EurActiv - Stiri, politici europene & Actori UE online

>> Institutiile romanesti care se ocupa de administrarea fondurilor de la Uniunea Europeana se bucura de mult mai putina incredere decat Delegatia Comisiei Europene. Prin urmare, concluzia logica pare sa fie ca banuielile privind comiterea unor fraude in distribuirea de fonduri se nasc din cauza neincrederii in institutiile romanesti implicate, cum ar fi ministerele, Agentiile SAPARD, primariile, consiliile judetene, prefecturile si ADR-urile, mai mult decat in institutiile europene.

Note bune pentru Delegatie, proaste pentru Guvern

>> Existe foarte putine indoieli in randul publicului larg in ceea ce priveste corectitudinea comportamentului Delegatiei Comisiei Europene privind distribuirea de fonduri de la Uniunea Europeana. Exista insa destul de multe indoieli cu privire la corectitudinea Guvernului Romaniei. In tabelul de mai jos sunt indicate procentajele si valorile mediane pentru masura in care reprezentantii celor patru grupuri cuprinse in cercetare s-au declarat de acord cu cele doua afirmatii din tabel.

>> Convingerea privind comportamentul corect al Delegatiei inregistreaza nivelul cel mai ridicat in randul autoritatilor locale (100%) si cel mai scazut in randul publicului larg (75%)

>> Aproximativ una din zece persoane (11%) considera ca Delegatia Comisiei Europene este implicata in aranjamente necinstite legate de distribuirea fondurilor. Impresiile lor se bazeaza pe informatiile din presa (26%) si pe experienta proprie privind prezenta coruptiei in toate sectoarele societatii romanesti (42%)

>> Aproximativ patru din zece persoane (43%) suspecteaza Guvernul de implicarea in unele aranjamente necinstite. Aceste banuieli se bazeaza din nou pe nivelul ridicat de coruptie general si pe relatarile din presa.

>> In general, membrii publicului larg care si-au format o parere proasta despre Delegatia Comisiei Europene sunt mai degraba barbati tineri (intre 18-29 ani), cu un nivel ridicat de educatiei, din mediul urban, in special din Bucuresti.

Romania indeplineste criteriile de aderare la Uniunea Europeana?

>> Publicul roman este de parere ca aderarea la Uniunea Europeana va depinde in primul rand de eradicarea

coruptiei (48%), imbunatatirea nivelului de trai (34%) si reducerea somajului (16%).

>> Romanii sunt constienti de faptul ca Romania nu a reusit sa indeplineasca in aceeasi masura toate criteriile

de aderare la Uniunea Europeana. Exista doua criterii pe care marea majoritate a tuturor grupurilor tinta le

considera indeplinite. Acestea sunt libertatea presei si drepturile minoritatilor.

STUDIUL PE SCURT

Gasiti aici studiul integral

Acest studiu a urmarit urmatoarele obiective fundamentale: (1) de a stabili ce cred romanii despre modul in care isi indeplineste indatoririle Delegatia Comisiei Europene fasa de misiunea sa declarata; (2) de a studia daca romanii sunt de parere ca in administrarea fondurilor europene se comit fraude; si (3) de a analiza daca Delegatia Comisiei Europene este perceputa ca fiind responsabila pentru neregulile comise in legatura cu

distribuirea fondurilor Uniunii Europene.

(1) Din cercetarea IRSOP a reiesit ca publicul larg, reprezentantii IMM, ai ONG-urilor si ai autoritatilor locale au o atitudine deosebit de favorabila fata de Uniunea Europeana si Delegatia Comisiei Europene.

Romanii par sa cunoasca foarte bine doua dintre principalele misiuni ale Delegatiei Comisiei Europene:

(a) informarea institutiilor europene de la Bruxelles cu privire la evolutia situatiei din Romania si (b)

colaborarea cu Guvernul Romaniei in ceea ce priveste administrarea fondurilor de pre-aderare. Cea de-a treia misiune, aceea de a-i informa pe romani despre Uniunea Europeana, este mai putin cunoscuta de romani.

Mai important insa decat masura in care este cunoscuta misiunea Delegatiei in Romania este modul in care romanii percep Delegatia ca institutie publica a Uniunii Europene. In principiu, ei sunt de parere ca Delegatia este o institutie onesta si demna de incredere. Increderea este un factor important. Delegatia Comisiei Europene nu ar putea sa functioneze in mod adecvat daca nu s-ar bucura de cel putin un nivel minim de incredere din partea publicului. Din cercetarea IRSOP reiese ca Delegatia Comisiei Europene se bucura de un nivel foarte ridicat de incredere. Aceasta permite Delegatiei Comisiei Europene sa-si afirme mai puternic rolul public in Romania si sa obtina un sprijin tot mai mare ca urmare a succesului actiunilor intreprinse.

2) Romanii sunt convinsi ca distribuirea de fonduri europene este asociata cu frauda si coruptia. Impresiile lor sunt formate de informatiile din presa si de experienta personala pe care o au in viata lor de zi cu zi in legatura cu coruptia. Persoanele intrebate cunosc bine scandalurile de coruptie care s-au produs pe parcursul ultimelor 12 luni, iar aceste scandaluri nu au facut sa mareasca suspiciunile privind fraudele comise. Deoarece coruptia este un fenomen cu care au avut de-a face foarte multe persoane, majoritatea covarsitoare a celor intrebati sunt de parere ca coruptia este prezentata pe scara larga si in domeniul finantarilor oferite de Uniunea Europeana.

(3) Desi relatarile din presa au fost adesea destul de ambigue in ceea ce priveste rolul diferitilor factori in folosirea incorecta a fondurilor de la Uniunea Europeana, romanii nu banuiesc Uniunea Europeana sau Delegatia de comiterea unor nereguli. Cercetarea IRSOP nu a identificat nici un fel de dovezi privind faptul ca relatarile din presa privind fraudele comise in legatura cu bugetul Uniunii Europene ar fi avut vreun impact negativ asupra imaginii Delegatiei. Insa relatarile despre fraudele comise au avut un impact asupra perceptiei si increderii publicului privind institutiile romanesti implicate in distribuirea fondurilor.

Majoritatea romanilor este de parere ca in primul rand Guvernul si institutiile implicate in distribuirea fondurilor sunt responsabile pentru fraudele si abuzurile comise in legatura cu fondurile Uniunii Europene, iar noile scandaluri care ar mai putea aparea in presa ar putea duce la scaderea pe mai departe a increderii opiniei publice in autoritatile publice romane.

STUDIUL: Alte aspecte importante

In afara de aspectul grav al coruptiei, sondajul a urmarit mai multe aspecte cu privire la alocarea fondurilor europene :

1. Notorietatea organizatiilor internationale care ofera fonduri Romaniei

>> In randul persoanelor intrebate s-a constatat un nivel relativ ridicat de cunoastere a finantarii acordate Romaniei din partea Uniunii Europene. Una din patru persoane (23%) au mentionat spontan Uniunea Europeana printre organizatiile internationale care acorda fonduri Romaniei (rememorare spontana), iar peste doua treimi (69%) au recunoscut Uniunea Europeana ca organizatie care acorda fonduri dintr-o lista de organizatii internationale (rememorare asistata). Nivelul de cunoastere al finantarii acordate de catre Uniunea Europeana este aproximativ acelasi cu nivelul de cunoastere al finantarii din partea Bancii Mondiale si a FMI.

>> Denumirile Phare si Sapard sunt destul de bine cunoscute in randul publicului larg. Opt din zece persoane (78%) au auzit de Phare, iar sapte din zece (70%) au declarat ca au auzit despre SAPARD (rememorare asistata). Insa in afara de aceste denumiri, cele mai multe persoane stiu foarte putine lucruri despre aceste programe.

>> Atunci cand au fost intrebati daca stiu de unde vin fondurile pentru aceste programe, majoritatea persoanelor au declarat ca nu stiu acest lucru. Doar o treime dintre ei (32%) au mentionat Uniunea Europeana.

>> Nu sunt foarte multi cei care par sa stie cine se ocupa de distribuirea fondurilor de la Uniunea Europeana catre beneficiarii din Romania. Printre membrii publicului larg, reprezentantii IMM-urilor, ONG-urilor si ai autoritatilor locale care cunosc mai multe lucruri despre aceste probleme, impresia dominanta este ca de administrarea fondurilor europene raspunde Guvernul Romaniei, inclusiv Ministerul Finantelor si Ministerul Integrarii Europene.

>> Aproape jumatate din reprezentatii publicului larg (47%) si ai IMM-urilor (45%) nu stiu cui ii revine sarcina de a verifica modul in care sunt utilizate fondurile Uniunii Europene. Majoritatea ONG-urilor conside

Articole legate de acelasi subiect

8 martie aduce aminte ca discriminarea de gen exista, inca, in Europa | 7 Martie 2008

Bulgarii intra cu buzunarele goale in UE | 21 Decembrie 2004

Romanii spera un an mai bun | 21 Decembrie 2004