Zeci de mii de oameni au protestat în mai multe oraşe americane faţă de victoria lui Donald Trump, în pofida apelurilor făcute de Barack Obama şi Hillary Clinton, care le-au cerut susţinătorilor lor să accepte rezultatul alegerilor de marţi.

Protestele au avut loc, miercuri, în mari metropole precum New York, Chicago, Los Angeles, Boston şi Philadelphia, dar şi în oraşe mai mici, Richmond, Oregon şi Portland. Zeci de demonstranţi au fost arestaţi, iar la Oakland cinci persoane au fost rănite, după ce poliţia a tras cu gaze lacrimogene.

La New York, protestatarii s-au strâns în Manhattan şi s-au îndreptat spre Trump Tower, unde locuieşte preşedintele ales, scandând "Not my president!". 

Şi în Chicago, circa 1.800 de oameni s-au strâns în faţa Trump International Hotel and Tower, strigând "Nu Trump! Nu KKK! Nu Statelor Unite rasiste!".

"Sunt îngrozită de ce se întâmplă în această ţară", a spus Adriana Rizzo (22 de ani), din Chicago.

Michael Burke, rezident în Chicago, crede că Trump "va diviza ţara şi va alimenta ura".  

"F--k Donald Trump", a strigat Jose Hernandez (33 de ani), care locuieşte în Brooklyn şi este cetăţean american, dar a venit în SUA din Mexic, relatează New York Daily News.

"El nu este preşedintele meu. Este un bigot. Cum a făcut America asta? De ce?", a spus el.

Unii protestatari au cerut reformarea sistemului electoral.

Clinton a câştigat votul popular

Cererea lor se bazează pe faptul că Hillary Clinton a câştigat votul popular. Candidata democrată a obținut în jur de 200.000 de voturi în plus față de miliardarul populist, 59.689.819 contra 59.489.637, respectiv 47,7% la 47,5%.

În SUA însă, cei care acordă victoria finală sunt electorii desemnați de fiecare stat, iar, din acest punct de vedere, Donald Trump a obținut o victorie covârșitoare: 290 — din cei 270 electori necesari, o majoritate simplă din totalul de 538 — la 228.

După cum anticipează Robert Schapiro, profesor de științe politice la Universitatea Columbia din New York, numeroase voci s-ar putea ridica însă pentru a cere o reformă a acestui sistem electoral, scrie AFP, preluată de Agerpres.


"Ar putea să existe revendicări, dar ele vor sfârși prin a dispărea", estimează totuși Schapiro, subliniind că o reformare a Colegiului electoral ar necesita modificarea Constituției americane, o misiune extrem de delicată.

"Aceasta ridică totuși întrebarea cât de democratic este sistemul nostru", admite profesorul american. Dacă regula "un cetățean = un vot" este un stâlp al democrației, sufragiul indirect modifică datele problemei, explică el.

În fiecare din cele 50 de state, plus Districtul Columbia, voturile se traduc în mari electori, al căror număr variază în funcție de populația fiecărui stat.

În stadiul actual și fără o modificare a Constituției, statele ar putea totuși să adopte, la nivelul lor, legi care să atribuie marii electori candidatului care a obținut cel mai mare număr de voturi la nivel național, însă acest gen de inițiativă nu a dat până acum niciun rezultat, încheie AFP.