In Romania, piata de lobby este putin dezvoltata, iar lobby-ul si activitatile de advocacy sunt asimilate, la nivelul opiniei publice, cu traficul de influenta.

E nevoie de transparenta

Cind in noiembrie 2005, Comisarul european pentru audit, antifrauda si probleme administrative, Siim Kallas, lansa o initiativa pentru transparenta, grupurile de lobby la nivel european primeau asigurari ca activitatea lor se va baza pe auto-reglementare si ca nu va exista nici o initiativa oficiala a Bruxelles-ului in acest sens.

Astazi insa, situatia pare ca s-a schimbat destul de mult. Lobby-istii din spatiul Uniunii Europene se tem ca liderii UE vor adopta reglementari stricte in acest domeniu, ca reactie la doua reclamatii care au expus vidul legislativ in sfera firmelor de relatii publice.

Lobby vs. trafic de influenta

Activitatea de lobby desemneaza influentarea legitima a deciziilor politice, prin activitati de comunicare profesionist realizate, care implica expertiza legislativa, tehnici discursive si abilitati strategice.

Traficul de influenta desemneaza primirea ori acceptarea de bani sau alte foloase materiale, savarsita de o persoana care are influenta sau care lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar, pentru a-l determina pe acesta sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu. Potrivit Codului Penal, fapta se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 10 ani.

Romania - inca la inceput

Jucatorii de pe piata sunt optimisti, cel putin in ceea ce priveste viitorul.

“Exista cu certitudine o piata pentru lobby in Romania, cu un imens potential de dezvoltare, mai ales in conditiile in care ca viitor stat membru UE, din ce mai multe companii multinationale vor avea nevoie de servicii de lobby profesioniste”, spune Viviana Geana, coordonator de proiect la Central Europe Consulting Government Relations, una dintre putinele companii specializate de pe piata romaneasca.

Viviana Geana considera ca in primul rind e nevoie de profesionalizarea firmelor de lobby, atitea cite sunt, si abia apoi o anumita reglementare a domeniului.

“Cel putin in acest moment, nu e neaparat necesara o reglementare expresa, ci mai degraba transformarea legislatiei actuale intr-una care sa permita un acces mai larg la procesul decizional, cat si un dialog mai direct cu autoritatile”, mai crede Geana.

“Avem insa alte optiuni, cum ar fi codurile de conduita sau codurile de bune practici, ca forma de auto-reglementare (asa cum se practica deja in prezent la Bruxelles de catre companii de renume), pentru ca cel mai important lucru este transparenta decizionala”.

Nu de aceeasi parere sunt insa si liderii mai multor organizatii din domeniul non-guvernamental si de afaceri, care considera ca si in domeniul lobby-ului este nevoie de o reglementare "pentru mai multa transparenta si functionalitate".

Primii pasi catre viitoarea lege ar fi recunoasterea profesiunii de lobbyist, prin inscrierea sa in Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR), includerea acestei activitati in Codul CAEN si declansarea unei dezbateri publice prin care sa se lanseze un proiect legislativ, considera Radu Nicosevici, presedintele Academiei de Advocacy.

Acesta a declarat ca spera ca o dezbatere pe aceasta tema sa aiba loc la inceputul viitoarei sesiuni parlamentare. Pina acum insa, mai multe proiecte de lege privind reglementarea prefesiunii de lobbyist au fost respinse.

Foarte probabil insa ca Romania se va alinia standardelor europene in domeniu, asa cum urmeaza sa fie acestea reglementate de catre Bruxelles. Pina atunci insa, lobbyistii si autoritatile romane ar trebui sa fie mult mai implicati in activitati concrete de lobby la nivelul institutiilor UE.

Articol complet la HotNews.ro