Functionarea sistemului de justitie si soliditatea statului de drept in Romania continua sa reprezinte o tema importanta pentru relatia transatlantica, atat la nivelul dialogului politic, cit si in privinta schimburilor economice. Statul de drept a reprezentat si pentru expertii CEPA un element cu un important potential transformativ pentru infrastructura democratica si dezvoltarea economica a Romaniei.

In ciuda progreselor considerabile, statul de drept in Romania continua sa fie o zona de ingrijorare si este inca incert cat de stabile sunt reformele pe termen lung. Un paradox cunoscut al procesului de reforma din Romania este reprezentat de faptul ca multe dintre institutiile si legislatia curenta sunt complet comparabile cu cele ale partenerilor sai europeni, insa exista inca deficiente considerabile la nivelul implementarii. In ceea ce prieste lupta anticoruptie – unde problemele persista – ANI si DNA sunt chiar invocate ca modele, nu doar prin severitatea cadrului legal pe care sunt chemate sa il aplice, dar si prin eficienta de care au dat dovada mai ales in ultimii ani. Un semn si mai incurajator este faptul ca popularitatea acestor institutii incepe de asemenea sa creasca - DNA a crescut in sondajele care masoara increderea in institutii de la 36% in februarie 2012 la 47% in iulie 2013 (iar apoi a scazut la 45% in martie 2014), depasind scorurile obtinute de guvern, presedintie sau Parlament.  Desi nu trebuie sa ne asteptam ca organismele pentru integritate sa rezolve toate problemele sistemului public, e un semnal care arata ca cetatenii incep sa aiba asteptari mai inalte cu privire la integritatea institutiilor si oficialilor chemati sa apere interesul public.

CEPA este o organizatie non-profit, un institut de cercetare a politicilor publice care se ocupa cu studiul Europei Centrale si de Est. Fondat in 2005, CEPA este singurul think-tank american care analizeaza exclusiv tarile si societatile din aceasta regiune.

Daca in privinta luptei impotriva coruptiei – o tema care acum e vazuta in contextul securitatii nationale si regionale in cancelariile occidentale si mai ales la Washington – semnele schimbarii sunt deci mai clare, exista cateva capitole in care reforma e fie incompleta, fie mult prea lenta. Dincolo de chestiunile legate de integritate, managementul  sistemului de justitie, incoerentele in activitatea de legiferare si in implementarea legislatiei si a politicilor, lipsa analizelor de impact, schimbarile bruste si dese in legislatie si transparenta deficitara pun probleme legate de infrastructura sistemului de justitie din Romania isi vulnerabilizeaza de fapt si alte sectoare importante, cum ar fi cel economic. Intrebati daca coruptia constituie un impediment in desfasurea afacerilor in Romania, 65% dintre respondentii oamenii de afaceri au raspuns ca da – un procentaj de doua ori mai mare decat in Polonia si de trei ori mai mare decat in Letonia si Estonia. In fapt preocuparile privind statul de drept si integritatea sistemului public sunt la baza relatiilor sociale si economice. Nu e nicio surpriza deci ca interesul pentru aceste teme si modul in care decidentii romani raspund la problemele existente ramane foarte ridicat printre partenrii vestici ai Romaniei.
Raportul pe care CEPA l-a publicat pe 9 iulie la Washington propune cateva domenii in care presiunea trebuie sa continue pentru ca performanta sistemului de justitie si a statului roman in definitiv sa nu mai fie pusa sub semnul reversibilitatii.  Mult timp aceasta presiune a venit dinafara. Punerea lor in aplicare necesita insa angajament reinnoit din partea liderilor politici dar si civici, probabil singura cale de a ne asigura ca progresul se mentine si cand partenerii externi – a caror presiune nu poate dura la nesfarsit – sunt mai putin atenti la ceea ce se intampla in Romania.
   
Construind pe baza progresului deja facut, grupul de experti al CEPA recomanda:

Integritate in sectorul public

Consolidarea capacitatii institutiilor publice de combatere a coruptiei din interior. Acest lucru poate fi realizat prin implementarea coerenta a Strategiei Nationale Anticoruptie, extinderea aplicarii sale si fortificarea secretariatului tehnic. Cadrul de organizare al SNA ofera o abordare diferita monitorizarii si prevenirii coruptiei in sectorul public prin incercarea de a face din principiile de integritate o parte componenta a practicilor de management. Astfel se deplaseaza accentul de la o abordare punitiva la una preventiva. Un alt aspect deosebit de important la intersectia dintre promovarea integritatii si management public bun este crearea unor mecanisme de responsabilizare orizontala prin intermediul asociatiilor profesionale in diferite ramuri ale sectorului public. Aceste asociatii trebuie sa devina mai active si sa reglementeze profesiile din interior prin stabilirea de standarde etice si de performanta si sa exercite presiune de grup pentru respectarea si aplicarea acestora. SNA poate oferi, de asemenea, cadrul pentru astfel de evaluari.

Asigurarea unor investigatii independente si impartiale. E nevoie in continuare de atentie in ceea ce priveste selectia - competitiva si obiectiva - a personalului din agentiile anti-coruptie si mai ales a sefilor acestora. Experienta din Romania de pana acum a dovedit ca persoanele care conduc institutii ale sistemului de justitie la un moment dat sunt  decisive pentru performanta organizatiei lor. Procesul de selectie nu ar trebui sa fie lasat la voia intamplarii sau capriciilor politice de moment, ci consacrat in prevederi legale clare.

Cresterea performantei procurorilor DNA. DNA, precum si sistemul judiciar in general, are nevoie de instrumente interne de management strategic. Acest lucru va produce standarde mai bune de recrutare si evaluare a performantelor si a impactului activitatii procurorilor, dar si criterii prin care activitatea DNA poate fi inteleasa de public. Prin stabilirea unor standarde coerente va creste si capacitatea operationala si institutionala a birourilor din teritoriu. O definitie clara a performantelor va ajuta, de asemenea, la evitarea victimizarii, cat si a crearea de eroi in mintea publicului, precum si sa demonteze speculatiile politice.

Cresterea capacitatii ANI de a descoperi conflictele de interese. Acest lucru poate fi realizat prin furnizarea unui nivel adecvate de personal si imbunatatirea cooperarii interinstitutionale. ANI este deja implicata in doua proiecte de management integrat al datelor si evaluari de prevenire a conflictelor de interese in achizitiile publice. Performanta ANI ar putea fi imbunatatita daca, in loc de incercari politice de a i se restrange atributiile, ar primit un sprijin legislativ sau ar fi lasata pur si simplu sa isi faca treaba. Comisia Europeana a constatat, de exemplu, ca experienta acumulata de catre ANI pana acum poate fi folosita pentru a identifica lacunele din legislatie si, de asemenea, pentru a stabili coduri de etica profesionala (cum ar fi in cazul de parlamentarilor).

Recuperarea si valorificarea bunurilor rezultate din infractiuni

Imbunatatirea cooperarii interinstitutionale in recuperarea, gestionarea si valorificarea bunurilor rezultate din activitati criminale. Procurorii si instantele de judecata, pe de o parte, si agentiile care tin de Executiv pe de alta parte, in principal ANAF (Agentia Nationala de Administrare Fiscala), au nevoie de un cadru coerent pentru activitatea lor cu un accent special pe accesul la date relevante (baze de date integrate). Capacitatea de a pune in executare hotararile judecatoresti si de a valorifica efectiv bunurile confiscate tine de accesul la informatii si baze de date si de coordonarea si capacitatea administrativa de a confisca efectiv si dispune apoi de aceste bunuri.

Impactul asupra clientilor sistemului de justitie

Management strategic la nivel de institutie si la nivelul sistemului de justitie. In afara de eforturile de combatere a coruptiei, imbunatatirea managementului  judiciar este o reforma-cheie ramasa incompleta si care ar avea un impact foarte mare asupra mediului de afaceri si a nivelului general de satisfactie a clientilor sistemului de justitie. Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa lucreze impreuna la elaborarea unei astfel de strategii si la punerea in aplicare a practicilor de management strategic la toate nivelurile sistemului de justitie.

Introducerea unui cod de etica in afaceri, bazat pe verificari de integritate pentru orice companie care lucreaza cu institutiile de stat. O astfel de procedura este de natura sa faciliteze selectarea contractorilor privati si sa evite eventuale probleme etice (cum ar fi conflictul de interese). In timp ce diferitele companiile pot coopera in crearea unui cod de integritate si sa se auto-reglementeze astfel, guvernul trebuie sa modifice sistemul de achizitii publice si legislata privind contractele pentru a permite punerea in aplicare a acestor principii. Intr-o cheie preventiva,  implicarea mediului privat in rezolvarea problemelor de integritate atunci cand interactioneaza cu autoritatile de stat ar avea avantajul unui control mai bun si increderii sporite in institutii. Aceasta idee a fost discutata de catre ONG-uri si comunitatea de afaceri ca parte dintr-o noua abordare a eticii in afaceri in Romania, dar are nevoie de sustinere guvernamentala si de punere in aplicare a unor norme juridice clare, care sa poata fi invocate la nevoie si in instantele de judecata.

N.r.:

* Analiza semnata de Corina Rebegea pentru EurActiv.ro este a treia parte dintr-o serie de patru articole saptamanale care isi propun sa examineze in amanunt concluziile si politicile publice recomandate Romaniei si cuprinse in Raportul CEPA.

**Corina Rebegea este Resident Fellow in cadrul Center for European Policy Analysis (CEPA) in Washington DC unde cerceteaza teme legate de democratie, buna guvernare si statul de drept si coordoneaza Intiativa SUA-Romania. A absolvit, prin programul de burse Fulbright, studiile de masterat in Administratie Publica la Universitatea din Syracuse, SUA, si de asemenea un Masterat in Drepturile Omului la Universitatea din Manchester, UK.

Download fișiere