O analiza "panoramica" publicata astazi cu privire la riscurile pentru gestiunea financiara a bugetului UE,Curtea de Conturi Europeana semnaleaza riscuri si aspecte esentiale pentru buna gestiune financiara a fondurilor Uniunii, fara a indica situatii concrete la nievelul uneia sau alteia dintre tari. Intre acestea, "prea multe niveluri de norme" aplicate de statele membre, capacitatea administrativa (competenta si resurse) inegala a autoritatilor locale si regionale, prea putina orientare pe rezultate si efecte ale cheltuirii fondurilor. Un semnal de alarma, adresat Comisiei Europene, se refera la un posibil blocaj la platile catre statele membre in anii urmatori, din cauza acumularii unor plati restante de 326 miliarde euro care provin din angajamente de plata aferente exercitiilor financiare anterioare.

Spre exemplu, la capitolul "Ce nu functioneaza in mod corespeunzator si de ce" se analizeaza complexitatea normelor si conditiilor aplicate in cheltuirea dfondurilor la nivelul statelor membre - altfel spus, birocratia:

"Comisia ia masuri pentru a reduce si a simplifica legislatia, insa numarul si complexitatea normelor creeaza inca dificultati pentru autoritatile de gestiune din statele membre, pentru alti intermediari si pentru beneficiari, dupa cum se explica mai jos.

(a) In cazul anumitor domenii bugetare, exista pana la sapte niveluri de norme, iar conditiile aplicabile sunt dispersate in numeroase texte legislative. Aceasta situatie poate determina interpretari diferite si, in consecinta, o aplicare inconsecventa.
(b) Normele si gradul de complexitate perceput de participanti ii pot descuraja pe acestia de la solicitarea sprijinului acordat de UE si ingreuneaza respectarea conditiilor de catre participanti.
c) Exista posibilitatea ca o parte dintre actorii implicati in colectarea veniturilor sau in cheltuirea fondurilor UE sa nu cunoasca normele aplicabile, in special atunci cand cheltuielile sunt cofinantate din bugetele statelor membre.
 (d) De asemenea, exista posibilitatea ca autoritatile statelor membre sa nu fie in masura sa adopte la timp masuri prin care sa se asigure ca modificarile survenia te la nivelul normelor UE sunt cunoscute si se aplica pe teritoriul lor.

Alte cateva observatii din analiza complexa publicata de Curtea de Conturi Europeana marti, 25 noiembrie:

  • Pentru o perioada prea lunga de timp, accentul s-a pus in special pe cheltuirea bugetului UE conform normelor stabilite pentru utilizarea sa, fara sa se acorde suficienta atentie raportului costuri-beneficii si valorii adaugate europene aduse de buget.
  • Normele privind acordarea banilor de la bugetul UE si conditiile in care acestia pot fi primiti sunt prevazute in legislatie si sunt deseori completate cu alte conditii si criterii de eligibilitate stabilite de catre cei care administreaza fondurile UE in statele membre. Este posibil ca aceste cerinte suplimentare sa nu fie necesare si sa impuna o sarcina administrativa suplimentara, dupa cum este posibil ca sistemele de control de la diferite niveluri sa nu fie suficiente pentru verificarea conformitatii cu intregul set de cerinte.
  • Fondurile UE sunt cheltuite prin intermediul a 28 de administratii nationale si al unui numar important de autoritati locale si regionale a caror capacitate administrativa (competente si resurse) este inegala. Aceasta situatie determina o crestere a riscului de aparitie a erorilor, precum si a riscului efectuarii unor cheltuieli de o calitate necorespunzatoare. De asemenea, ea poate conduce la o incetinire a implementarii proiectelor si activitatilor finantate de UE, poate afecta calitatea activitatilor de reglementare si poate aduce atingere schimbului de informatii dintre Comisie si statele membre.
  • Desi Comisia continua sa ia diferite masuri pentru a reduce si a simplifica legislatia, autoritatile din statele membre si alti beneficiari intampina in continuare dificultati. In anumite domenii bugetare exista prea multe niveluri de norme, ceea ce poate conduce la interpretari diferite si, prin urmare, la o aplicare inconsecventa a normelor.
  • Autoritatile din statele membre, ceilalti intermediari si beneficiarii pot primi avansuri in numerar ("prefinantari") pentru demararea activitatilor lor. Existenta nejustificata a unor perioade lungi de prefinantare poate creste posibilitatea aparitiei de erori si de pierderi si poate face extrem de dificila reorientarea activitatilor in vederea atingerii obiectivelor. Intrucat termenele de depunere a declaratiilor de cheltuieli sunt lungi, problemele devin vizibile abia in ultimii ani ai ciclului de finantare, cand poate fi prea tarziu pentru a se proceda la remedierea lor.
"In viitor, statele membre vor trebui sa contribuie cu 1 234 de miliarde de euro pentru a acoperi plata angajamentelor. Aceasta suma cuprinde 908 miliarde de euro conveniti pentru cadrul financiar multianual 2014-2020 (cu titlu de plati), precum si o suma aditionala de 326 de miliarde de euro reprezentand plata unor angajamente asumate pentru cadrele financiare multianuale anterioare, ceea ce ar putea sa afecteze capacitatea Comisiei de a raspunde tuturor cererilor de plata in anul in care acestea sunt formulate."

Legat de aceasta ultima problema mentionata, a agnajamentelor de plata acumulate la nivelul a 326 miliarde de euro, purtatorul de cuvant al Comisiei Europene a declarat pentru EurActiv.com ca exista si posibilitatea unei dezangajari a acestei sume, in anumite conditii.

Vezi comunicatul de presa al Curtii Auditorilor Europeana aici

Ioana Morovan