Scaderea nivelului de trai, somajul, incertitudinea si stresul sunt factori specifici perioadei de tranzitie. De asemenea, dupa unii specialisti, evolutiile recente ale natalitatii nu sunt straine de o percepere diferita a existentei care ajunge sa fie caracterizata de individualism si de societatea de consum, reprezentand, in acelasi timp, o componenta a unui proces mai larg de schimbare demografica si psiho-sociala care este cunoscut sub denumirea "de a doua tranzitie demografica". 

In Grecia, ca de altfel in toata lumea, a avea copii nu mai este obligatoriu pentru o mare parte din populatia adulta. "Nu s-a mai intamplat pana acum ca faptul de a nu avea copii sa fie o optiune atat de legitima pentru femeile si barbatii din atat de multe societati", spune Catherine Hakim, care studiaza fenomenul la London School of Economics. Fenomenul are loc in tari diferite cultural precum Elvetia sau Singapore, Canada sau Coreea de Sud, tinerii isi prelungesc perioada fara copii pana dupa ce au implinit 30 de ani sau chiar 40 si dupa.

Un segment destul de important se decid a nu face copii deloc. 30% dintre femeile care au absolvit o univesitate in Vestul Germaniei decid sa nu conceapa copii si fenomenul se extinde si la barbatii din clasa de mijloc fara studii universitare. In Marea Britanie, numarul femeilor fara copii s-a dublat in ultimii 20 de ani. In Japonia, unde rata natalitatii este in jur de 1.25, 56% dintre femeile de 30 de ani nu au copii, procent care a crescut de la 24% cat era in 1985. "Daca devin sau nu mame, ele schimba viitorul Japoniei", spune Miho Iwasawa de la Institutul National pentru Cercetarea Populatiei din Japonia.

Trendul acesta a dat nastere unei noi culturi a adultilor fara copii. In Marea Britanie, exista o piata in continua extindere a cartilor pentru adultii fara copii, cele de genul "N-am copii si ma simt excelent", despre care jurnalista Nicki Defago spune ca a scris-o pentru femeile care se hotarasc sa nu aiba copii care trebui sa stie ca este perfect normal sa nu isi doreasca copii daca asta simt.

In Japonia a devenit un obicei destul de des intalnit printre cuplurile care nu au copii sa "investeasca" intr-un animal de companie. O gama de produse pentru animalele de companie poate fi intalnita pe piata japoneza. Honda, marele producator japonez de autoturisme, pregateste noi masini care in loc de scaun pentru copii sa aiba scaune pentru caini, un designer chiar a gandit un loc special in masina pentru pechinezi.

In Australia, agentii imobiliari se concentreaza asupra proprietatilor destinate cuplurilor fara copii, o industrie in continua crestere. Cuplurile fara copii au de obicei o putere mare de cumparare si reusesc sa investeasca in proprietati imobiliare precum Manhattan si centrul Londrei. Un recent studiu britanic arata ca valoarea casei scade cu 5 procente daca zona are vecini cu multi copii. Hotelurile incep sa isi diversifice oferta in ceea ce priveste cuplurile fara copii. Statiunea italiana La Venduta isi face reclama cu urmatorul slogan "Vacanta ta toscana nu va fi deranjata de galagia copiilor. In Roma destul de multe restaurante sugereaza ca copiii nu sunt bine veniti, foarte multe din restaurante preferand sa isi spuna cluburi si sa restrictioneze accesul celor sub 18 ani.

Germania are cea mai redusa natalitate din Europa

Rata natalitatii din Germania este acum cea mai redusa din Europa, la nivelul de 8,6 la mie. Mai putine casatorii, mai putini nou nascuti si mai multe decese in Germania - acesta este rezultatul unei noi statistici federale.

Oficiul Federal de Statistica de la Wiesbaden a ajuns la acest bilant: anul trecut in Germania au murit mai multi oameni decat s-au nascut, 830.000 de decese, versus 686.000 de nasteri, deci diferenta dintre decese si nasteri este de aproximativ 144.000. Doar 388.000 de casatorii au fost incheiate, deci 1,9 la suta mai putine decat anul trecut. Pe cand in anul 1990 avusesera loc 516.000 de casatorii.

In 2005 in Germania s-au nascut cu 2,8 la suta mai putini copii decat anul precedent - doar in anul 2003 s-au nascut si mai putini copii. Ceea ce sperasera multi politicieni nu s-a adeverit: anume faptul ca imigratia sa compenseze aceste deficite - anul trecut doar 79.000 de persoane au venit in Germania.

Japonia se confrunta cu un declin demografic major

Gwynne Dyer, jurnalist independent londonez ale carui articole sunt publicate in 45 de tari, semneaza in editia din 5 august a cotidianului "The Jordan Times" un articol in care ia in discutie situatia ingrijoratoare a ratei natalitatii din Asia de Est, in general, si din Japonia, in particular. In acelasi timp, articolul realizeaza o paralela intre situatia natalitatii din Japonia si cea din tarile europene. Poporul japonez este constient de multa vreme de faptul ca situatia demografica a tarii lor se va inrautati, insa nimeni nu se astepta ca aceasta agravare sa survina atat de curand. Populatia japoneza a intrat intr-un declin ingrijorator, preconizandu-se o scadere cu inca 60.000 de persoane pana la sfarsitul acestui an si urmand ca in viitorii cativa ani acest declin sa se accelereze.

Situatia este similara in intreaga Asie de Est. Saptamana trecuta, Biroul National pentru Statistica din Seul a anuntat ca indicele fertilitatii in Coreea de Sud - numarul de copii pe care ii are, in medie, o femeie de-a lungul vietii - a scazut la 1,16 fiind astfel chiar mai mica decat cea a Japoniei. China pare sa se afle intr-o situatie mai buna, cu un indice al fertilitatii de 1,7, insa aceasta poate fi inselatoare, pentru ca exista un surplus de 15 la suta de baieti fata de numarul fetelor in grupurile cele mai tinere ale populatiei.

Populatiile tuturor acestor tari vor incepe sa scada dramatic prin generatiile urmatoare.

Cea mai evidenta explicatie este aceea potrivit careia tarile Asiei de Est, pe masura ce isi educa populatiile si se transforma in societati dezvoltate, urmeaza, in definitiv, calea popoarelor europene. Italia, spre exemplu, are un indice total al fertilitatii de doar 1,4 iar Rusia de doar 1,3. Daca aceasta tendinta va persista, pana la mijlocul acestui secol vor exista cu 15 milioane mai putini italieni si cu 40 de milioane mai putini rusi. Insa aceasta explicatie evidenta este, probabil, eronata, intrucat nu toate tarile dezvoltate au rate ale natalitatii scazute.

In tarile care au atras un numar mare de imigranti, cum ar fi SUA, Canada si Australia, populatia va continua sa creasca sau sa ramana, macar, stabila, insa situatia acestor tari nu este relevanta pentru cazul Asiei de Est.

China, Japonia sau Coreea ar putea atrage cu usurinta imigranti, insa nu i-ar putea integra: cetatenii acestor tari nu pot crede, pur si simplu, ca un nou-sosit din Filipine, Iran sau Etiopia ar putea deveni vreodata un membru perfect integrat al societatii-gazda. Cu toate acestea, unele tari europene isi mentin nivelul populatiei fara sporul oferit de imigrare.
Indicele fertilitatii din Franta este de 1,9 si constituie unul dintre exemplele cele mai graitoare. In sine, cifra nu este suficienta pentru a mentine populatia la un nivel stabil pe termen lung, in conditiile in care rata de "inlocuire" este de 2,2, insa este suficient de mare pentru ca un influx relativ mic de imigranti sa poata asigura o crestere sustinuta a populatiei.

Populatia franceza, care se apropie acum de 60 de milioane, va ajunge, potrivit estimarilor, la nivelul de 63,5 milioane pana in anul 2025. In acest context, se ridica intrebarea: Ce fac francezii pentru a mentine aceasta crestere?
Franta si Japonia sunt ambele tari industrializate, urbanizate, cu populatii extrem de bine educate si au servicii sociale generoase. Atat in Franta, cat si in Japonia, cresterea unui copil este costisitoare, conditiile enumerate mai sus provocand fluctuatii in rata natalitatii din cele doua tari.

Populatia Japoniei aproape ca s-a dublat in jumatatea de secol de dupa 1945, crescand de la 70 la 125 de milioane. Daca recenta tendinta de scadere se va mentine, populatia japoneza va atinge din nou nivelul de 70 de milioane inainte de sfarsitul acestui secol. Populatia Frantei, pe de alta parte, numara deja 40 de milioane in anul 1840, insa s-a oprit din crestere timp de un secol, in principal deoarece Franta ramasese o tara predominant rurala iar generatiile de fermieri au preferat sa nu faca multi copii pentru a mentine proprietatile unite. Apoi, urbanizarea postbelica rapida a Frantei a pus capat acestei obsesii pentru pamant, iar in ultima jumatate de secol populatia a crescut de la 40 la 60 de milioane si continua sa creasca intr-un ritm relativ lent.

Cea mai semnificativa diferenta dintre Franta si Japonia consta in statutul femeilor. Femeile din Japonia au un statut inferior in familie, iar in afara cazurilor izolate, au un statut inferior si in cadrul pietei locurilor de munca - fiind asteptat din partea lor sa isi paraseasca locul de munca dupa ce se casatoresc. In consecinta, ele au intrat, efectiv, in greva: varsta medie a unei femei care se casatoreste creste in fiecare an cu cateva luni, iar rata natalitatii a suferit o prabusire.

In Franta, pe de alta parte, situatia familiei traditionale dominate de barbat este cu totul alta: aproape jumatate dintre copiii francezi sunt nascuti "din flori", in afara casatoriei, noul stil de viata familiala oferind femeilor mai multa libertate, in timp ce asigura, in continuare, un mediu de viata de incredere pentru copii. Principala modalitate prin care aleg femeile sa foloseasca aceasta libertate este aceea de a ramane in campul muncii: 80 la suta dintre femeile franceze cu varste cuprinse intre 24 si 49 de ani muncesc - cea mai mare rata a femeilor care aleg sa munceasca din UE.

Nu este vorba doar despre bani: principalul aspect al acestei probleme este reprezentat de independenta si de satisfactiile oferite de viata. Guvernul francez ajuta femeile prin ingrijirea gratuita a copiilor - chiar si pentru copiii cu varste foarte mici -, prin oferirea unor tabere subventionate in perioada vacantelor scolare, prin scutirea de impozite si prin oferirea unor alocatii familiilor numeroase; insa exista si tari care ofera inlesniri asemanatoare, fara ca acestea sa aiba un efect imbucurator asupra ratei natalitatii.

Familia cu trei copii constituie in continuare un lucru normal in cadrul clasei de mijloc din Franta, intrucat femeile franceze nu simt ca sunt nevoite sa aleaga intre a fi mame si a trai o viata adevarata in afara casei.
Din aceasta situatie nu se pot trage invataminte imediate pentru societatile din Asia de Est, schimbarea mentalitatii putandu-se realiza doar intr-o perioada indelungata de timp. Pentru multe dintre tarile care se afla in "tranzitie demografica" si se straduiesc sa isi reduca rata de natalitate la 3,00 sau chiar 4,00, toate aceste probleme par indepartate si pur ipotetice. Insa lectia care poate fi invatata de intreaga lume este urmatoarea: pentru ca rata natalitatii sa se pastreze intre limitele normalitatii, statutul femeii trebuie sa se bucure de atentia pe care o merita.

Cum sta Romania in privinta noilor nascuti?

De la 2,2 copii la o femeie in 1989, valoare cu putin superioara celei necesare unei inlocuiri simple a generatiilor, indicele fertilitatii totale a coborat la doar 1,3 copii la o femeie in anul 1995 si s-a mentinut cu usoare variatii la acest nivel in anii urmatori. Altfel spus, modelul de fertilitate din ultimii 10 ani arata o scadere de aproape „un copil la o femeie" fata de ultimele decenii ale perioadei comuniste.

Factorii de scadere ai natalitatii sunt multiplii si evidentiati in parte de numerosi analisti in domeniu:
- emanciparea femeii si participarea crescanda a acesteia la activitati economice in afara gospodariei;
- cresterea duratei si nivelului educatiei;
- slabirea influentei normelor culturale;
- mobilitate sociala in crestere;
- costul ridicat al copilului;
- reducerea functiei economice a copilului si indeosebi a rolului sau in securitatea economica a persoanelor varstnice;
- aparitia mijloacelor contraceptive moderne etc.

Noile realitati economice si sociale si-au adus si ele contributia asupra evolutiei descendente si apoi mentinerii la un nivel scazut a natalitatii. Scaderea nivelului de trai, somajul, incertitudinea si stresul sunt factori specifici perioadei de tranzitie. De asemenea, dupa unii specialisti, evolutiile recente ale natalitatii nu sunt straine de o percepere diferita a existentei care ajunge sa fie caracterizata de individualism si de societatea de consum, reprezentand, in acelasi timp, o componenta a unui proces mai larg de schimbare demografica si psiho-sociala care este cunoscut sub denumirea „de a doua tranzitie demografica". 

Pe langa scaderea fertilitatii, aceasta noua tranzitie este insotita si de schimbari in atitudini si comportament asupra casatoriei, coabitarii, divortului, copiilor nascuti in afara casatorie. Cand scaderea natalitatii ori mentinerea unui nivel scazut al fenomenului se instaleaza pe o lunga perioada de timp, intervine deteriorarea structurii pe varste a populatiei. Cu alte cuvinte, nu scaderea in sine a numarului populatiei este evolutia cea mai ingrijoratoare, ci faptul ca acestei evolutii i se asociaza o degradare continua a structurii pe varste.

Rata natalitatii in Romania este in crestere, in anul 2004, inregistrandu-se 10 nascuti vii la mia de locuitori, fata de 9,8 la mie, inregistrati in 2003 si 9,7 la mie in 2002. Institutul National de Statistica sustine ca motivele acestei crestere ar fi Legea 19/2000, privind sistemul de pensii si asigurari sociale. Potrivit acestei institutii, cresterea natalitatii reprezinta un semnal pozitiv in stoparea declinului de populatie inregistrat in ultimul deceniu. In 2004, in Romania s-au nascut 216.261 de copii vii, cu 3.802 mai multi decat in 2003. O treime din acesti copii s-au nascut in primii doi ani de casatorie a parintilor. Numarul nou-nascutilor baieti este mai mare decat al fetelor cu 6.857, existand un raport de 106,6 baieti la 100 de fete.

Consilierul ministrului Sanatatii, dr. Alin Stanescu, a declarat ca desi natalitatea este in crestere, mortalitatea infantila continua sa fie mai mare, diferenta inregistrata fiind semnificativa. Spre exemplu, in 2004, au fost inregistrate 23 de decese la mia de nascuti. Rata mortalitatii infantile este dubla in Romania fata de cea din Rusia sau Republica Moldova. De asemenea, un alt fenomen ingrijorator este scaderea indicelui fertilitatii, care, in momentul de fata este de 1,3 nascuti pe femeie.

Conform Centrului de Calcul si Statistica Medicala al Ministerului Sanatatii, in Bulgaria rata natalitatii este de 8,62 la 1.000 de locuitori, in Austria 9,28; Germania 9,33; Ungaria 9,53; Polonia 9,79; Portugalia 11,75; Albania 16,18.

Surse alternative: Newsweek, BBC, The Jordan Times, UNFPA

Beyond Babies

Japonia se confrunta cu un declin demografic major

Germania are cea mai redusa natalitate din Europa

[EurActiv.ro]