Comparatie Romania - Franta: voluntariatul, experienta profesionala vs. bursa de 1.100-2.900 euro lunar
Pentru prima oara, in Romania, voluntariatul a fost recunoscut prin lege ca experienta profesionala in vara anului 2014. In Franta, un tanar voluntar poate castiga intre 1.100 si 2.900 euro lunar si aprox. 30% se angajeaza la respectiva companie.
"Activitatea de voluntariat se considera experienta profesionala si/sau in specialitate, in functie de tipul activitatii, daca aceasta este realizata in domeniul studiilor absolvite" - stabileste art 10(2) din Legea 78/2014, publicata in Monitorul Oficial nr. 469 din 26 iunie 2014. Aceeasi lege interzice insa acest contract in conditiile in care el ar acoperi plati oneroase (de tipul contractului de munca, al prestarilor de servicii etc.)
Voluntariatul este un factor important in crearea unei piete europene competitive a muncii, in dezvoltarea educatiei si formarii profesionale, precum si pentru cresterea solidaritatii sociale. - arata art 1(2) din Legea 78/2014, publicata in Monitorul Oficial nr. 469 din 26 iunie 2014.
Prevederile cuprinse in lege se aplica si programelor externe de parteneriat.
Art. 8. - (1) Activitatilor de voluntariat organizate in afara Romaniei de catre organizatii-gazda de nationalitate romana, in parteneriat cu organizatii din tara respectiva, desfasurate in temeiul unui contract de voluntariat semnat in Romania, le sunt aplicabile prevederile prezentei legi.
Este un mic pas pentru a incuraja voluntariatul si, prin acesta, sansele tinerilor de a se angaja. Cum procedeaza alte state? In cele ce urmeaza prezentam o analiza cu privire la cazul Frantei, realizata de Dan Luca, directorul Institutului EurActiv.
Program guvernamental francez - sprijin pentru reprezentarea corporatista la Bruxelles
In unele tari europene activitatea de voluntariat este foarte cunoscuta si vizibila, insa in majoritatea cazurilor practicarea voluntariatului este destul de redusa, pe motiv ca nu exista un cadru legal care sa sustina munca voluntarilor.
In Franta, voluntariatul are sustinere legala. Fiecare tanar francez are posibilitatea sa lucreze un an ca voluntar la o organizatie pentru bunastarea comunitatii ca intreg. In acest scop a fost creat Centrul de Informare pentru Voluntariatul International - CIVI, organismul care promoveaza Voluntariatul International en Entreprises (VIE), sub coordonarea Ministerului francez al Afacerilor Externe, 3DG Tresor3 (din cadrul Ministerului francez al Economiei) si d'UBIFRANCE (Agentia franceza pentru dezvoltarea internationala a intreprinderilor, subordonata ministrului delegat pentru comert exterior).
CIVI-VIE are rolul de a promova voluntariatul in randul tinerilor cu varste intre 18 si 29 de ani, in cadrul unitatilor de invatamant, scoli, universitati si centre de orientare in cariera, diseminand ofertele de misiuni propuse de ministere si intreprinderile franceze. Voluntariatul international in companii sau administratie este remunerat cu sume intre 1.100 si 2.900 Euro lunar, in functie de tara, indiferent de nivelul de educatie. Ce se intampla practic? Se finanteaza indivizi pentru a derula o practica, in cele mai multe cazuri de 24 luni, minim 6, intr-o campanie franceza care deruleaza activitati in afara Frantei, cum este de exemplu biroul responsabil cu "regulatory affairs" de la Bruxelles.
Conform statisticilor, dupa incheierea misiunii lor de voluntariat, in 70% dintre cazuri, li se propune tinerilor un loc de munca din partea companiei gazda. Demn de apreciat este faptul ca 38% dintre cei recrutati in urma perioadei de voluntariat desfasoara dupa angajare o activitate de management in cadrul companiei.
Am discutat recent cu 3 francezi (unii chiar de origine romana) beneficiari ai acestui program:
"Programul de voluntar international in intreprindere (VIE) reprezinta o oportunitate interesanta pentru un tanar de a castiga rapid o experienta profesionala legata de formatia sa academica, in general in cadrul unei echipe bine structurate, capabile sa ii ofere o indrumare de calitate la inceput de cariera. La Bruxelles, acest dispozitiv de imersiune in mediul profesional este din ce in ce mai promovat in sfera publica europeana si apreciat de viitorii angajatori", preciza Raluca Schumacher, VIE Affaires europeennes, ALSTOM EU Office.
"Dupa absolvirea Scolii de Comert, am putut beneficia de experienta internationala intr-un mare grup farmaceutic francez. Datorita bursei VIE (responsabil cu prospectarea pietii Benelux, locuind la Bruxelles) am dobandit o pregatire profesionala si o retea de contacte foarte utile si in prezent. Programul Guvernului Francez este util pe doua paliere, pentru tinerii care sunt la inceput de cariera, dar si pentru compania care beneficieaza de costul pentru un stagiar, o forta de munca inalt calificata", a spus Arnaud Sonnet, in prezent director pentru afaceri publice la EurActiv Bruxelles.
"Experienta mea datorata programului CIVI/VIE in echipa de Afaceri Europene a Grupului LOreal mi-a permis sa ma implic in mod activ in gestionarea relatiei dintre companie si institutiile europene. Consider ca obtinerea acestui VIE este o adevarata sansa pentru dezvoltarea mea profesionala intrucat am aceleasi responsabilitati ca un colaborator junior. Dupa parerea mea, formula VIE, propusa de catre Guvernul francez, ar trebui generalizata la nivelul UE pentru a facilita mobilitatea profesionala a absolventilor dornici sa capete o experienta internationala. O asemenea initiativa ar fi un pas concret pe care UE l-ar putea face pentru insertia profesionala a absolventilor", explica Florian Banciu, LOreal EU Office.
Personal, cred ca modelul voluntariatului francez ar fi o si varianta posibila de concretizare a unei propuneri mai vechi pe care o lansam legata de insertia expertizei romanesti in Bruxelles-ul european. Un astfel de program de voluntariat, lansat de Guvernul Romaniei, poate fi un real ajutor in gasirea persoanelor potrivite pentru consolidarea reprezentarii romanesti din capitala Europei, un ajutor real pentru sectorul privat romanesc.
Dan LUCA este Directorul Institutului EurActiv din Bruxelles si fondator, in 2003, al Clubului Romania-UE Bruxelles. Este autorul a trei carti despre Romania afacerilor europene, Bruxelles-ul european si dilemele comunicarii. Detine un doctorat in Relatii Internationale si Studii Europene e profesor asociat la facultati de profil din Bruxelles, Bucuresti si Cluj.
de Mihai Lisetchi 25 Oct 2014 09:39
Din pacate, articolul nu ia in considerare citeva aspecte relevante pentru activitatea de voluntariat.
In primul rind, o particularitate nationala. In Franta, "volontaire" se refera la cineva care face o activitate din proprie initiativa, dar remunerat. Pt. ceea ce, in general, in perioada moderna, in majoritatea tarilor, este numit "voluntariat", in Franta este utilizat termenul de "benevole". Din pacate, articolul este construit pe aceasta confuzie terminologica (si care, evident, afecteaza conceptele cu care lucram).
Pe de alta parte, conform Art. 1., par. (2) din lege: „Voluntariatul este un factor important în crearea unei pieţe europene competitive a muncii şi totodată în dezvoltarea educaţiei şi formării profesionale, precum şi pentru creşterea solidarităţii sociale.†Urmarind filosofia acestei norme, este de remarcat faptul ca legea valorizeaza in primul rand accesul pe piata muncii, apoi educatia si formarea profesionala (individuala) si abia in al treilea rand creşterea solidarităţii sociale. Este indubitabil faptul ca atat integrarea pe piata muncii, cat si dezvoltarea personala, reprezinta conditii fundamentale pentru reusita individuala, iar valoarea lor, din perspectiva binelui societatii, e de netagaduit. Pe de alta parte, conceptul de voluntariat are ca esenta filosofica filantropia, in speta, disponibilitatea de a face ceva pentru binele altora. Este interesant faptul ca legea pune in prim plan binele personal (loc de munca, educatie, formare profesionala) si oarecum in subsidiar binele colectiv (solidaritatea sociala).
Dincolo de dilema filosofica, noua norma legala aduce si cateva probleme de operationalizare a recunoaşterii voluntariatului ca experiența profesională.
Astfel, actuala lege prevede (Art. 3, lit. e): „voluntarul este orice persoană fizică, fără deosebire de rasă, origine etnică, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, care a dobândit capacitate de muncă potrivit legislaÅ£iei în domeniul muncii ÅŸi desfăşoară activităţi de voluntariatâ€. Cu alte cuvinte, persoanele care nu au capacitate legala de munca nu pot fi considerate voluntari? Conform codului muncii, Art. 13, par. (1): „Persoana fizică dobândeÅŸte capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani. †Deci, copiii nu pot fi implicati in activitati de voluntariat?
E important de mentionat si faptul ca exista o restrictie privitoare la recunosterea voluntariatului ca experienta profesionala. Astfel, in Art. 10., par. (2) se stipuleaza: "Activitatea de voluntariat se consideră experienţă profesională şi/sau în specialitate, în funcţie de tipul activităţii, dacă aceasta este realizată în domeniul studiilor absolvite." Cu alte cuvinte, studentilor care fac voluntariat in domeniul in care studiaza, legea nu le recunoaste activitatea de voluntariat ca experienta profesionala. Pornind de prezumtia ca legea a fost reformulata avind in vedere, cu precadere, problematica insertiei pe piata muncii a tinerilor, s-ar putea pune intrebarea: care este logica acestei restrictii?
De fapt, prima intrebare ce vizeaza logica acestei reglementari ar fi: de ce recunoasterea voluntariatului ca activitate profesionala trebuie legata de studii? (absolvite sau in derulare) Daca scopul normarii este cresterea integrarii pe piata muncii, de ce nu ar putea fi considerata experienta profesionala (facand diferenta intre experienta si expertiza) si activitatea de voluntariat in alte domenii decit cel de studiu?
In realitate, nimeni si nimic nu impiedica angajatorii, inainte de intrarea in vigoare a noii forme a legii, sa recunoască perioada de voluntariat ca experienţă profesională. Tot asa cum, dupa aparitia noii reglementari, nimeni nu ii va putea obliga pe angajatori sa ia in considerare la angajare un certificat de voluntariat. Aceasta e o problema de reglare a pietei muncii pe care numai cultura sociala (valorile noastre comune) o va putea rezolva. Nu o lege!