EurActiv - Stiri, politici europene & Actori UE online
Home I Despre EurActiv I Harta site I Arhiva I Contact I Sponsorizare I Publicitate I Bilete de avion
- Sectiuni principale
- EurActiv Policy Briefings
- Business & Jobs
- Guvernare europeana
- Finantare UE
- Dezbateri
- Cetatean UE
- Romania in
Parlamentul European - Mediu & Energie
- Uniunea Europeana
pe scurt - Politici regionale
Dezvoltare Durabila- Extindere UE
- Educatie & Cariera
- Mobilitate
- Inovatie & Creativitate
- CSR
- EurTop
- Info_Culture
- euROpeanul
- Mass-Media
- ActivLeader
- InterActiv
- EurSondaj
- Club Obelix - fun download
- Continut
- Analize
- Dosare (LinksDossiers)
- Interviuri
- Stiri
- Sumare
- Comentarii
- Utile
- Arhiva
- Ghid Actori Europeni
- Agenda Evenimente
- Disable Fly-out
- RSS
- RSS general
- RSS EurActiv Policy Briefings
- RSS Business & Jobs
- RSS Guvernare europeana
- RSS Finantare UE
- RSS Dezbateri
- RSS Cetatean UE
- RSS Romania in Parlamentul European
- RSS Mediu & Energie
- RSS Uniunea Europeana pe scurt
- RSS Politici regionale
- RSS Dezvoltare Durabila
- RSS Extindere UE
- RSS Educatie & Cariera
- RSS Mobilitate
- RSS Inovatie & Creativitate
- RSS CSR
- RSS Info_Culture
- RSS euROpeanul
- RSS Mass-Media
- RSS ActivLeader
- RSS InterActiv
- RSS EurSondaj
- RSS Club Obelix - fun download
Dosar: Reguli pentru CSR - motiv de controversa in UE
Publicat: 17 Aprilie 2007 @ 14:58
Daca la nivel european modul in care companiile ar trebui sa abordeze responsabilitatea sociala corporatista naste dispute aprige, in Romania subiectul abia isi face loc pe agenda publica. Dezbaterile europene se concentreaza pe diferenta dintre masurile voluntare si cele obligatorii, dar si pe implicarea societatii civile.-
Un raport al Parlamentului European asupra Comunicarii Comisiei pe tema CSR, adoptat pe 9 martie 2007, critica abordarea Comisiei de a lasa companiile sa decida cum vor incorpora problemele de mediu si pe cele sociale in practicile de afaceri.
-
Comunicarea din 2006 a Comisiei a dus la despartirea organizatiei numita 'EU Multi-Stakeholder Forum on CSR', dupa ce toate ONG-urile s-au retras din Forum, protestand astfel fata de infiintarea de catre Comisie a unui organism distinct, 'The European Alliance on CSR', din care ONG-urile nu mai fac parte.
-
Despartirea Forumului a fost punctul culminant al unui conflict de durata, in care companiile au sustinut ca au dreptul de a defini regulilestandardele de CSR pe care sa le aplice, in timp ce ONG-urile afirmau ca numai un set comun de standarde, stabilit intre toti cei interesati si, posibil, reglementat, ar produce rezultate satisfacatoare. ONG-urile s-au grupat de atunci in 'the European Coalition for Corporate Justice'.
-
Parlamentul a criticat usor Comisia, salutand Comunicarea, in acelasi timp luand nota de ingrijorarea catorva actori-cheie, legata de lipsa de transparenta si echilibru inregistrata la consultarile dinaintea publicarii. In schimb, Parlamentul "recunoaste definitia Comisiei, conform careia CSR este integrarea voluntara a considerentelor sociale si de mediu in operatiunile de afaceri, dincolo de cerintele si deasupra obligatiilot contractuale".
-
La finele lui 2006, Comisia a incercat sa aduca impreuna toate partile interesate pentru o intalnire de revizuire pentru a trece in revista politicile UE referitoare la CSR. ONG-uri importante nu au participat la aceasta intalnire.
-
La 22 martie 2006, Comisia a publicat comunicarea referitoare la CSR, initial prevazuta pentru sfarsitul lui 2005. In acelasi timp a fost lansata o “Alianta privind responsabilitatea corporativa” care reunea in special actori ai industriei cu membri ai Comisiei
"Am adoptat o noua politica, bazata pe doi piloni:
- o abordare multi-actori si
- promovarea unei adoptari pe baza de voluntariat a CSR de catre companii si excluderea unei reglementari la nivel european. Suntem convinsi ca dand CSR vizibilitatea politica pe care o merita, putem contribui cel mai bine la armonia dintre mediul de afaceri si interesele societatii. Companiile trebuie sa fie vazute ca actori de prima importanta in CSR - vrem sa le dam ocazia sa exprime ceea ce fac deja si sa-i incurajam sa faca mai mult. Aceasta este esenta sprijinului nostru fata de European Alliance on CSR." Gunter Verheugen, vicepresedinte al Comisiei Europene
Ca parte a Agendei Lisabona, Comisia a emis la data de 18 iulie 2001 o Carte Verde legata de CSR, fapt care a stat a baza unei dezbateri a tuturor partilor interesate. Consultarile s-au incheiat la 31 decembrie 2001. La 2 iulie 2002 Comisia a publicat o continuare a Cartii verzi in forma unei Comunicari, numita „Responsabilitatea Sociala Corporatista: o contributie a companiei la dezvoltarea durabila”. In octombrie 2002 Comisia a lansat „EU Multi Stakeholder Forum on CSR”. O a doua comunicare a fost publicata la 22 martie 2006.
Investitii
In ultimii ani, Responsabilitatea Sociala a Investitiilor a inregistrat o puternica crestere a popularitatii in grupurile de investitori. RSI indica faptul ca investitorul accepta o mai mare responsabilitate in ceea ce priveste problemele sociale precum dreptatea sociala, drepturile omului si un mediu inconjurator mai sanatos. Un termen de asemenea invocat este acela de „investitii la linia tripla de rentabilitate”, care deriva din factorii folositi in estimarea performantelor unei companii in cadrul dezvoltarii corecte: economice, sociale si de mediu.
Exista putina informatie in intreaga UE referitoare la actuala prezenta pe piata a produselor de tip RSI. Dar in Marea Britanie, unde investitiile etice au avansat cel mai rapid, RSI exista intr-un procentaj de aproape 5%. Un sondaj CSR Europe din 2003 arata atitudini noi fata de RSI:
• 33% din analistii financiari si managerii fondurilor ofereau produse de tip RSI si inca 15% planuiau sa le introduca pe piata
• 30% erau de parere ca managementul social si al riscului de mediu imbunatateste valoarea de piata a unei companii pe termen scurt iar 86% pe termen lung.
• 51% din managerii de fonduri si 37% dintre analistii financiari au afirmat ca ar oferi stimulente companiilor care manifesta responsabilitate sociala.
Comunicatul Comisiei din 2002 promova urmatoarele initiative:
- planurile de pensii si fondurile de investitii standard sa spuna/sa arate daca si cum vor lua in considerare factorii sociali, de mediu si eticii in momentul luarii deciziilor.
- sa incurajeze initiativele de monitorizare si implementare a fondurilor de pensii si a celor de investitii pentru sprijinirea CSR
- sa ceara forumului comun de investitori CSR sa ia in considerare posibilitatea unei abordari de tip european fata de RSI.
Raportarea si controlul
Abordarea de tip tripla linie de rentabilitate se aplica si in cazul raporturilor si controalelor CSR. In timp ce evaluarea economica este bine acoperita, din ce in ce mai mult creste importanta celei de tip economic; aspectul social a fost, pana de curand, complet ignorat. Exista un numar de initiative, atat nationale, europene cat si internationale pentru a redresa acest dezechilibru.
Companiile raporteaza, din propie initiativa, aspectele sociale si de mediu. Totusi, acest lucru incepe sa se schimbe. Danemarca a introdus, in 1995, o lege care obliga marile companii sa prezinte „conturile verzi”. Franta a continuat, in februarie 2002, cu un act legal care obliga companiile listate la bursa sa includa evaluari sociale si de mediu in rapoartele lor anuale.
Inca nu exista o abordare unanima in UE cu privire la raportarea sociala si de mediu. Comunicarea Comisiei din 2002 afirma ca, in aceasta faza initiala, raportarea trebuie sa ramana cat mai flexibila.
Totusi, Comisia recunoaste ca un mai mare consens cu privire la tipul de informatie care sa fie inclus in raportul social este necesar pe viitor pentru a se putea face comparatii cat mai semnificative. De aceea, forumul actionarilor multipli CSR a dezvoltat un set de proceduri si criterii pentru masurarea, raportarea si asigurarea, descris in detaliu in raportul sau final.
Etichetarea sociala a produselor
Etichetele sociale a produselor permit consumatorilor sa ia decizii referitoare la ce produse sa cumpere pe baza consideratiilor etice. Este din ce in ce mai evident ca un numar din ce in ce mai mare de consumatori vad aceasta ca pe un factor important atunci cand fac cumparaturi. Comisia arata ca cercetarile sale in aceasta arie confirma preocuparea pentru protectia si respectarea sanatatii, sigurantei si drepturilor muncitorilor manifestata de consumatorii europeni. Companiile au devenit din ce in ce mai receptive la potentialele beneficii ale comunicarii operatiunilor care respecta conventiile sociale.
Etichetarea sociala este o problema sensibila, deoarece nu exista un sistem unanim aceeptat (care sa raspunda corect nevoilor). Diferitele etichete reprezinta varii aspecte ale comportamentului responsabil din punct de vedere social dar si relationeaza compania cu produse specifice. De exemplu, marci cum ar fi Rugmark, Kaleen si Abrinq se refera la utilizarea copiilor ca forta de munca in anumite industrii; eticheta Fairtrade include conditii de munca decente si un pret de piata corect; Max Havelaar garanteaza un pret fix de cumparare de produse responsabile social cum ar fi cafeaua, ceaiul si fructele dar si alte produse care provin din comertul corect. Etichetele Max Havelaar si Fairtrade dar si cea FSC pentru produsele din lemn incearca sa uneasca toate cele trei aspecte ale abordarii triplei linii de rentabilitate: cel social, cel legat de mediul inconjurator (ecologic) si cel economic.
Spre deosebire de eco-etichete, unde exista multe initiative nationale (Nordic Swan, Ecocert si eticheta Uniunii Europene, the Flower) nu se poate spune ca exista alte tipuri de etichete sociale. Singura exceptie o gasim in Belgia, unde a fost introdusa o hotarare guvernamentala pentru o etichetare sociala benevola pe baza standardelor laborale de baza ILO.
Comunicarea Comisiei din 2002 afirma ca aceasta apreciaza efortul industriei si al ONG-urilor de a dezvolta etichete sociale si ca va examina nevoia de adoptare a altor masuri la nivelul UE pentru a promova comertul cinstit si etic. Ca actiune concreta, Comisia invita forumul actionarilor multipli CSR sa caute sa defineasca un set de principii pentru modele de etichetare care sa sprijine conventiile de baza ILO si standardele mediului inconjurator.
Locul de munca
Deciziile de a renunta la locurile de munca luate de companii ofera argumente in favoarea unui cadru la nivelul european care sa promoveze un comportament mai responsabil din punct de vedere social. Exista un set de probleme principale:
- Resursele umane: principalul scop este sa convinga companiile ca imbunatatirea mediului de lucru va avea un efect pozitiv in a stimula profiturile. Problemele care trebuie discutate includ practicile de recrutare, trainingul („educatia pe tot parcursul vietii”), discriminarea si dezvoltarea carierei
- Sanatatea si siguranta: includerea acestui punct in CSR este rezultatul cresterii in pondere a cedarii muncii de catre companii catre antreprenori si faptul ca publicul este din ce in ce mai constient de lipsa de responsabilitate legala a companiilor in a se asigura ca antreprenorii lor tin cont de standardele de sanatate si siguranta.
- Restructurarea: in acest caz, companiile trebuie sa ia masuri active pentru a usura efectele deciziilor de restructurare. Comisia crede ca „restructurarea responsabila” ar putea avea un inteles pozitiv pentru companii
Drepturile omului
Tendinta recenta de a include garantii privind drepturile umane in principiile corporative este produsul factorilor pozitivi, dar si negativi. Pe partea negativa, tintirea marilor multinationale de catre grupuri sociale civile sub forma de boicotari ale consumatorilor, campanii online sau proteste locale au fortat companiile sa ia masuri. Pe partea pozitiva, exista o realizare din partea companiilor: protejarea si promovarea drepturilor omului de care beneficiaza datorita reputatiei corporative, starea de bine crescanda a angajatilor si relatiile in cadrul comunitatii.
In timp ce UE nu are politici clare referitoare la drepturile omului care sa cuprinda toate activitatile sectoriale, este unul dintre semnatarii tuturor conventiilor internationale care protejeaza drepturile omului. In contextul CSR, Comisia nu doreste sa mai introduca si alte conventii, coduri sau regulamente dar cauta sa incurajeze companiile sa le foloseasca si sa le mentina cu instrumente cum ar fi Principiile OECD pentru Intreprinderile Multinationale. Uniunea Europeana s-a implicat activ in recenta revizuire a respectivelor principii care si-au extins acoperirea pe toate problemele CSR, incluzand pentru prima oara drepturile umane.
Actori UE
Dezbaterile dupa publicarea Cartii Verzi s-au axat pe diferenta dintre masurile voluntare si cele obligatorii.
Industria sublinia faptul ca o baza voluntara pentru CSR va permite fiecarei companii sa gaseasca metodele potrivite pentru cultura si nevoile sale. Pe de alta parte, multe ONG-uri si think-tanks se opuneau in mod vizibil abordarii de voluntariat actuale. Ei pretindeau ca raportarea sociala, auditarea si etichetarea nu sunt eficiente si credibile fara metode standard de monitorizare independenta.
Comunicarea Comisiei din 2006 a provocat reactii adverse din partea organizatiilor societatii civile si a uniunilor comerciale care au spusa ca vor fi excluse aproape definitiv din alianta CSR pe care a construit-o Comisia. Alianta aduce impreuna doar Comisia si intreprinderile. ONG-urile pregatesc acum o coalitie numai a lor, unind toti semnatarii unei scrisori comune la finalul forumului actionarilor multipli, dar, de asemenea, si un numar de ONG-uri de nivel national.
Organizatia ‚Prietenii Europei’ a aratat ca „Comisarul Verheugen a deturnat procesul CSR catre treburile sale si agenda sa secreta. Actul pe care l-am primit nu se refera la imbunatatirea impactului ecologic si social al companiilor europene ci doar la cum pot deveni companiile mai competitive si profitabile”. Organizatia mai afirma ca „propunerea Comisiei nu include recomandarile ONG-urilor, cum ar fi:
- Companiile sa raspunda in fata actionarilor lor
- Obligativitatea raportarii sociale si ecologice
- Utilizarea de masuri legate de politicile publice cum ar fi mijloace publice si subsidii publice pentru a stimula comportamentul responsabil.
- Implementarea de standarde si principii internationale
- Implicarea actionarilor inca din primele faze de dezvoltare a strategiei CSR
- Asigurarea de monitorizare/verificare independenta
Paul de Clerck, din partea
Anne-Sophie Parent, Presedintele Platformei Socialespunea: „Aceasta abordare restransa si exclusivista este o dramatica deviere a CSR din partea Comisiei. Abordarea echilibrata a CSR a fost deturnata de catre Comisarul Verheugen pentru a-si sprijini initiativa „Joburi si Dezvoltare”, ignorand nevoia de consens in legatura cu aceasta problema
Raspunsul Comisiei a fost: „ONG-urile nu au fost, nu sunt si nu vor fi excluse. Au facut parte din procesul extins de consultare si vor lua parte din revizuire.”A adaugat :”Comisia va sprijini organizarea unei intalniri de revizuire cu toti actionarii pentru a estima progresul facut in conformitate cu recomandarile Forumului CSR inainte de finele lui 2006. Pentru a mari transparenta, vizibilitatea si credibilitatea practicilor CSR, Comisia incurajeaza companiile care sprijina Alianta sa ofere informatiile legate de CSR tuturor actionarilor, incluzand aici consumatorii, investitorii si publicul larg.
Europarlamentarul laburist Richard Howitt, raportor pentru Cartea verde a CSR si reprezentantul membrilor Parlamentului European la forumul multiactionarilor a afirmat : „ Comisia doreste ca Europa sa fie „un pol al excelentei” in afaceri dar, in schimb, aceasta ignora cei cinci ani de dezbateri si consultari. Comisia spune ca autoritatile publice ar trebui sa creeze un mediu propice pentru CSR dar refuza orice propuneri de actiune concreta pe cont propriu, repetand pur si simplu generalitati pe care le-am mai citit. Nereusita crearii unor conditii laborale inca din 2001 creeaza riscul ca companiile, dar si alte interese sa paraseasca dezbaterile. Daca la atat se reduce contributia Comisiei, Europa risca sa fie mutata pe o linie moarta pentru viitorul companiilor in timp ce reteaua Global Compact a ONU si Initiativa Globala de Raportare vor prelua conducerea in CSR.
Membrul grupului ecologist al Parlamentului European Jean Lambertafirma urmatoarele: „Prin sublinierea bazei voluntare a CSR, Comisia le permite companiilor sa opereze cum doresc, fara sa insiste pe probleme legate de mediu sau sociale. Dorinta de a ridica standardele fara a obliga companiile sa tina cont de ele este o utopie. Abordarea de voluntariat functioneaza pentru companiile care vor sa-si mareasca profiturile prin exploatarea angajatilor sau abuzand de mediul inconjurator. Daca UE doreste intr-adevar sa fie competitiva, aceasta tine de calitate, nu de salariile mici si standarde laborale joase.”
Arnaldo Abruzzini, Secretarul General al Eurochambres a afirmat:” Actiunile propuse de Alianta par a fi consistente si aliniate la prioritatile strategiei Dezvoltare si Locuri de Munca: sa faca din Europa un pol al excelentei in sprijinirea CSR pentru o intreprindere competitiva si convingatoare si pentru o economie de piata.
Secretarul General al UNICE Philippe de Buckafirma: „Alianta va sustine punerea in practica a unui numar mare dintre recomandarile raportului final al Forumului European al Multiactionarilor legat de CSR. Mai mult, va permite atat companiilor interesate, cat si actionarilor sai sa lucreze impreuna pe probleme importante, cum ar fi lantul de aprovizionare si provocarile transparentei.”
Congresul European al Uniunii Comerciale (CEUC) a afirmat: „ se pare ca dezbaterea pe subiectul CSR risca sa aiba loc fara adevarata participare a organizatiilor care reprezinta „partea sociala”. Neprimind nici un raspuns referitor la punctele nerezolvate dupa forumul actionarilor multipli, CEUC doreste sa isi exprime ingrijorarea referitoare la evolutia unei abordari dezechilbrate si unilaterale fata de CSR, care tine cont de punctul de vedere al unui singur actor: companiile. In timp ce recunoaste natura voluntara a abordarii CSR, CEUC doreste sa insiste asupra faptului ca este indispensabil si fundamental ca CSR sa fie condusa de principii europeane.”
Reprezentantii Manpower au declarat :”Afacerea noastra este responsabila din punct de vedere social deoarece tot ceea ce facem este indreptat spre a conecta oamenii cu slujbele, acest lucru permitand indivizilor sa se sprijine pe ei si pe familiile lor. Programele noastre de educare gratuite permit tuturor angajatilor nostri, fie ei permanenti, cu contract sau temporari sa isi imbunatateasca abilitatile si sa evolueze in carierele lor, imbunatatindu-si astfel potentialul pentru o cariera indelungata. Serviciile noastre de relocare laborala asigura ca, atunci cand un client trebuie sa elimine posturi, acest lucru se face intr-o maniera care permite angajatilor sa primeasca sprijinul, educatia si consilierea necesara pentru a-si gasi cat mai usor un nou loc de munca ”.
Acest articol in limba engleza
Acest articol in limba franceza
Linkuri:
Uniunea Europeana
Agentii de rating
Sustainability indices:
Company initiatives:
Reactions to the 2006 Communication:
Reactions to the 2002 Communication :
Reactions to the 2001 Green Paper:
- Articole legate de acelasi subiect
- Romania face parte din Conventia pentru infiintarea Agentiei Spatiale Europene | 16 Decembrie 2011
- 610.000 Euro si peste 1.600 km pe bicicleta pentru a promova Integrarea Sociala | 2 Septembrie 2010
- Presedintele Braun&Partners: "Nu poti recastiga increderea consumatorilor oferindu-le produse ieftine pentru beneficii mai mari" | 23 Iunie 2009
Pe acelasi subiect
- Romania face parte din Conventia pentru infiintarea Agentiei Spatiale Europene
- 16 dec 2011
- 610.000 Euro si peste 1.600 km pe bicicleta pentru a promova Integrarea Sociala
- 02 sep 2010
- Presedintele Braun&Partners: "Nu poti recastiga increderea consumatorilor oferindu-le produse ieftine pentru beneficii mai mari"
- 23 iun 2009
Parteneri
Sectiune sustinuta de :
Cele mai citite articole
- VIDEO Manole, maniacul cu apa si galeata nevricoasa: Viral al CE pe tema consumului excesiv de apa | 22 mai 2012
- Victor Ponta: Programul POSDRU ar putea fi suspendat, ceea ce ar duce la pierderea a 1,1 miliarde euro anul viitor | 21 mai 2012
- Cum pot tinerii sa-si gaseasca mai usor un loc de munca in UE | 22 mai 2012
- Ambasadorul SUA Gitenstein, la TVR Info: Doresc sa aflu motivatia moratoriului asupra gazelor de sist/ In SUA platim o cincime din cat dau romanii pentru gaze naturale | 17 mai 2012
- Nationalistul Nikolici a castigat alegerile prezidentiale din Serbia | 21 mai 2012
- Peste 600 de tranzactii efectuate, in numai 4 ore, de catre participantii la Primul Targ de Intreprinderi Simulate organizat in Romania | 18 mai 2012
- Gala Societatii Civile va avea loc pe 28 mai, la Opera Nationala Bucuresti | 17 mai 2012
- 360°: Cum iau nastere legile europene? Chiar ne asculta Comisia? | 18 mai 2012
- Cum ar putea arata noua drahma greceasca. Ipoteza cu umor :) | 22 mai 2012
- Ponta la RTV: Nu impun cu parul suprataxarea companiilor petroliere, obiectivul este ieftinirea benzinei | 18 mai 2012
EurActor
EU Jobs
Ultimele 10 articole publicate
- Lafarge: Performanta unica - 15 ani fara accidente | ora publicarii: 14:07
- Comunicat de presa: Cartea "Cariera - substantiv feminin", cu 32 de povesti de succes ale femeilor, a fost lansata in Bucuresti | ora publicarii: 10:21
- Cum pot tinerii sa-si gaseasca mai usor un loc de munca in UE | 22 mai 2012
- Comunicat de presa: Prima sesiune de ateliere de lucru IMI PQ Net pe tematica reglementarii calificarilor profesionale va avea loc in perioada 23-26 mai | 22 mai 2012
- Victor Ponta pleaca in Afganistan pentru a vizita trupele: Daca Romania este considerata un partener de incredere pe plan extern, acest lucru se datoreaza militarilor romani | 22 mai 2012
- E = mc2? Cum sa arate formula de pret in contractele cu baietii destepti | 22 mai 2012
- HotNews.ro: Declaratia finala a Summitului NATO - continuarea misiunii Aliantei in Afghanistan dupa 2014, contributii financiare pentru fortele de securitate afghane si reasigurarea ca scutul antiracheta nu e impotriva Rusiei | 22 mai 2012
- Summit NATO: Basescu, intrebat despre participarea Romaniei la achizitionarea unor drone: Nu marim taxele | 22 mai 2012
- Cum ar putea arata noua drahma greceasca. Ipoteza cu umor :) | 22 mai 2012
- Parlamentul European ofera asistenta Ucrainei in cazul Iuliei Timosenko | 22 mai 2012
HotNews.ro recomanda
- Unul dintre regii spam-ului a fost condamnat la patru ani de inchisoare in Armenia
- Citigroup: Grecia ar putea iesi din zona euro la inceputul anului 2013
- Germanii, mai bogati ca niciodata, in ciuda crizei financiare
- Ponta l-a numit in functia de secretar de stat la Ministerul Economiei pe Nicolae Rotileanu, consilier al fostului premier Calin Popescu Tariceanu
- Cine este Dorel Fronea, noul sef al Vamilor? Fost director al vamii Bucuresti, secretar al Ministerului Justitiei si expert in cadrul Misiunii Uniunii Europene de Consiliere ÅŸi Politici Publice in Republica Moldova















