Sectiuni principale
EurActiv Policy Briefings
Business & Jobs
Guvernare europeana
Finantare UE
Dezbateri
Cetatean UE
Romania in
Parlamentul European
Mediu & Energie
Uniunea Europeana
pe scurt
Politici regionale
Dezvoltare Durabila
Extindere UE
Educatie & Cariera
Mobilitate
Inovatie & Creativitate
CSR
EurTop
Info_Culture
euROpeanul
Mass-Media
ActivLeader
InterActiv
EurSondaj
Club Obelix - fun download
Continut
Analize
Dosare (LinksDossiers)
Interviuri
Stiri
Sumare
Comentarii
Utile
Arhiva
Ghid Actori Europeni
Agenda Evenimente
Disable Fly-out






RSS
RSS general
RSS EurActiv Policy Briefings
RSS Business & Jobs
RSS Guvernare europeana
RSS Finantare UE
RSS Dezbateri
RSS Cetatean UE
RSS Romania in Parlamentul European
RSS Mediu & Energie
RSS Uniunea Europeana pe scurt
RSS Politici regionale
RSS Dezvoltare Durabila
RSS Extindere UE
RSS Educatie & Cariera
RSS Mobilitate
RSS Inovatie & Creativitate
RSS CSR
RSS Info_Culture
RSS euROpeanul
RSS Mass-Media
RSS ActivLeader
RSS InterActiv
RSS EurSondaj
RSS Club Obelix - fun download
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Se incarca...
Home > CSR > CSR in UE > Dosar: Reguli pentru CSR - motiv de controversa in UE

Dosar: Reguli pentru CSR - motiv de controversa in UE

Publicat: 17 Aprilie 2007 @ 14:58

Daca la nivel european modul in care companiile ar trebui sa abordeze responsabilitatea sociala corporatista naste dispute aprige, in Romania subiectul abia isi face loc pe agenda publica. Dezbaterile europene se concentreaza pe diferenta dintre masurile voluntare si cele obligatorii, dar si pe implicarea societatii civile.

"Am adoptat o noua politica, bazata pe doi piloni:
- o abordare multi-actori si
- promovarea unei adoptari pe baza de voluntariat a CSR de catre companii si excluderea unei reglementari la nivel european. Suntem convinsi ca dand CSR vizibilitatea politica pe care o merita, putem contribui cel mai bine la armonia dintre mediul de afaceri si interesele societatii. Companiile trebuie sa fie vazute ca actori de prima importanta in CSR - vrem sa le dam ocazia sa exprime ceea ce fac deja si sa-i incurajam sa faca mai mult. Aceasta este esenta sprijinului nostru fata de European Alliance on CSR.
" 
Gunter Verheugen, vicepresedinte al Comisiei Europene

Ca parte a Agendei Lisabona, Comisia a emis la data de 18 iulie 2001 o Carte Verde legata de CSR, fapt care a stat a baza unei dezbateri a tuturor partilor interesate. Consultarile s-au incheiat la 31 decembrie 2001. La 2 iulie 2002 Comisia a publicat o continuare a Cartii verzi in forma unei Comunicari, numita „Responsabilitatea Sociala Corporatista: o contributie a companiei la dezvoltarea durabila”. In octombrie 2002 Comisia a lansat „EU Multi Stakeholder Forum on CSR”. O a doua comunicare a fost publicata la 22 martie 2006.

Investitii

In ultimii ani, Responsabilitatea Sociala a Investitiilor a inregistrat o puternica crestere a popularitatii in grupurile de investitori. RSI indica faptul ca investitorul accepta o mai mare responsabilitate in ceea ce priveste problemele sociale precum dreptatea sociala, drepturile omului si un mediu inconjurator mai sanatos. Un termen de asemenea invocat este acela de „investitii la linia tripla de rentabilitate”, care deriva din factorii folositi in estimarea performantelor unei companii in cadrul dezvoltarii corecte: economice, sociale si de mediu.   

Exista putina informatie in intreaga UE referitoare la actuala prezenta pe piata a produselor de tip RSI. Dar in Marea Britanie, unde investitiile etice au avansat cel mai rapid, RSI exista intr-un procentaj de aproape 5%. Un sondaj CSR Europe din 2003 arata atitudini noi fata de RSI:

• 33% din analistii financiari si managerii fondurilor ofereau produse de tip RSI si inca 15% planuiau sa le introduca pe piata

• 30% erau de parere ca managementul social si al riscului de mediu imbunatateste valoarea de piata a unei companii pe termen scurt iar 86% pe termen lung.

• 51% din managerii de fonduri si 37% dintre analistii financiari au afirmat ca ar oferi stimulente companiilor care manifesta responsabilitate sociala.

Comunicatul Comisiei din 2002 promova urmatoarele initiative:

-        planurile de pensii si fondurile de investitii standard sa spuna/sa arate daca si cum vor lua in considerare factorii sociali, de mediu si eticii in momentul luarii deciziilor.

-        sa incurajeze initiativele de monitorizare si implementare a fondurilor de pensii si a celor de investitii pentru sprijinirea CSR

-        sa ceara forumului comun de investitori CSR sa ia in considerare posibilitatea unei abordari de tip european fata de RSI.

Raportarea si controlul

Abordarea de tip tripla linie de rentabilitate se aplica si in cazul raporturilor si controalelor CSR. In timp ce evaluarea economica este bine acoperita, din ce in ce mai mult creste importanta celei de tip economic; aspectul social a fost, pana de curand, complet ignorat. Exista un numar de initiative, atat nationale, europene cat si internationale pentru a redresa acest dezechilibru.

Companiile raporteaza, din propie initiativa, aspectele sociale si de mediu. Totusi, acest lucru incepe sa se schimbe. Danemarca a introdus, in 1995, o lege care obliga marile companii sa prezinte „conturile verzi”. Franta a continuat, in februarie 2002, cu un act legal care obliga companiile listate la bursa sa includa evaluari sociale si de mediu in rapoartele lor anuale.

Inca nu exista o abordare unanima in UE cu privire la raportarea sociala si de mediu. Comunicarea Comisiei din 2002 afirma ca, in aceasta faza initiala, raportarea trebuie sa ramana cat mai flexibila.

Totusi, Comisia recunoaste ca un mai mare consens cu privire la tipul de informatie care sa fie inclus in raportul social este necesar pe viitor pentru a se putea face comparatii cat mai semnificative. De aceea, forumul actionarilor multipli CSR a dezvoltat un set de proceduri si criterii pentru masurarea, raportarea si asigurarea, descris in detaliu in raportul sau final.

Etichetarea sociala a produselor

Etichetele sociale a produselor permit consumatorilor sa ia decizii referitoare la ce produse sa cumpere pe baza consideratiilor etice. Este din ce in ce mai evident ca un numar din ce in ce mai mare de consumatori vad aceasta ca pe un factor important atunci cand fac cumparaturi. Comisia arata ca cercetarile sale in aceasta arie confirma preocuparea pentru protectia si respectarea sanatatii, sigurantei si drepturilor muncitorilor manifestata de consumatorii europeni. Companiile au devenit din ce in ce mai receptive la potentialele beneficii ale comunicarii operatiunilor care respecta conventiile sociale.

Etichetarea sociala este o problema sensibila, deoarece nu exista un sistem unanim aceeptat (care sa raspunda corect nevoilor). Diferitele etichete reprezinta varii aspecte ale comportamentului responsabil din punct de vedere social dar si relationeaza compania cu produse specifice. De exemplu, marci cum ar fi Rugmark, Kaleen si Abrinq se refera la utilizarea copiilor ca forta de munca in anumite industrii; eticheta Fairtrade include conditii de munca decente si un pret de piata corect; Max Havelaar garanteaza un pret fix de cumparare de produse responsabile social cum ar fi cafeaua, ceaiul si fructele dar si alte produse care provin din comertul corect. Etichetele Max Havelaar si Fairtrade dar si cea FSC pentru produsele din lemn incearca sa uneasca toate cele trei aspecte ale abordarii triplei linii de rentabilitate: cel social, cel legat de mediul inconjurator (ecologic) si cel economic.

Spre deosebire de eco-etichete, unde exista multe initiative nationale (Nordic Swan, Ecocert si eticheta Uniunii Europene, the Flower) nu se poate spune ca exista alte tipuri de etichete sociale. Singura exceptie o gasim in Belgia, unde a fost introdusa o hotarare guvernamentala pentru o etichetare sociala benevola pe baza standardelor laborale de baza ILO.

Comunicarea Comisiei din 2002 afirma ca aceasta apreciaza efortul industriei si al ONG-urilor de a dezvolta etichete sociale si ca va examina nevoia de adoptare a altor masuri la nivelul UE pentru a promova comertul cinstit si etic. Ca actiune concreta, Comisia invita forumul actionarilor multipli CSR sa caute sa defineasca un set de principii pentru modele de etichetare care sa sprijine conventiile de baza ILO si standardele mediului inconjurator.

Locul de munca

Deciziile de a renunta la locurile de munca luate de companii ofera argumente in favoarea unui cadru la nivelul european care sa promoveze un comportament mai responsabil din punct de vedere social. Exista un set de probleme principale:

  • Resursele umane: principalul scop este sa convinga companiile ca imbunatatirea mediului de lucru va avea un efect pozitiv in a stimula profiturile. Problemele care trebuie discutate includ practicile de recrutare, trainingul („educatia pe tot parcursul vietii”), discriminarea si dezvoltarea carierei
  • Sanatatea si siguranta: includerea acestui punct in CSR este rezultatul cresterii in pondere a cedarii muncii de catre companii catre antreprenori si faptul ca publicul este din ce in ce mai constient de lipsa de responsabilitate legala a companiilor in a se asigura ca antreprenorii lor tin cont de standardele de sanatate si siguranta.
  • Restructurarea: in acest caz, companiile trebuie sa ia masuri active pentru a usura efectele deciziilor de restructurare. Comisia crede ca „restructurarea responsabila” ar putea avea un inteles pozitiv pentru companii

 Drepturile omului

Tendinta recenta de a include garantii privind drepturile umane in principiile corporative este produsul factorilor pozitivi, dar si negativi. Pe partea negativa, tintirea marilor multinationale de catre grupuri sociale civile sub forma de boicotari ale consumatorilor, campanii online sau proteste locale au fortat companiile sa ia masuri. Pe partea pozitiva, exista o realizare din partea companiilor: protejarea si promovarea drepturilor omului de care beneficiaza datorita reputatiei corporative, starea de bine crescanda a angajatilor si relatiile in cadrul comunitatii.

In timp ce UE nu are politici clare referitoare la drepturile omului care sa cuprinda toate activitatile sectoriale, este unul dintre semnatarii tuturor conventiilor internationale care protejeaza drepturile omului. In contextul CSR, Comisia nu doreste sa mai introduca si alte conventii, coduri sau regulamente dar cauta sa incurajeze companiile sa le foloseasca si sa le mentina cu instrumente cum ar fi Principiile OECD pentru Intreprinderile Multinationale. Uniunea Europeana s-a implicat activ in recenta revizuire a respectivelor principii care si-au extins acoperirea pe toate problemele CSR, incluzand pentru prima oara drepturile umane.

Actori UE

Dezbaterile dupa publicarea Cartii Verzi s-au axat pe diferenta dintre masurile voluntare si cele obligatorii.

Industria sublinia faptul ca o baza voluntara pentru CSR va permite fiecarei companii sa gaseasca metodele potrivite pentru cultura si nevoile sale. Pe de alta parte, multe ONG-uri si think-tanks se opuneau in mod vizibil abordarii de voluntariat actuale. Ei pretindeau ca raportarea sociala, auditarea si etichetarea nu sunt eficiente si credibile fara metode standard de monitorizare independenta.

Comunicarea Comisiei din 2006 a provocat reactii adverse din partea organizatiilor societatii civile si a uniunilor comerciale care au spusa ca vor fi excluse aproape definitiv din alianta CSR pe care a construit-o Comisia. Alianta aduce impreuna doar Comisia si intreprinderile. ONG-urile pregatesc acum o coalitie numai a lor, unind toti semnatarii unei scrisori comune la finalul forumului actionarilor multipli, dar, de asemenea, si un numar de ONG-uri de nivel national.

Organizatia ‚Prietenii Europei’ a aratat ca „Comisarul Verheugen a deturnat procesul CSR catre treburile sale si agenda sa secreta. Actul pe care l-am primit nu se refera la imbunatatirea impactului ecologic si social al companiilor europene ci doar la cum pot deveni companiile mai competitive si profitabile”. Organizatia mai afirma ca „propunerea Comisiei nu include recomandarile ONG-urilor, cum ar fi:

- Companiile sa raspunda in fata actionarilor lor

- Obligativitatea raportarii sociale si ecologice

- Utilizarea de masuri legate de politicile publice cum ar fi  mijloace publice si subsidii publice pentru a stimula comportamentul responsabil. 

- Implementarea de standarde si principii internationale

- Implicarea actionarilor inca din primele faze de dezvoltare a strategiei CSR

- Asigurarea de monitorizare/verificare independenta

Paul de Clerck, din partea PPE afirma ca Comisia nu are cum sa astepte ca ONG-urile sa ia parte automat la revizuirea politicii CSR a UE la finele lui 2006: „Trebuie sa ne gandim daca acest lucru are logica- sa putem recunoaste ceva ce stim deja ca nu ne satisface nevoile”.

Anne-Sophie Parent, Presedintele Platformei Socialespunea: „Aceasta abordare restransa si exclusivista este o dramatica deviere a CSR din partea Comisiei. Abordarea echilibrata a CSR a fost deturnata de catre Comisarul Verheugen pentru a-si sprijini initiativa „Joburi si Dezvoltare”, ignorand nevoia de consens in legatura cu aceasta problema

Raspunsul Comisiei a fost: „ONG-urile nu au fost, nu sunt si nu vor fi excluse. Au facut parte din procesul extins de consultare  si vor lua parte din revizuire.”A adaugat :”Comisia va sprijini organizarea unei intalniri de revizuire cu toti actionarii pentru a estima progresul facut in conformitate cu recomandarile Forumului CSR inainte de finele lui 2006. Pentru a mari transparenta, vizibilitatea si credibilitatea practicilor CSR, Comisia incurajeaza companiile care sprijina Alianta sa ofere informatiile legate de CSR tuturor actionarilor, incluzand aici consumatorii, investitorii si publicul larg.

Europarlamentarul laburist Richard Howitt,  raportor pentru Cartea verde a CSR si reprezentantul membrilor Parlamentului European la forumul multiactionarilor a afirmat : „ Comisia doreste ca Europa sa fie „un pol al excelentei” in afaceri dar, in schimb, aceasta ignora cei cinci ani de dezbateri si consultari. Comisia spune ca autoritatile publice ar trebui sa creeze un mediu propice pentru CSR dar refuza orice propuneri de actiune concreta pe cont propriu, repetand pur si simplu generalitati pe care le-am mai citit. Nereusita crearii unor conditii laborale inca din 2001 creeaza riscul ca companiile, dar si alte interese sa paraseasca dezbaterile. Daca la atat se reduce contributia Comisiei, Europa risca sa fie mutata pe o linie moarta pentru viitorul companiilor in timp ce reteaua Global Compact a ONU si Initiativa Globala de Raportare vor prelua conducerea in CSR.

Membrul grupului ecologist al Parlamentului European Jean Lambertafirma urmatoarele: „Prin sublinierea bazei voluntare a CSR, Comisia le permite companiilor sa opereze cum doresc, fara sa insiste pe probleme legate de mediu sau sociale. Dorinta de a ridica standardele fara a obliga companiile sa tina cont de ele este o utopie. Abordarea de voluntariat functioneaza pentru companiile care vor sa-si mareasca profiturile prin exploatarea angajatilor sau abuzand de mediul inconjurator. Daca UE doreste intr-adevar sa fie competitiva, aceasta tine de calitate,  nu de salariile mici si standarde laborale joase.”

Arnaldo Abruzzini, Secretarul General al Eurochambres a afirmat:” Actiunile propuse de Alianta par a fi consistente si aliniate la prioritatile strategiei Dezvoltare si Locuri de Munca: sa faca din Europa un pol al excelentei in sprijinirea CSR pentru o intreprindere competitiva si convingatoare si pentru o economie de piata.

Secretarul

General al UNICE Philippe de Buckafirma: „Alianta va sustine  punerea in practica a unui numar mare dintre recomandarile raportului final al Forumului European al Multiactionarilor legat de CSR. Mai mult, va permite atat companiilor interesate, cat si actionarilor sai sa lucreze impreuna pe probleme importante, cum ar fi lantul de aprovizionare si provocarile transparentei.”

Congresul European al Uniunii Comerciale (CEUC) a afirmat: „ se pare ca dezbaterea pe subiectul CSR risca sa aiba loc fara adevarata participare a organizatiilor care reprezinta „partea sociala”.  Neprimind nici un raspuns referitor la punctele nerezolvate dupa forumul actionarilor multipli, CEUC doreste sa isi exprime ingrijorarea referitoare la evolutia unei abordari dezechilbrate si unilaterale fata de CSR, care tine cont de punctul de vedere al unui singur actor: companiile. In timp ce recunoaste natura voluntara a abordarii CSR, CEUC doreste sa insiste asupra faptului ca este indispensabil si fundamental ca CSR sa fie condusa de principii europeane.”

Reprezentantii Manpower au declarat :”Afacerea noastra este responsabila din punct de vedere social deoarece tot ceea ce facem este indreptat spre a conecta oamenii cu slujbele, acest lucru permitand indivizilor sa se sprijine pe ei si pe familiile lor. Programele noastre de educare gratuite permit tuturor angajatilor nostri, fie ei permanenti, cu contract sau temporari sa isi imbunatateasca abilitatile si sa evolueze in carierele lor, imbunatatindu-si astfel potentialul pentru o cariera indelungata. Serviciile noastre de relocare laborala asigura ca, atunci cand un client trebuie sa elimine posturi, acest lucru se face intr-o maniera care permite angajatilor sa primeasca sprijinul, educatia si consilierea necesara pentru a-si gasi cat mai usor un nou loc de munca ”.

Acest articol in limba engleza

Acest articol in limba franceza

Linkuri:

Uniunea Europeana

Organizatii Internationale
Federatii ale industriei si sindicate

Agentii de rating

Sustainability indices:

Company initiatives:

ONG-uri si Think-Tank-uri

Reactions to the 2006 Communication:

Reactions to the 2002 Communication :

Reactions to the 2001 Green Paper:

 

 

 

Articole legate de acelasi subiect
Romania face parte din Conventia pentru infiintarea Agentiei Spatiale Europene | 16 Decembrie 2011
610.000 Euro si peste 1.600 km pe bicicleta pentru a promova Integrarea Sociala | 2 Septembrie 2010
Presedintele Braun&Partners: "Nu poti recastiga increderea consumatorilor oferindu-le produse ieftine pentru beneficii mai mari" | 23 Iunie 2009
EurActor
Membrii EurActor