Intram in UE cu povara intolerantei cu tot Socio-economic Cetatean UE : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Cetatean UE > Socio-economic > Intram in UE cu povara intolerantei cu tot

Intram in UE cu povara intolerantei cu tot

Publicat: 13 Decembrie 2006 @ 11:25

Maghiarii sunt egoisti, ostili si aroganti. Evreii trebuie sa sufere pentru ca isi merita soarta data de Dumnezeu. Rromii sunt lenesi si infractori. Aceste opinii sunt impartasite, din pacate, de foarte multi romani, a reiesit in urma unei cercetari sociologice care despre climatul interetnic in Romania in pragul aderarii.

Etnocentrism. Acesta este cuvintul care caracterizeaza cel mai bine atitudinea celor mai multi dintre romani. Exista astfel un procentaj destul de ridicat al romanilor (18%) caracterizati de un etnocentrism exclusivist, insemnind ca pe linga centrarea exaltata pe propriului grup etnic, agreaza solutii extreme pentru promovarea puritatii acestuia. Altfel, ceva mai mult de jumatate din populatie (56%) este caracterizata de o raportare nuantata la grupul propriu si fata de alte etnii, ceva mai mult de un sfert (26%) se centreaza pe propriul grup etnic, fiind caracterizata de o acceptare necritica a grupului si de o exaltare a calitatii de membru, dar fara a agrea solutii extreme de excludere a celor considerati alogeni.

Toate aceste informatii au fost prezentate, luni 4 decembrie, de Departamentul pentru Relatii Interetnice si au fost colectate de Colegiul de Sociologie "Max Weber", fiind incluse intr-o cercetare numita "Climatul interetnic in Romania in pragul integrarii europene".

Acelasi studiu conchide ca nu a crescut semnificativ volumul populatiei cu prejudecati, dar in schimb intensitatea da. Asistam (in cazul fiecarei categorii - maghiari, rromi, evrei - in legatura cu care s-au formulat intrebari referitoare la distanta sociala) la o crestere usoara a volumului populatiei care doreste sa impuna sau sa mentina la munca sau in locul unde locuieste o distanta fata de anumite categorii, in special fata de rromi. Insa, in general prejudecatile etnice tind sa se intensifice, nu neaparat in ceea ce priveste volumul populatiei care manifesta o anumita reticenta in contactele cu minoritatile etnice, ci mai degraba in ceea ce priveste intensitatea cu care aceste prejudecati sint asumate. Cresterea volumului populatiei homofobe si a intolerantei fata de manifestarile considerate sectare poate da motive de reflectie si ingrijorare, se mai arata in studiu.

Identitatea rromilor

Aproximativ doua treimi dintre romani (68,5%) sint de parere ca statul ar trebui sa ajute la dezvoltarea identitatii etniei rrome, fata de doar 43,7% cit se declarau pentru acest lucru acum trei ani. De asemenea, 49,5% dintre romani afirma ca statul ar trebui sa sprijine organizatiile etniei rrome la nivel national, iar 56,9 procente sint de parere ca statul roman trebuie sa sprijine organizatiile culturale ale rromilor din Romania. Cit priveste asigurarea de catre stat a invatamintului de limba romanes pentru copiii rromi, procentul subiectilor care se declara de acord a scazut in 2006 (45%), fata de acum trei ani (46,2%).

Studiul citat releva ca segregarea fortata a rromilor este sustinuta de mai putini romani decit acum trei ani si exista un optimism legat de nivelarea diferentelor sociale si de modul de viata dintre rromi si majoritate, prin educatie.
Daca acum trei ani 57% dintre romani dezaprobau afirmatia potrivit careia rromii ar trebui fortati sa traiasca separat de restul societatii, pentru ca nu se pot integra, in studiul publicat de DRI, 70,7% dintre subiecti nu sint de acord cu aceasta afirmatie. Ca si acum trei ani, 53% dintre cei intervievati sint in dezacord cu afirmatia potrivit careia statul ar trebui sa ofere mai multe subventii si asistenta rromilor.

Totodata, in studiul realizat in acest an a crescut procentul celor care nu sint de acord ca ar fi bine sa existe locuri speciale pentru rromi in scolile si universitatile de stat - de la 26% in 2003, la 38,9% in 2006, dar si procentul celor care nu sint de acord ca ar fi bine sa existe localuri si magazine in care accesul rromilor sa nu fie fie permis - de la 60% in 2003, la 69,3% in studiul din 2006.

Rromii sint perceputi ca fiind categoria cea mai susceptibila a fi tratata defavorabil in contactul cu anumite institutii sau in locatii sociale care tin de practica vietii cotidiene.

Maghiarii? Harnici, dar cam aroganti

Prejudecatile fata de maghiari sint mai degraba in registrul relatiilor de putere decit in cel al relatiilor socio-economice, releva studiul dat publicitatii de DRI.
Astfel, 4-5 romani din zece considera ca increderea este o dimensiune primordiala etnica. 48% apreciaza ca este dezirabil ca in functii de responsabilitate de stat si societate (judecator, politist) sa fie angajati numai romani.
Relatiile romano-maghiare sint definite mai degraba conflictuale, fata de acum patru ani mai mult de 15% din populatie considera ca in ultimul an aceste relatii s-au inrautatit, 10% prefigurind o inrautatire in continuare, in raport cu aproximativ 20% din populatie care mentioneaza imbunatatirea acestor relatii.

Acelasi studiu arata ca reprezentarile sociale ale maghiarilor de catre romani tind catre apreciere pozitiva in sfera socio-economica (harnici, civilizati), dar in ceea ce priveste anumite trasaturi mai largi de caracter comunitar ei sint reprezentati ca fiind egoisti, ostili, mandri/aroganti, manifestindu-se relativ unitar.

Anumite forme de ostilitate etnocentrica majoritara fata de minoritatea maghiara sint in crestere. Daca in 2002 aproximativ 30% dintre romani se declarau deranjati de utilizarea publica a limbii maghiare, acum procentajul lor a crescut la aproximativ 43%. Aceasta forma de atitudine negativa apare mult mai frecvent in Dobrogea si Moldova, si mai putin in Crisana, Maramures, Transilvania si Bucuresti.

Holocausul, vazut ca pedeapsa de la Dumnezeu
O treime dintre romani se declara de acord cu afirmatia ca "suferinta poporului evreu este o pedeapsa de la Dumnezeu", iar pentru 27%, "crucificarea lui Isus este un pacat pentru care evreii nu pot fi iertati".
Comparativ cu acum trei ani, a crescut numarul romanilor care cred ca politica si finantele internationale sint controlate de evrei - in 2003, doar 23% dintre intervievati se declarau de acord cu acest lucru, in 2006 - 31,5%. O crestere semnificativa inregistreaza si procentul celor care sint de acord cu afirmatia ca interesele evreilor din Romania difera, cel mai adesea, de cele ale celorlalti cetateni romani - de la 24% in 2003 la 31,6% in 2006. Totodata, a crescut procentul celor care sint de acord cu afirmatia ca evreii exagereaza persecutiile la care au fost supusi pentru a obtine avantaje - de la 27% in 2003 la 31,5% in 2006.

Studiul de cercetare sociologica intitulat "Climatul interetnic in Romania in pragul integrarii europene" a fost realizat la cererea Departamentului pentru Relatii Interetnice de catre "Max Weber", in colaborare cu Centrul de Cercetare a Relatiilor Interetnice.

Cercetarea sociologica a fost realizata in perioada 17 octombrie - 5 noiembrie 2006, pe un esantion reprezentativ de 1.170 de subiecti cu varste peste 18 ani din toate regiunile Romaniei, pe baza de interviuri la domiciliu.

Sursa: Buletin Divers - www.divers.ro