Fara a preciza clar ce trebuie sa faca firmele sau ONG-urile care deruleaza o licitatie, in anumite situatii, procedura simplificata de achizitii pentru beneficiarii privati, introdusa prin Ordin de ministru in anul 2013 lasa loc la interpretari care pot deveni abuzive din perspectiva solicitarilor si tratamentului aplicat ofertantilor. Atribuirea fara prea multe conditii este o idee a ministrului Fondurilor Europene Eugen Teodorovici cu intentia de a eficientiza derularea proiectelor.

Ioana Morovan

Expertul in achizitii Sorin Fusea si consultantul Ciprian Nicolae au explicat pentru EurActiv.ro ce se intampla in cazul in care un act normativ are "goluri".

Ordinul nr. 1120/15.10.2013 privind modificarea i aprobarea procedurii de atribuire aplicabile beneficiarilor privatți se adreseaza unei anumite categorii de firme si companii care lanseaza licitatii in cadrul proiectelor cu fonduri europene; care astfel nu mai aplica regulile din legislatia de baza adica OUG 34/2006 si HG 925/2006, cu actualizari.

Ministerul Fondurilor Europene a publicat in luna noiembrie si un ordin pentru aprobarea unei instructiuni pentru beneficiarii privati care puncteaza mai multe detalii legate de modul de aplicare a procedurii simplificate.

“OUG 34/2006 este utilizata in mod obligatoriu de toate autoritatile si institutiile publice, dar si de firmele si ONG-urile care se afla in situatiile expres reglementare prin art. 9 al OUG 34/2006, si anume:
-  cand atribuie contracte de lucrari cu valoare estimata egala sau mai mare de 5.000.000 Euro, iar finantarea nerambursabila este mai mare de 50%;
-  cand atribuie contracte de servicii cu valoare estimata egala sau mai mare de 200.000 Euro, iar finantarea nerambursabila este mai mare de 50%.
Pentru restul situatiilor in care se poate afla o firma sau un ONG care beneficiaza de finantare nerambursabila (ex: pentru contractele de furnizare bunuri, pentru contractele de servicii cu valori estimate mai mici de 200.000 Euro etc.) se folosesc proceduri speciale. Iar procedurile speciale, care se doresc a fi mai simple, creeaza mai multe probleme” – explica, pe blogul personal, consultantul Ciprian Nicolae.

Cu alte cuvinte, ce nu este reglementat este la bunul plac al firmei private, asta par sa inteleaga unii dintre beneficiarii de finantare care lanseaza licitatii in baza procedurii simplificate introdusa de Ministerul Fondurilor Europene.

Cateva exemple intalnite in practica:

- Desi HG 925/2006 permite depunerea unei declaratii pe propria raspundere pentru indeplinirea criteriilor de calificare (art.11 alin.4), Ordinul 1120/2013 nu aminteste nimic despre acest subiect, asadar o companie care lanseaza licitatia sub “procedura simplificata” nu doreste sa o accepte. Practic, o prevedere in avantajul ofertantilor care folosesc OUG 34/2006 este eliminata prin omisiune. Expertul in achizitii publice Sorin Fusea explica faptul ca HG925/2006 nu poate fi invocata “peste” Ordinul de ministru, asadar companiile au libertatea sa nu accepte Declaratia, daca nu doresc.
-    De fapt, in general, mai explica expertii, in situatiile in care ofertantii au nevoie sa se raporteze la o prevedere legislativa pentru a compensa carentele din Ordinul 1120, nu pot invoca legislatia de baza a achiziitilor publice ci eventual legislatia comerciala sau a contenciosului administrativ.
-    Lipsa de transparenta in comunicarea catre ofertanti a rezultatului unei proceduri (de exemplu, indicatorii tehnici ofertati care au condus la punctajul final, in cazul evaluarii pe criteriul tehnico-economic) ; aceasta carenta fiind justificata, intr-un caz concret, prin faptul ca “informatiile sunt strict la dispozitia autoritatii contractante”;
-    Faptul ca  „Stabilirea unor criterii de calificare nu este obligatorie”, asa cum prevede ordinul, este problematica din mai multe puncte de vedere.

“Adica alegem fara a avea in vedere un criteriu? Si alegem oferta cu cele mai multe avantaje pentru realizarea scopului proiectului? Foarte bine! Doar sa transmita cineva Autoritatii de Audit si Comisiei Europene asta. Nu de alta, dar la toate celelalte tipuri de proceduri de achizitii se obisnuieste mentionarea criteriului de atribuire. Mai mult, reprezentantii acestora institutii vor cauta sa identifice cum s-a facut atribuirea – pe ce criteriu.
Fara un criteriu de atribuire procedura in cauza se poate rezuma astfel: „atribui contractul cui vreau”. Iar asta inseamna contestatii la achizitia respectiva sau, mai rau, corectii financiare pentru nereguli in derularea achizitiei”, explica Ciprian Nicolae in articolul citat.

Faptul ca nu sunt obligatorii criteriile de atribuire este subliniat si in instructiunea publicata in noiembrie 2014. "Ordinul 1120 nu mentioneaza notiunea de criteriu de atribuire. In vederea respectarii principiilor economicitatii, eficientei si eficacitatii, beneficiarul privat va alege oferta cu cele mai multe avantaje pentru realizarea scopului proiectului. De asemenea, in Nota justificativa de atribuire se vor prezenta avantajele tehnice si financiare care motiveaza alegerea".

Principiul de a atribui contractul fara prea multe conditii a fost de la bun inceput ideea ministrului Eugen Teodorovici, considerand ca astfel licitatiile se vor derula mai repede.
“Practic, din momentul in care beneficiarul a primit aprobarea pentru a afectua anumite cheltuieli in proiect nu mai trebuie sa ne intereseze decat sa atinga obiectivele – achizitia echipamentului respectiv, de exemplu, indicatorii propusi” – declaratie a ministrului Teodorovici din iunie 2013, dinainte ca Ordinul 1120 sa fie publicat in varianta finala.

Ar mai fi problematica si depunerea contestatiilor in cadrul procedurii simplificate. Spre deosebire de oferantii care liciteaza in baza OUG 34/2006, si care se pot adresa Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, cei care participa la licitatii lansate sub procedura simplificata nu au aceasta varianta, asadar trebuie sa se adreseze direct instantelor de judecata.

Putem spune, in concluzie, ca lipsa anumitor precizari clare din Ordinul de ministru legata de unele situatii aparute pe parcursul derularii licitatiilor nu este, asa cum s-a constatat, in avantajul oferantilor, lasand deschise multe portite pentru interpretari sau practici abuzive.

Ciprian Nicolae mai arata ca aceasta procedura speciala cu multe lipsuri contravine, pana la urma, principiilor de alocare a fondurilor publice.
„Cum e respectata EFICIENTA UTILIZARII BANULUI PUBLIC? Cum e respectat principiul EGALITATII DE SANSE intre beneficiarii de finantare? Si tocmai de aceea tot la OUG 34/2006 ajungem. E o reglementare contestata, cu probleme, cu modificari anuale. Dar macar nu arunca beneficiarii de proiect in zona absurdului, in zona interpretarilor, in zona incoerentei. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca experienta OUG 34/2006 a condus la modele de documentatii, spete si experiente. Ceea ce procedurile speciale nu asigura, pentru ca schimbarile la ele inseamna de fiecare data proceduri in cvasitotalitate noi”.

Nota redactiei: EurActiv.ro a transmis intrebari pe acest subiect Ministerului Fondurilor Europene, insa nu a primit niciun raspuns pana la termenul solicitat.