Curtea le-a dat dreptate reclamantilor la marea majoritate a chestiunilor pe care acestia le-au ridicat.

Curtea a hotarat ca:

Moldova si Federatia Rusa si-au incalcat obligatia de a respecta drepturile omului.
Federatia Rusa se face vinovata de tratamentul inuman aplicat lui Ilie Ilascu, Andrei Ivantoc, Tudor Petrov-Popa si Alexandru Lesco. In cazul ultimilor trei din grup, Moldova este de asemenea vinovata.
Moldova a incalcat dreptul la libertate al grupului Ivantoc, Lescov, Petrov-Popa, pe care a continuat sa ii tina in detentie si dupa luna mai, 2001.
Federatia Rusa i-a incalcat lui Ilie Ilascu dreptul la libertate, pana in luna mai 2001 si a continuat sa incalce acest drept in cazul celorlalti trei membri ai grupului.

Curtea Europeana a decis ca reclamantii trebuie sa primeasca, cu titlu de despagubiri urmatoarele sume de bani:

Ilie Ilascu - peste 3000 de euro de la Republica Moldova si aproape 190 000 de euro de la Federatia Rusa
Andrei Ivantoc, Tudor Petrov-Popa, Alexandru Lesco - peste 63 000 de euro de la Republica Moldova si aproape 130 000 de euro de la Federatia Rusa.

In decizia lor, judecatorii Curtii au decis cu unanimitate de voturi ca Moldova si Rusia trebuie sa puna capat de urgenta detentiei arbitrare a reclamantilor aflati inca la inchisoare, si sa ii elibereze imediat.

Implicatii politice

Instanta europeana aminteste ca in timpul razboiului din 1991-1992, forte ale fostei Armate a 14-a (care a apartinut succesiv URSS-ului, CSI-ului si apoi Rusiei) stationate in Transnistria, au luptat cu si pentru fortele separatiste transnistrene.

Importante cantitati de arme din arsenalul Armatei a 14-a au fost transferate in mod voit separatistilor care au putut, in plus, sa obtina si alte arme fara ca militarii rusi sa se opuna.

"Astfel, autoritatile ruse au contribuit atat militar cat si politic la crearea unui regim separatist in regiunea Transnistriei care face parte din teritoriul Moldovei", se spune intr-un comunicat al Curtii Europene.

"Chiar si dupa armistitiul din 21 iulie 1992, Rusia a continuat sa sustina din punct de vedere militar, politic si economic regimul separatist, permitandu-i astfel sa supravietuiasca, intarindu-se si obtinand o anumita autonomie fata de Moldova".

 
Reactii la verdictul de la Strasbourg
 
Autoritatile de la Chisinau nu au comentat pana la aceasta ora decizia Curtii Europene. Solicitata de BBC, presedintia a refuzat sa faca vreo declaratie.

Dar la cateva ore de la publicarea hotararii, presedintele Voronin l-a demis pe ministrul justitiei, Vasile Dolghieru, fara a da vreun motiv.

Expertul pe problema transnistreana la Institutul de Politici Publice, Oazu Nantoi, spune ca desi decizia Curtii de la Strasbourg are o valoare politica semnificativa, aceasta nu va fi valorificata de autoritatile de la Chisinau.

"Republica Moldova se afla, de facto, in campanie electorala si, stiind cine voteaza cu comunistii, cred ca presedintele Voronin nu va indrazni sa foloseasca aceasta decizie in favoarea pentru adoptarea unei decizii transante si principiale, gen Mihai Saakasvili in solutionarea conflictului trasnistrean."

Nantoi mai spune ca "Voronin nu va avea curajul sa foloseasca aceasta decizie pentru modificarea formatului de negocieri, care a devenit din start o capcana pentru Moldova, prin implicarea comunitatii internationale, dar si a formulei trupelor de mentinere a pacii, care au devenit trupe de graniceri ai regimului ilegal de la Tiraspol".

Decizia Curtii Europene, care condamna Rusia pentru sustinerea regimului separatist in Republica Moldova ar trebui sa devina un instrument forte in politica externa a Chisinaului, spun observatorii.

In baza acesteia, Republica Moldova poate sa ceara acum implicarea activa a Uniunii Europene, Statelor Unite si chiar NATO in solutionarea conflictului transnistrean, prin exercitarea presiunii asupra autoritatilor de la Moscova de a-si retrage trupele si armamentul din Transnistria, dar si de a demonta regimul ilegal de la Tiraspol.

Ministerul de Externe al Rusiei se declara nedumerit de citez "inconsecventa, caracterul contradictoriu, subiectivismul si angajarea politica de care a dat dovada Curtea Europeana a Drepturilor Omului".

Externele de la Moscova califica drept falsa afirmatia Curtii ca pe teritoriul Transnistriei se aplica jurisdictia Federatiei Ruse si insista asupra faptului ca "prezenta celor cateva sute de militari rusi" nu poate servi drept instrument de "control" asupra Transnistriei.

Totodata, ministerul de externe de la Moscova spune ca Rusia va onora decizia Curtii Europene, chiar daca o califica drept "eronata si politizata".

Sursa: BBC

Ministerul Afacerilor Externe saluta hotararea pronuntata joi, 8 iulie, de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Ilascu, Lesco, Ivantoc si Petrov-Popa.

Ministerul Afacerilor Externe isi exprima speranta ca aceasta decizie va contribui la remedierea situatiei reclamantilor, in special in cazul lui Andrei Ivantoc si a lui Tudor Petrov-Popa, aflati inca in detentie ilegala la Tiraspol. In acest sens, ne exprimam satisfactia fata de faptul ca hotararea Curtii impune in mod explicit si ferm eliberarea de urgenta a celor doi.
Romania a intreprins demersuri constante si hotarate in vederea eliberarii reclamantilor.

In luna ianuarie a acestui an, Agentul guvernamental roman a solicitat Curtii dispunerea de masuri urgente pentru remedierea situatiei grave in care se gasea Andrei Ivantoc, iar Curtea a aprobat aceasta solicitare.

Demersurile statului roman in acest caz au avut in primul rand in vedere faptul ca trei dintre reclamanti (Ilie Ilascu, Andrei Ivantoc si Alexandru Lesco) sunt cetateni romani. De altfel, avand in vedere aceasta calitate, in 2001, Curtea a solicitat, in baza art. 36 alin. 2 din Conventie, transmiterea unui punct de vedere de catre statul roman.

Raspunsul statului roman s-a intemeiat pe dreptul international si pe imperativul respectarii drepturilor fundamentale ale reclamantilor. Prin decizia din 8 iulie 2004, CEDO a consacrat faptul ca Transnistria nu este o zona de non-drept unde incalcarile Conventiei Europene a Drepturilor Omului nu raman nesanctionate.

Sursa: MAE