre nu a fost inca suficient exploatat, iar Romania se afla intr-adevar intr-un moment decisiv ca stat de frontiera al NATO.

- Organizatiile din societatea civila romaneasca, dar si din zona guvernamentala au acumulat suficienta experienta in perioada de tranzitie pentru ca aceasta expertiza sa poata fi folosita in programele de promovare a democratiei si a statului de drept in alte tari sau regiuni ale lumii. Exista deja proiecte bilaterale intre SUA si alte state est-europene privind asemenea proiecte in zone unde au avut loc recent miscari democratice. Lectiile perioadei de tranzitie din Romania reprezinta un capital foarte important care poate intari relatia transatlantica pe mai departe.

* Analiza semnata de Corina Rebegea pentru EurActiv.ro este prima parte dintr-o serie de patru articole saptamanale care isi propun sa examineze in amanunt concluziile si politicile publice recomandate Romaniei si cuprinse in Raportul CEPA.

**Corina Rebegea este Resident Fellow in cadrul Center for European Policy Analysis (CEPA) in Washington DC unde cerceteaza teme legate de democratie, buna guvernare si statul de drept si coordoneaza Intiativa SUA-Romania. A absolvit, prin programul de burse Fulbright, studiile de masterat in Administratie Publica la Universitatea din Syracuse, SUA, si de asemenea un Masterat in Drepturile Omului la Universitatea din Manchester, UK.