Romania, catre UE si prin francofonie Transparenta Guvernare europeana : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Guvernare europeana > Transparenta > Romania, catre UE si prin francofonie

Romania, catre UE si prin francofonie

Publicat: 2 Octombrie 2006 @ 07:49

Cel de-al XI-lea Sommet al Francofoniei, organizat la Bucuresti, a fost o buna ocazie pentru Romania sa devina o voce activa pentru francofoni, in cadrul Uniunii Europene. [EurActiv.ro]

Foto: Sorin Lupsa / Administratia Prezidentiala

Pentru prima data in Europa Centrala si de Est, Sommet-ul Fracofoniei a aniversat, totodata, cea de-a 20-a intrunire a sefilor de stat si de guverne, vorbitori de limba franceza.
Faptul ca Bucurestiul a fost, de aceasta data, gazda evenimentului francofon constituie o buna dovada pentru extinderea Francofoniei catre Europa, in ultimii ani. Romania si Bulgaria au fost, in 1991, primele state est-europene prezente ca observatori la Sommet. Au urmat apoi Moldova in 1995, Albania, Macedonia si Polonia in 1997, Republica Ceha, Slovenia si Lituania in 1999, Slovacia in 2001 si, in final, Ungaria si Croatia in 2004. Tot in 2004, alte trei tari europene: Austria, Grecia si Andora s-au alaturat Francofoniei.

La ora actuala, Organizatia Internationala a Francofoniei (OIF) numara 21 de tari europene, membre sau observatoare, dintre care 11 sunt membre ale Uniunii Europene.
Prin consacrarea celui de-al 11-lea Sommet tehnologizarii informatiei in educatie, Francofonia vrea sa accelereze procesul de atingere a celui mai important obiectiv al mileniului: educatia pentru toti. Si, in acest sens, se fac eforturi pentru democratizarea accesului la tehnologia informatiei si comunicatii si reducerea faliei digitale intre nord si sud.

Sommet-ul din acest an si-a propus sa contribuie intens la obtinerea obiectivului strategic al Agendei Lisabona si anume, sa faca din Uniunea Europeana cea mai dinamica si competitiva economie bazata pe cunoastere din lume.
In urmatorii ani, Organizatia Internationala a Francofoniei (OIF) va fi tot mai prezenta in Uniunea Europeana, unde, in curand, vor fi 30 de tari membre, fata de 28 cate sunt prezent. Si aceasta evolutie pare logica, avand in vedere faptul ca cea mai mare parte a ajutorului social pentru dezvoltare al guvernelor lumii va fi orientat catre tarile mai putin dezvoltate, dintre care aproape jumatate sunt membre ale OIF.
De asemenea, OIF a decis sa faca demersuri ca limba franceza sa ramana una dintre limbile de circulatie in UE, alaturi de engleza si germana. In plus, Organizatia Internationala a Francofoniei a adoptat un plan pentru relansarea limbii franceze in institutiile europene. In Romania, 1300 de cadre specializate in probleme europene primesc deja cursuri de limba franceza finantate de OIF.

Pornind de la originea sa comuna cu limba franceza, Romania doreste sa devina o voce activa in cadrul Uniunii Europene. In prezent, un roman din cinci intelege limba franceza.

Pentru Abdou Diouf, secretarul general al Francofoniei, Sommet-ul din Bucuresti este o intrunire politica majora si o buna ocazie ca participantii sa-si clarifice conceptiile si perspectivele si sa contribuie astfel la relansearea cooperari inter-guvernamentale in domeniul educatiei. Abdou Diouf a mai subliniat ca acest eveniment va testa, cu aceasta ocazie, vitalitatea si bogatia Francofoniei din Europa de Est.

Referindu-se la temele principale ale Sommet-ului, secretarul general OIF a declarat: “Pentru Francofonie este o mare problema sa transforme in realitate deciziile luate de catre sefii de stat. Vreau ca acestea sa fie imediat puse in lucru, sa se faca un institut de invatamant la distanta. Vreau sa evoluam cat mai repede in legatura cu problema milenara a scolarizarii. As vrea sa spun ca, in privinta Libanului, toata comunitatea internationala se mobilizeaza pentru a permite Libanului sa fie reconstruit. OIF vrea sa actioneze foarte concret in domeniul refacerii si a

renovarii, a aprofundarii pe baza acestor alfabetizari”.

Secretarul de Stat pentru Francofonie, Cristian Preda, a evocat, de asemenea, dimensiunea politica a Sommet-ului si a specificat ca Bucurestiul a gazduit nu doar primul Sommet de acest gen din Europa, exceptand Franta, ci si primul Sommet dupa adoptarea noii harti a Francofoniei. El a mai adaugat ca OIF si-a propus sa obtina o mai mare influenta politica, iar Sommet-ul de la Bucuresti ar putea fi o sansa pentru confirmarea acestei intentii.

Intr-o conferinta de presa din 26 septembrie, Ministrul de afaceri externe Mihai-Razvan Ungureanu a adus in discutie, la randul sau, amprenta francofila trasata de Romania de-a lungul secolelor si originea sa comuna cu limba franceza. “Vom propune masuri concrete pentru introducerea masiva de noi tehnologii digitale in educatie” a mai adaugat ministrul Ungureanu in conferinta de presa.

Dominique Wolton, director of research la CNRS si membru al Francophonie High Council: "Pentru a mentine ideologia Francofoniei este necesara insusirea a patru limbi: limbile materne, regionale si doua limbi de circulatie internationala. Nu se poate vorbi de o comunicare universala fara un mare efort de traducere in toate limbile si in toate directiile. Fara traducere, nu poate exista un viitor!”

Presedintele Basescu a apreciat ca Sommet-ul a oferit tarilor participante sansa de a-si impartasi puncte de vedere si de a-si manifesta solidaritatea fata de state care au nevoie de ea si care „trebuie sa o primeasca de la tari surori francofone”.

- Articolul in engleza

- Articolul in franceza

Linkuri: