Un clasament dat luni publicitatii de Biroul de Statistica al Uniunii Europene, Eurostat, arata ca anumite regiuni din nord-estul Romaniei ocupa ultimul loc in Europa in ceea ce priveste puterea de cumparare a cetatenilor. Fondurile structurale vor fi alocate invers proportional cu dezvoltarea economica a regiunilor, pentru a micsoara diferentele.

Potrivit documentului, in aceste zone, Produsul Intern Brut pe locuitor reprezinta mai putin de un sfert din media Uniunii Europene. Valoarea produsului intern brut pe locuitor, luata in calcul la intocmirea clasamentului Eurostat, reflecta nivelul activitatii economice dintr-o regiune, in functie de puterea de cumparare a cetatenilor.

Din totalul celor 268 de regiuni luate in calcul la intocmirea clasamentului, 50 depasesc nivelul de 125 la suta din media europeana a produsului intern brut pe locuitor.

Majoritatea acestor zone se afla in Marea Britanie si Germania, urmate de Italia, Austria, Belgia sau Spania.

Cea mai scazuta rata a PIB se afla in 15 regiuni din Bulgaria, Polonia si Romania - cu cel mai scazut nivel in regiunile din nord-estul Romaniei.

In aceste zone, in 2004 - cu trei ani inainte ca Romania sa devina stat membru al Uniunii Europene, nivelul PIB era la 24 la suta din media uniunii europene, extinse la 27 de state.

Eurostat mentineaza de asemenea 70 de regiuni in care PIB este aproape o treime din nivelul Uniunii Europene - 15 dintre aceste zone se afla in Polonia, cate 8 in Grecia si Romania, 7 in Cehia, cate 6 in Bulgaria si Ungaria.

In aceeasi categorie se incadreaza insa si unele regiuni din tari ca Franta, Italia, Portugalia si Spania. 

Articol complet la BBC

=====

Banii UE maresc distanta dintre cele doua Romanii

In ultimii cinci ani, Romania n-a reusit sa-si reduca deloc decalajele dintre zonele cele mai sarace si cele mai bogate. Previziunile nu sint optimiste nici pentru viitor, desi vin mai multi bani de la UE pentru dezvoltare regionala.

Comisia Nationala de Prognoza (CNP) a dat publicitatii un nou set de prognoze regionale pentru perioada 2006-2008. Cum era de asteptat, se mentin disparitatile intre regiunile tarii, cu Bucurestiul in dezvoltare mult peste media nationala si regiunea de nord-est aflata la polul opus. Datele furnizate de prognoza ar trebui sa stea la baza orientarii fondurilor structurale ale Uniunii Europene, astfel incit ele sa fie absorbite cu precadere in zonele mai putin dezvoltate pentru limitarea decalajelor dintre regiuni.

In ultimii patru ani, zonele sarace ale tarii, mai ales Moldova si Oltenia, nu au reusit sa recupereze diferentele fata de regiunile din Centru si mai ales fata de Capitala, unde, in mod evident, exista alt ritm de dezvoltare. Chiar daca, intre 2000 si 2006, prin Programul PHARE au fost alocate 1,28 miliarde de euro destinati dezvoltarii regionale, iar banii au fost destinati cu precadere zonelor mai putin dezvoltate, disparitatile existente nu s-au atenuat, ci, in unele cazuri, chiar s-au accentuat.

Tocmai pentru a incerca sa atenueze diferentele, fondurile structurale vor fi alocate in functie de gradul de dezvoltare a judetelor din zona respectiva si de problemele economice intimpinate de fiecare regiune. Astfel, zonele mai putin dezvoltate vor primi mai multi bani, distributia banilor avind o puternica dimensiune teritorial-regionala, prin care sint vizate, in principal, zonele ramase in urma si zonele mai slab dezvoltate din regiunile intrucitva mai prospere. „Fondurile sint distribuite diferentiat, in functie de gradul de dezvoltare a fiecarei regiuni, nivelul alocarilor fiind invers proportional cu cel al dezvoltarii regiunilor“, a spus ministrul Integrarii Europene, Anca Boagiu.

Articol complet in Cotidianul