Ioana Morovan

EurActiv: Cat de importanta este pentru Romania alocarea portofoliului de Politica Regionala, in cadrul viitoarei Comisii Europene?

Bogdan Manoiu: O prima precizare: nu Romania, ca stat, detine portofoliul Politicii Regionale. Un cetatean roman, si anume Corina Cretu, a primit din partea Presedintelui ales al Comisiei Europene gestionarea portofoliului de Politica Regionala. Daca este important pentru Romania acest portofoliu? - Da, este foarte important, pentru ca principalul obiectiv al Politicii Regionale este reducerea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile pe care se structureaza Uniunea Europeana - mai concret, este vorba de politicile care urmaresc asigurarea coeziunii economice, sociale si teritoriale.

Trebuie reamintit ca nu toate statele membre sunt beneficiare ale politicii de coeziune. Romania, insa, este unul din beneficiarii neti si putem spune ca in exercitarea atributiilor legate de acest portofoliu, in mod inevitabil, doamna Cretu se va concentra pe un grup de state din care Romania face parte. Mai mult decat atat, odata cu adoptarea noului cadru financiar 2014-2020, fata de vechiul cadru financiar, a aparut un element de noutate. Acesta se refera la Mecanismul pentru Inreconectarea Europei.

 (Nota redactiei: un program in valoare totala de  peste 33 mld euro care vor fi alocate pentru proiecte mari de infrastructura propuse de statele membre. Primul apel de propuneri de proiecte de infrastructura de transport in cadrul acestui program a fost lansat de Comisia Europeana in data de 11 septembrie Detalii aici: https://inea.ec.europa.eu/en/cef/cef.htm Si https://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-988_ro.htm).

Comisia Europeana, asadar, este organismul care gestioneaza utilizarea banilor din bugetul alocat acestui program. Proiectele din Romania intra in competitie cu toate celelalte state care sunt vizate de aceasta facilitate.

Se refera la infrastructura de transport, cea digitala si cea energetica. Putem presupune ca si doamna Cretu va avea un cuvant de spus in momentul in care se va decide asupra prioritatilor de finantare pentru infrastructura. De ce spun "probabil", pentru ca, pana acum, s-a vorbit foarte mult despre proiectele din domeniul energiei. Or in aceasta zona, un cuvant decisiv il va avea Comisarul de resort. In ceea ce priveste, insa, alte tipuri de infrastructura, este posibil ca si Comisarul care raspunde de politica regionala sa intre in procesul de evaluare (Nota redactiei: mai multe informatii despre organismele UE implicate in evaluarea proiectelor pe Mecanismul pentru interconectarea Europei, in articolul publicat de EurActiv, aici.)

EurActiv: Este cunoscut faptul ca un Comisar nu poate favoriza in niciun fel tara din care provine. Credeti ca se poate ajunge din cauza aceasta la reversul medaliei, adica este posibil ca atitudinea Corinei Cretu sa fie chiar mai dura fata de Romania, de exemplu, in eventuale decizii din zona fondurilor structurale, din teama de a nu trezi suspiciuni ca favorizeaza tara noastra?

Bogdan Manoiu: Principalul atribut al Comisiei Europene este impartialitatea, neutralitatea politica. Aceasta nu exclude, insa, participarea cu sugestii sau idei, in anumite limite bine stabilite, a statelor membre in cadrul proceselor decizionale ale Comisiei Europene. Un exemplu foarte recent: chiar in procesul de stabilire a portofoliilor, desi Tratatul privind Uniunea Europeana stabileste ca este atributia presedintelui ales al Comisiei Europene de a lua decizia finala, dl Juncker a facut referire in conferinta de presa prin care anunta structura viitoarei Comisii la sugestiile si propunerile venite din partea statelor membre. Asadar, exista o anumita receptivitate la propunerile venite de la statele membre, fara ca aceasta sa insemne un rabat de la independenta si neutralitatea pe care Comisia trebuie sa le respecte.

Ca sa raspund la obiect la intrebarea dumneavoastra: nu, nu cred ca se poate ajunge nici la una, nici la alta din abordarile subiective. Doamna Cretu are suficienta experienta in calitate de europarlamentar pentru a-si da seama ca s-ar expune unor critici daca ar fi indulgenta, dincolo de ceea ce ii revine in calitate de Comisar, dar nici nu cred ca ar putea fi mai aspra decat este necesar pentru a evita astfel de critici. Aici trebuie putin explicat cum actioneaza, efectiv, Comisarul. Acesta are putere de decizie, dar puterea sa nu este discretionara. In cazul Comisarului pentru politica regionala aparatul de lucru are o pondere foarte insemnata in actul de decizie. Directorul General este cel care semneaza pentru autorizarea de fonduri sau pentru adoptarea unor decizii de stopare, blocare suspendare a unor axe sau programe operationale. Presupunand prin absurd ca ar exista, intr-o situatie limita, dorinta de a atenua efectele unei decizii contrare intereselor statului vizat de decizie, procedural, aparatul Comisiei Europene ofera suficiente garantii pentru ca aceasta tentatie sa nu se materializeze.

Cel mai bine pentru Romania si pentru celelalte state din pachetul de coeziune ar fi sa se pastreze linia de neutralitate. Sa nu incline balanta nici intr-o parte, nici in alta. Nici regim preferential acordat Romaniei sau unui alt stat similar ca dezvoltare, dar nici o severitate care nu se justifica. Comisia Europeana, in speta DG Regio a avut in general o atitudine pozitiva fata de Romania in exercitiul de absorbtie 2007-2013, care inca nu s-a incheiat, incercand permanent sa ajute la depasirea diferitelor obstacole de parcurs. Exista toate conditiile ca aceasta atitudine sa se mentina si in exercitiul 2014-2020.

Dincolo de atitudinea comisarului, trebuie reamintit ca aceasta nu poate avea decat o pondere neglijabila in performanta Romaniei de a absorbi fondurile europene care ii sunt rezervate prin Cadrul Financiar Multianual 2014-2020. Principala responsabilitate in asigurarea unei bune absorbtii este a statului si, apoi, a beneficiarilor.

EurActiv: In contextul atributiilor si rolului Comisarului pentru politici regionale, credeti ca ar fi posibil, teoretic, ca acesta, in speta doamna Cretu, sa abordeze acest domeniu cu mai multa "aplecare" catre problemele si necesitatile statelor mai putin dezvoltate, adica beneficiarii politicii de coeziune?

Bogdan Manoiu: Sigur ca da. Una este sa avem un comisar care conduce acest portofoliu din postura unui cunoscator al nevoilor regiunii si cu totul alta ar fi fost situatia daca pe pozitia de comisar pentru politica regionala era un cetatean dintr-un stat dezvoltat.

Sa nu uitam ca exista disputa, care nu va disparea decat in momentul in care politica de coeziune isi va fi atins obiectivele, intre alocarea fondurilor in functie de criteriul competitivitatii si alocarea acestora in functie de criteriul PIB/cap de locuitor. In prima categorie sunt statele dezvoltate care promoveaza alocarea de fonduri si stabilirea de prioritati in functie de competitivitate, de eficienta costurilor; in partea cealalta tarile in care se afla in curs de recuperare a decalajelor de dezvoltare din interiorul Uniunii Europene. Lucrurile sunt greu conciliabile din acest punct de vedere, dar nu imposibil.

In actualul cadru financiar s-au luat in considerare ambele criterii, s-a ajuns la un compromis.

EurActiv: Tot in contextul accesarii fondurilor UE de catre Romania, cum ati caracteriza evolutia pregatirilor pentru accesarea finantarilor din noul cadru financiar 2014-2020?

Bogdan Manoiu: Romania are o problema destul de mare in ceea ce priveste aprobarea Master-plan-ului in domeniul transporturilor. Am inteles din comunicarea oficiala a Ministerului de resort ca urmeaza sa fie prezentata o noua varianta in decembrie. Practic, aceasta inseamna cel putin un an pierdut din punctul de vedere al finantarilor europene care pot fi accesate prin intermediul Programului Operational de Infrastructura Mare. Este o intarziere in demararea exercitiului de absorbtie 2014-2020 si, ca atare, se va reflecta negativ in performanta generala de atragere a fondurilor europene din noul cadru financiar multianual.

EurActiv: Am remarcat un detaliu in discursul lui Jean Claude Juncker, acela legat de prerogativa de a putea schimba portofoliile intre comisari. Ce semnal credeti ca a dorit sa dea?

Bogdan Manoiu: Cred ca dl Juncker a vrut sa spuna foarte clar ca vrea o Comisie performanta. Bun, exista testul initial in urma caruia au fost numiti comisarii, dar nu este suficient, nu este definitiv sub aspectul performantei. Pana acum, au  mai existat demisii de comisari din cauza unor situatii care n-au avut legatura cu performanta, ci, de exemplu, cu suspiciuni de coruptie. Probabil, Jean Claude Juncker se gandeste ca un simplu enunt de genul "Comisia mea va fi foarte performanta" nu este suficient si mai trebuie intarit prin monitorizarea si probabil evaluarea periodica a membrilor Colegiului.

EurActiv: In legatura cu noua structura prezentata a Comisiei Europene, si mai ales competentele alocate vicepresedintilor, cat de mult vor conta toate acestea?

Bogdan Manoiu: Aceasta impartire a Comisiei este similara unei structuri piramidale. Stabilirea de echipe de proiect, conduse de un vice-presedinte, arata ca decizia finala care se va lua la nivelul presedintelui Comisiei se bazeaza pe o propunere rafinata in mai multe etape. Au fost introduse mai multe filtre, astfel incat intreaga constructie pare sa reflecte interesul presedintelui Juncker de a eficientiza activitatea colegiului in conditiile in care agenda pe care acesta si-o va asuma va fi mult mai politica.

Vom vedea in timp daca noua constructie raspunde dezideratului de eficientizare.

Dincolo de aceasta, un lucru pare cert. Noua structura a colegiului Comisiei Europene si noile portofolii duc cu gandul la ideea ca viitoarea Comisie va avea, sub aspect functional, mai multe puncte comune cu un Guvern clasic, decat cu toate comisiile precedente. Poate ca noua structurare Comisiei reflecta stilul de lucru al domnului Juncker, a carui experienta ca prim-ministru este unica in Europa, in opinia mea.

Scurta biografie

Bogdan Manoiu este din 2011 Consilier prezidential, seful Departamentului Afaceri Europene in cadrul Administratiei Prezidentiale, ocupand aceeasi pozitie si in anul 2009. In perioada 2009-2011 a fost seful Departamentului de Afaceri Europene din cadrul Guvernului. In perioada 2005 - 2008, tot in cadrul Administratiei Prezidentiale, a ocupat pozitia de Consilier diplomatic pentru relatii externe. Anterior a fost Director in cadrul Ministerului Afacerilor Externe dar a lucrat si in cadrul Ambasadelor Romaniei din Canada si din Luxemburg.