Martine Reicherts, recent numita Comisar european pentru Justitie, a explicat luni, 18 august, intr-un discurs sustinut la Lyon ca decizia Curtii Europene de Justitie legata de dreptul cetenilor de a solicita stergerea anumitor informatii personale din mediul online nu afecteaza in niciun fel libertatea de exprimare si ca nu conduce la cenzura, asa cum au fost formulate numeroase critici, recent. Context: in luna august unele publicatii, inclusiv Wikipedia, au anuntat ca multe informatii au fost eliminate din motorul de cautare Google, ca urmare a aplicarii deciziei CEJ.

Aceasta, in contextul in care la nivelul UE au loc negocieri, de doi ani si jumatate, asupra reformei regulilor de protectie a datelor personale.

"Fiecare caz va trebui evaluat in parte. Vor trebui luati in calcul factori precum tipul informatiei la care se refera solicitarea, importanta pentru viata privata a individului si interesul publicului de a avea acces la aceasta informatie. Rolul pe care il joaca persoana solicitanta in spatiul public poate fi de asemenea relevant", a mai spus aceasta.

Decizia recenta a Curtii Europene de Justitie nu da cale libera persoanelor si organizatiilor sa elimine de pe web un anume continut, doar pentru ca nu le este convenabil, a explicat Martine Reicherts, in cadrul unui discurs sustinut la Lyon, in data de 18 august.

  • "Ce spune, de fapt, Curtea, despre "dreptul de a fi uitat"? Spune ca indivizii au dreptul sa solicite companiilor care opereaza motoarele de cautare sa elimine linkurile care contin informatii personale despre ei - in anumite conditii. Aceasta inseamna, atunci cand informatiile sunt incorecte, inadecvate, irelevante, expirate sau in exces - raportat la scopurile procesarii de date. Curtea a precizat explicit ca "dreptul de a fi uitat" nu este unul absolut, ci intotdeauna va trebui pus in balanta cu alte drepturi fundamentale, cum sunt libertatea de exprimare si libertatea presei - care, apropo, nu sunt nici ele drepturi absolute", a subliniat Comisarul european.
  • "Aceasta inseamna ca fiecare caz va trebui evaluat in parte. Vor trebui luati in calcul factori precum tipul informatiei la care se refera solicitarea, importanta pentru viata privata a individului si interesul publicului de a avea acces la aceasta informatie. Rolul pe care il joaca persoana solicitanta, in spatiul public, poate fi de asemenea relevant. Pana la urma, este vorba despre a solicita eliminarea unor linkuri irelevante sau expirate, mai degraba decat despre continutul la care duc acestea.
  • Motoarele de cautare precum Google, si altele, s-au plans cu voce tare. Dar trebuie sa tina cont de acest aspect: gestionarea datelor pivate ale cetatenilor le aduce beneficii economice uriase. Acest lucru implica responsabilitate. Sunt cele doua fete ale monedei, nu poate exista una fara cealalta.
  • Precum decizia Curtii, reforma la nivelul UE a datelor personale cauta un echilibru corect al drepturilor: confera cetatenilor posibilitatea de a isi gestiona datele personale si, in acelasi timp, protejeaza in mod explicit libertatea de exprimare a mass-media. Aceia care incearca sa foloseasca notiuni distorsionate pentru "dreptul de a fi uitat" pentru a discredita propunerile din reforma blufeaza. Nu trebuie sa cadem in aceasta capcana. Desigur, trebuie sa muncim din greu pentru a ne asigura ca aceste reguli sunt adoptate cat mai curand posibil. Europa are nevoie de ele urgent pentru a revigora cresterea economica si crearea de locuri de munca.
  • Negocierile legate de protectia datelor sunt in desfasurare de mai bine de doi ani si jumatate. Exista progrese importante. Dar mai este mult de lucru. Sefii de stat si de guvern s-au angajat sa adopte concluzii ale negocierilor in mai multe randuri. La Consiliul European de la finalul lunii iunie, au confirmat importanta adoptarii "unui cadru puternic de reglementari pentru Protectia Datelor pana in 2015"

Citeste discursul integral, pe acest subiect (in limba engleza)

Cine sunt cei care se plang din cauza "Dreptului de a fi uitat:"

Vineri, 15 august, publicatia Telegraph.co.uk a publicat o ampla analiza in care arata ca o serie de articole i-au fost eliminate din motorul de cautare, de catre Google, ca urmare a solicitarilor primite in virtutea "dreptului de a fi uitat".

La inceputul lunii, reprezentantii Wikipedia au declarat ca mai mult de 50 de pagini care apartin portalului au fost eliminate din motorul de cautare Google. Acestia au dat si exemple de informatii incluse intre linkurile eliminate. Vezi mai multe informatii aici - sursa: bbc.com

In total, de la adoptarea deciziei Curtii Europene de Justitie, Google a primit peste 250.000 de solicitari de eliminare a unor linkuri care fac referire la anumite informatii.

Citeste mai mult despre decizia Curtii Europene de Justitie din luna mai a acestui an, aici 

 

Ioana Morovan