Reducerea barierelor birocratice care conduc la coruptie in vama este un proiect finantat prin programul Global Opportunities Fund, administrat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti. Centrul de Analiza si Dezvoltare Institutionala a comandat CURS o cercetare privind dimensiunile birocratiei si coruptiei in sistemul vamal romanesc.

Au fost intervievati 80 de functionari vamali si 121 reprezentanti ai unor firme cu activitati legate de vama (importatori, exportatori, transportatori, firme de expeditie si comisionari in vama).

O parte dintre rezultatele sondajului
printre vamesi:

- documentele indicate ca oferind cele mai mari oportunitati de plati neoficiale in vama sunt: factura externa – 17%, certificatul de origine - 11%, declaratia de valoare in vama - 10% si certificatul de conformitate – 7%

- 22% considera ca exista oportunitati de plati neoficiale catre functionari vamali pentru scurtarea timpului de efectuare a vamuirii; 20% pentru a compensa lipsa unui document necesar vamuirii, 16% pentru acordarea unei incadrari tarifare avantajoase, desi ilegale, 9% pentru o incadrare tarifara corecta, dar neacceptata de autoritatea vamala, iar 11% pentru acordarea de scutiri de la plata taxelor vamale, intemeiate legal sau nu.

- media salariului lunar al unui functionar vamal, incluzand sporuri si bonusuri a reiesit la echivalentul a 262 EURO/luna, considerat insuficient de 48% dintre functionarii intervievati pentru acoperirea nevoilor de trai primare.

printre firme:

- 22%  nemultumite si extrem de nemultumite de activitatea autoritatilor vamale
- 69% afirma in schimb ca activitatea vamilor este mai eficienta decat acum 2 ani
- 20% spun ca functionarul vamal intarzie sau opreste o operatiune vamala daca nu primeste o plata neoficiala
- firmele indica oportunitati pentru plati neoficiale la prezentarea urmatoarelor documente dupa cum urmeaza: 33% -  certificatul de origine, 29% - documentul de plata a taxelor si comisionului vamal, 28% - certificatul de analiza, 25% - factura externa si declaratia de valoare in vama, 24% - fisa de securitate a produsului/ADR.
- 24% au cunostinta de plati neoficiale pentru probleme legate de certificatul de calitate si factura externa, 23% - pentru declaratia de valoare in vama, 21% - pentru certificatul de origine, 22% - pentru declaratia sumara, 20% - pentru carnetul TIR/ATA
- 17% dintre firme gasesc justificate platile informale pentru scurtarea timpului de efectuare a vamuirii, 11% - pentru a compensa lipsa unui document necesar vamuirii si pentru rezovarea favorabila a unei petitii, 10% - pentru obtinerea/prelungirea unei autorizatii
- 10% dintre firme fac frecvent plati neoficiale catre functionari vamali, alte 10% - uneori iar 12% - rareori.
- Dintre firmele care au facut plati neoficiale, 26% le-au facut direct ofiterului vamal responsabil, 28% - prin intermediul comisionarului in vama, iar 20% - prin interpusi
- Media platilor neoficiale catre functionari vamali anul trecut a fost de 139 plati/an, cu o valoare medie/plata de 83 EURO
- 27% considera ca in prezent exista coruptie multa si foarte multa in vama, comparativ cu 60% - care considera ca acum 2 ani exista coruptie multa si foarte multa in vama
- 58% dintre firme considera ca reglementari le vamale interpretabile si salariile mici ale functionarilor vamali conduc la coruptie in vama; in acelasi sens, 51% indica ineficienta justitiei si 50% - masuri insuficiente de control intern
- doar 4% au facut reclamatie privind coruptia cu care s-au confruntat in vama

Anexa privind Romania la Raportul de monitorizare din septembrie 2006 remarca faptul ca ANV a efectuat in mai si iunie 42 de controale ale personalului propriu, aplicand sanctiuni disciplinare pentru 41 de angajati si trimitand un dosar la DNA pentru investigatii penale. In plus, in urma unor actiuni ale DGA si DNA 30 de lucratori vamali au fost arestati in luna septembrie.

In alta ordine de idei, raportul Doing Business 2007 al Bancii Mondiale si International Financing Corporation (IFC), care plaseaza Romania ca al doilea cel mai eficient reformator dintre 175 de economii, releva faptul ca principalii indicatori privind comertul exterior sunt destul de apropiati in cazul Romaniei si al tarilor membre OECD. De exemplu, numarul de zile necesar unui import este de 14 zile in Romania, comparativ cu 12,2 zile in tarile OECD, in timp ce media generala in regiune este de 37,1 zile.

Rezultatele sondajului de fata confirma in general trendul descrescator al coruptiei in vami: timpul necesar vamuirii a scazut la jumatate comparativ cu 2004, doar jumatate din firmele care afirma ca exista multa si foarta multa coruptie in vama in 2004 isi mentin opinia si in 2006, iar frecventa cazurilor de plati neoficiale catre functionari vamali a scazut de asemena la jumatate comparativ cu 2004. Dincolo de aceste aspecte incurajatoare, persista probleme care tin in egala masura de dimesiunile coruptiei in vama si de mecanismele prin care aceasta se desfasoara. Pentru ca masurile de combatere a coruptiei sa fie realiste si aplicabile, se impun cateva observatii  generale:

Principala problema care va aparea dupa integrarea europeana va fi legata de capacitatea ofiterilor vamali din Romania de a aplica uniform si corect legislatia comunitara in domeniu; nefiind inca asimilata suficient deopotriva de vamesi si de firme, aceasta poate conduce la continuarea practicilor de coruptie in vama.

Sondajul a fost conceput pentru a servi ca baza empirica pentru elaborarea unor masuri de scadere a birocratiei si coruptiei in vama romana. El va rezulta intr-un set de masuri elaborate de echipa proiectului impreuna cu reprezentantii Autoritatii Nationale a Vamilor - ANV si a altor institutii publice relevante.

Sursa: ANV