Modul in care performanta si cultura organizationala a institutiilor publice pot fi imbunatatite a facut si obiectul demersului grupului de experti al CEPA. Cele trei zone identificate de raportul CEPA in care principiile de buna guvernare si calitatea managementului public trebuie urmarite sunt: serviciile publice, managementul companiilor de stat si administrarea sectorului energetic.

CEPA este o organizatie non-profit, un institut de cercetare a politicilor publice care se ocupa cu studiul Europei Centrale si de Est. Fondat in 2005, CEPA este singurul think-tank american care analizeaza exclusiv tarile si societatile din aceasta regiune.

Guvernanta si calitatea serviciilor publice

Pe parcursul anilor 1990 in Statele Unite a fost implementata o strategie de reforma a sistemului public denumita reinventarea guvernarii (conform teoriei profesorilor David Osborne si Ted Gaebler). Principiile care stau la baza acestei teorii vizeaza un rol de catalist si de carmaci pentru stat, si mai putin de distribuitor sau vaslas. Aceste principii propun un sistem public orientat spre cetateanul Ê client al serviciilor publice, spre finantarea competitiva si axata pe rezultate, pe descentralizarea deciziei si a serviciilor, pe definirea unei misiuni clare pentru sectorul public si implicarea pietei si a actorilor privati. In ceea ce priveste Romania, o lista minimalista de propuneri ar include:

• Sporirea colaborarii sectorului public cu cel privat. Romania ar trebui sa caute modalitati prin care sa stimuleze parteneriatele public-privat, granturile private precum si comitete de evaluare mixte pentru monitorizarea proiectelor si serviciilor publice. Includerea actorilor privati in decizii si in implementarea politicilor publice, mai ales la nivel local, prin mecanismele de consultare existente, dar si prin alte solutii inovatoare, ar imbunatati nu doar transparenta institutiilor, dar si calitatea actului administrativ.
• Instituirea unor standarde clare privind calitatea guvernantei. Romania ar trebui sa realizeze un inventar al servicilor si bunurilor publice, dar si un sistem de evaluare unitar aplicabil tuturor institutiilor publice locale. Astfel se pot identifica cele mai bune practici care pot fi apoi implementate si in alte parti. Scopul ar fi sa se identifice deficientele astfel incat sa se poata eficientiza cheltuielile, administrarea contractelor si calitatea bunurilor si a serviciilor. In plus cetatenii ar putea sa-si evalueze mai bine alesii si institutiile de la nivel local raportat la acelasi standard de evaluare si prin comparatie cu alte comunitati.
• Investitia in oameni si in profesionalismul personalului din institutiile publice. O buna adminstrarea incepe la nivelul resursei umane. Atat in institutiile de stat precum si in intreprinderile detinute de stat, guvernul ar trebui sa faca un efort pentru a atrage oamenii care pot schimba un status-quo ineficient si care inteleg misiunea functiei publice. O asemenea abordare poate fi sustinuta cu ajutorul cursurilor de formare profesionala si management pentru functionarii si personalul din institutiile publice, dar si prin incurajarea asocitiilor profesionale care pot ofera servicii diverse, de la acreditare profesionala si formare continua, la stabilirea si monitorizarea unor standarde etice.
• Servicii publice transparente si axate pe cetateni. Tinta serviciilor publice ar trebui sa fie deservirea cetatenilor Romani. In special, pentru acest lucru e nevoie ca oficialii sa exercite o mai mare transparenta in cheltuielile publice. Romania poate sa atinga aceste tinte prin implementarea acelorasi proceduri si reguli privind costurile si raportarea in proiectele sustinute prin bugetul national, precum si prin fonduri UE.

Managementul companiilor de stat

Calitatea guvernantei se reflecta si intr-o zona care a ramas mult sub standardele de reforma din regiune si din Europa, anume cea a companiilor de stat. Revista The Economist numea intreprinderile de stat vacile sacre ale lumii ex-comuniste, insa exemplul Lituaniei si cel al Poloniei demonstreaza ca aceste companii pot deveni actori economici profitabili. Si asta in primul rand in beneficiul actionarului principal care este cetateanul. Strategiile de reforma includ masuri privind transparenta, managementul independent si profesionist, privatizarile. Pentru Romania cateva din optiunile de politici publice vizeaza:

• Companiile de stat trebuie sa devina actori comerciali eficienti, iar nu simple institutii de stat. Modelele din regiune privesc masuri legate de stoparea ineficientelor prin taierea subventiilor, transparentizare, introducerea de manageri profesionisti, listarea pe bursa si privatizarile.
• Conceperea unei strategii pentru privatizarea intreprinderilor de stat. Guvernul roman ar trebui sa realizeze si sa publice un audit care sa indice cate asemenea intreprinderi exista in prezent in tara, la nivel central si local, si care este eficienta lor economica, dar si importanta pentru interesul public. Facand aceasta inventariere, se poate stabili un standard pentru evaluarea firmelor care necesita privatizare completa sau partiala. Scopul ar trebuie sa fie asigurarea unor evaluari transparente, libere de orice conflicte de interese sau intelegeri personale.
• Implementarea principiilor de guvernanta corporativa. Regulile curente (prin OUG 109/2011 si standardele OECD) ofera o fundatie puternica pentru monitorizarea companiilor de stat, insa numarul de companii Ê aproximativ 1000 Ê creeaza complicatii. Este necesar un organism care sa poata monitoriza implementarea acestor principii, care sa verifice acuratetea raportarilor si sa faca toate aceste informatii publice pentru cetateni si eventualii investitori. Astfel s-ar permite compararea rezultatelor pe criterii de eficienta si performanta si s-ar tria acele companii al caror management trebuie reformat sau care pot deveni interesante pentru investitori.
• Stimularea investitiilor in sectorul companiilor de stat prin utilizarea bursei si a pietelor de capital. Ofertele publice initiale sunt cel mai transparent mod de a privatiza companiile de stat, insa necesita proceduri coerente si predictibile; claritate mai mare pentru drepturile actionarilor minoritari, precum si mijloace (administrative si juridice) pentru protectia lor; stimulente transparente si echitabile pentru cei implicati in procese de privatizare de succes. Privatizarea multor operatii poate duce la eficientizare si profitabilitate. Pentru cele care raman sub controlul statului, oficialii ar trebui sa se asigure ca publicul poate avea acces la rapoartele financiare pentru monitorizarea performantei si eficientei companiei.
  

Managementul sectorului energetic
Tema eficientei si profitabilitatii statului ca actor economic, dar si ca pastrator al interesului public, devine din ce in ce mai relevanta cand e vorba de sectorul energetic si de resursele naturale ale Romaniei. O dilema frecvent identificata in studiile privind statele aflate in perioade de tranzitie este aceea a corelarii negative dintre bogatia resurselor si calitatea vietii cetatenilor: resursele bogate sunt asociate cu deficiente de guvernanta si pe cale de consecinta cu un nivel scazut al bunurilor publice de care se bucura cetatenii. Din fericire, Romania nu se mai confrunta cu aceasta problema a statelor in curs de dezvoltare, insa managementul sectorului energetic, viziunea, transparenta si implicarea tuturor stakeholderilor in discutarea strategiilor si proiectelor de investitii majore raman cruciale. In stransa legatura cu managementul intreprinderilor de stat si capacitatea administrativa, sectorul energetic detine, mai ales in contextul geopolitic actual, un potential politic si economic extraordinar. Un prim pas in fructificarea acestui pontetial il constituie viziunea strategica:

• Realizarea unei strategii coerente, transparente si pe termen lung cu privire la resursele naturale si energetice. O asemenea abordare ar trebui sa includa prioritatile si domeniile cu potential de dezvoltare, sa ofere estimari actualizate cu privire la resursele existente, proiectii privind evolutia pietei, analize de cost precum si de impact asupra mediului. Agentiile implicate in managementul resurselor naturale si in reglementarea pietei de energie trebuie de asemena reformate, iar companiile de stat din domeniul energetic trebuie administrate profesionist, independent si transparent.

Din fericire, domeniile care necesita inca reforme nu trebuie sa porneasca de la zero. Dimpotriva, in multe cazuri simpla aplicare a regulilor si politicilor existente pe hartie ar fi suficienta. In termeni foarte concreti, toate aceste solutii de politici publice se vor reflecta nu doar in castiguri la nivelul increderii cetatenilor sau a companiilor private, ci si in nivelul de bunastare al Romaniei. Legatura stransa dintre calitatea guvernarii si prosperitatea unui stat nu e deci relevanta doar pentru studii academice, ci se reflecta in buzunarul cetateanului.

N.r.:

* Analiza semnata de Corina Rebegea pentru EurActiv.ro este a doua parte dintr-o serie de patru articole saptamanale care isi propun sa examineze in amanunt concluziile si politicile publice recomandate Romaniei si cuprinse in Raportul CEPA.

**Corina Rebegea este Resident Fellow in cadrul Center for European Policy Analysis (CEPA) in Washington DC unde cerceteaza teme legate de democratie, buna guvernare si statul de drept si coordoneaza Intiativa SUA-Romania. A absolvit, prin programul de burse Fulbright, studiile de masterat in Administratie Publica la Universitatea din Syracuse, SUA, si de asemenea un Masterat in Drepturile Omului la Universitatea din Manchester, UK.