Banii trimisi din strainatate - fenomen social Migratie forta de munca Cetatean UE : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Cetatean UE > Migratie forta de munca > Banii trimisi din strainatate - fenomen social

Banii trimisi din strainatate - fenomen social

Publicat: 17 Iulie 2006

Remitantele, bani trimisi familiei de romanii plecati sa munceasca in strainatate, au efecte negative asupra indicilor inflatiei, dar pozitive asupra standardului de viata al beneficiarilor. 5,6% din PIB-ul anului 2005 a provenit din remitante. 40% din banii trimisi din strainatate ocolesc canalele oficiale de transmitere. [EurActiv.ro]

08:00

Pe cont propriu, M.N. admite ca ar fi continuat sa traiasca de la o zi la alta, blocat intr-o serie de slujbe ce ii aduceau putin peste salariul minim pe economie - in sase ani, el a lucrat intr-o brutarie, pe un santier, ca sofer pentru un depozit si supraveghetor la o sala de Internet in Bucuresti.

Dar banii primiti de la mama lui, plecata din 2002 la munca in Spania, l-au ajutat atat sa isi mareasca venitul, cat si sa munceasca din placere. In urma cu doi ani, el si-a deschis din banii economisiti o firma ce ofera conectare la Internet - in luna iunie, reteaua numara 200 de abonati.

Banii primiti, intre 150 si 350 de euro la inceputul fiecarei luni, provin din cei aproximativ 1000 de euro pe luna castigati de mama sa ca menajera.

"Am facut o investitie in retea, sa zicem, dar nu am bani pusi deoparte, daca maine reteaua dispare, ma intorc la aceeasi situatie de acum cativa ani", spune M.N., 31 de ani.

"Nu stiu ce fac cu banii", adauga el in apartamentul sau modernizat, dar plin de cabluri, piese de calculator si zumzetul neincetat al serverelor de retea. In ultimii ani, M.N. si-a modernizat apartamentul, de la instalarea unui aparat de aer conditionat, pana la gresie, termopan, masina de spalat si o serie de alte produse electrocasnice.

M.N. nu este singurul roman ai carui bani primiti de la rudele plecate la munca in strainatate se duc pe nerasuflate.

In 2005, au intrat in tara 4,14 miliarde de euro, potrivit datelor Bancii Nationale, adica 5.6% din produsul intern brut, din remitante, bani trimisi de cele aproximativ doua milioane de romani care muncesc in strainatate.

Circa 65% din remitante se duc in consum, a spus Liviu Voinea, director de cercetare la Grupul de Economie Aplicata(GEA).

Studiile au aratat ca situatia este comuna tarilor din Europa de Sud-Est, unde numai 35% din remitante se duc in investitii, cum ar fi achizitii de terenuri sau actiuni, a spus Voinea in luna februarie la un seminar despre transferuri private si importanta lor in economie.

Rolul remitantelor in Romania este urias, a doua cea mai mare sursa de finantare externa, dupa investitiile straine directe (ISD) in economie.

Dar daca ISD, care in 2005 sunt estimate la 5.2 miliarde de euro, sunt investitii facute de companii straine in deschiderea sau dezvoltarea unor subsidiare in Romania, remitantele sunt fluxuri neinstitutionalizate care contribuie direct la bunastarea populatiei. Ele asigura un deficit de venituri, asigura accesul la servicii si sustin cresterea economică in tara de origine.

Totusi, ele nu sunt inca pe deplin valorificate.

Astfel, un studiu al Bancii Mondiale dat publicitatii la inceputul lunii iulie sustine ca remitantele promoveaza dezvoltarea serviciilor financiare in tarile de origine.

"Banii transferati prin institutii financiare ii ajuta pe cei care ii primesc sa acceseze alte produse si servicii financiare, cum ar fi credite si depozite bancare, in alte conditii greu de atins," potrivit studiului.

Totusi, "remitantele nu pot spori depozitele bancare daca sunt consumate imediat, sau daca cei care primesc acesti bani nu au incredere in institutiile bancare," mai spune studiul.

M.N. admite ca nu are incredere in banci, desi nu are motive serioase. "La mine banii se duc repede oricum, nu economisesc, dar si daca as face-o, tot acasa in sertar i-as tine," spune el.

In Romania, unde 50.8% din romanii plecati la munca in strainatate provin din mediul rural, inca neobisnuit cu sistemul bancar, predomina consumul. In primul trimestru al anului, consumul final al populatiei a crescut cu 10.9%, influentat in primul rand de cresterea cu 20.4% a vanzarilor in comertul cu amanuntul, potrivit datelor Institutului National de Statistica.

Raportul Bancii Mondiale mai spune ca simpla prezenta a remitantelor in sistem incurajeaza dezvoltarea financiara.

Cu toate acestea, directorul departmentului de statistica al BNR, Marian Mustareata, estima in urma cu cateva luni ca 40% din remitante intra in Romania prin canale informale (rude, prieteni).

"Facilitatile de transfer oficiale sunt foarte costisitoare si nu sunt corelate cu programe investitionale sau de dezvoltare," spune un raport din 2005 despre migratie al Societatii Academice din Romania, sau SAR. Raportul sprijina reducerea costurilor de transfer.

"Pe termen lung, aceasta ar asigura transferuri sigure pentru muncitorii migranti si ar contribui mai direct la cresterea economiei nationale, pastrand fondurile in sistemul bancar si stimuland consumul si creditul bancar."

Remitantele au crescut constant in ultimii ani - ele insumau 1,82 de miliarde euro in 2003, si 2,84 miliarde euro in 2004, potrivit datelor BNR.

Fara acesti bani, deficitul de cont curent al Romaniei ar fi fost de 14.6% din PIB, a spus Voinea. Oficialii romani estimeaza deficitul contului curent in 2005 la 8-9% din PIB.

"Desi aceste resurse monetare contribuie semnificativ la reducerea saraciei, ele nu pot contribui prin ele insele la dezvoltarea infrastructurii locale comune sau alte proiecte de dezvoltare de care au intr-adevar nevoie localitatile de
origine", potrivit unui raport SAR din 2005. "Fondurile trimise de migranti nu pot inlocui alte strategii de dezvoltare care ar trebui sa fie coordonate de institutiile centrale sau locale de dezvoltare".

L. Ilie

[EurActiv.ro]

Pe scurt despre remitante:
-- In 2005, banii trimisi in tara de romanii care muncesc peste granite au insumat 4.14 miliarde de euro, sau 5.6% din produsul intern brut;
-- BNR estimeaza ca circa 40% din remitante intra in tara prin mijloace informale (rude, prieteni)
-- Remitantele sunt a doua cea mai mare sursa de finantare externa, dupa investitiile straine directe (ISD) in economie. Fara ele, deficitul de cont curent al Romaniei ar fi fost de 14%.
-- Avantaje remitante: acopera un deficit de venituri, nevoi esentiale; asigura accesul la servicii, standard de viata; sustin cresterea economică in tara de origine
-- Dezavantaje remitante: alimenteaza inflatia; stimuleaza importurile; reduc interesul pentru munca si venituri al beneficiarilor
-- In februarie 2005, 9% din totalul gospodariilor declarau ca au cel putin un membru al familiei la munca in strainatate
-- Durata medie de sedere in strainatate este de 23 de luni

Surse: BNR, Grupul de Economie Aplicata, Organizatia Internationala pentru Migratie (OIM)

Remitente sociale
"Ideile, practicile si capitalul social care se transfera intre tarile sau comunitatile de destinatie si cele de origine. Aceastea pot afecta normele familiale, rolurile sexelor, identitatea claselor si raselor, participarea politica, economica si religioasa. Remitentele sociale asigura o contrapondere deloc neglijabila nivelului macro monetar si a fluxurilor culturale, si sunt esentiale pentru intelegerea modului in care migratia schimba vietile celor care raman acasa."
(Raport migratie, 2005, Societatea Academica din Romania, SAR)

Linkuri:
-- Raport SAR

-- Raport OIM

-- Raport al Bancii Mondiale

-- Pagina informativa OIM despre riscurile migratiei ilegale