Marea Britanie speră să convingă UE să mențină un parteneriat strâns și după părăsirea Uniunii și a cerut o perioadă de tranziție în vămi după Brexit. Britanicii au planuri mari de dezvoltare a relațiilor cu România, spune Adam Sambrook.

Guvernul de la Londra a dat publicității câteva dintre intențiile sale privind relațiile cu UE după martie 2019, dar europenii au primit cu rezerve propunerile britanicilor. Adam Sambrook, Deputy Head of Mission la Ambasada britanică din București, detaliază într-un interviu pentru EurActiv.ro câteva dintre prevederile documentelor de poziție și explică de ce, în pofida opoziției negociatorilor de la Bruxelles, guvernul Theresei May vrea să discute relațiile viitoare dintre UK și UE înainte de a pune la punct detaliile „divorțului”.

Adam Sambrook spune că Marea Britanie vrea să mențină un parteneriat strâns cu Uniunea Europeană și să mențină relațiile comerciale în condiții similare celor din prezent, iar situația cetățenilor UE care locuiesc în UK este una dintre prioritățile de top ale britanicilor în negocieri.

România și Marea Britanie au „o colaborare strânsă și profundă în domeniul siguranței, ordinii publice, avem o relație în domeniul militar care s-a dezvoltat exponențial în ultimii 3-4 ani - este acum în, probabil, cea mai bună stare din istorie - și avem un comerț în creștere, pe care am vrea să-l vedem crescând în continuare”, spune adjunctul ambasadorului.

Schimburile comerciale dintre cele două țări se ridică la circa patru miliarde de euro anual, dar Brexitul poate afecta mai ales cele câteva sute de mii de cetățeni români care locuiesc în Regatul Unit.

Diplomatul britanic apreciază că relațiile dintre România și Marea Britanie vor rămâne într-o formă bună și peste doi ani, dar Londra vrea să-și redefinească rolul în lume. „Cred că sunt oportunități destule și (...) este vital să avem oportunitatea de a profita de (dezvoltarea economiilor din afara Europei). Asta nu înseamnă că vom lăsa UE în urmă sau o vom retrograda în privința relațiilor comerciale”.

„Marea Britanie a fost întotdeauna o țară foarte conectată cu lumea și trebuie să continuăm să fim conectați cu lumea”, a conchis Adam Sambrook.

Vă prezentăm mai jos interviul acordat EurActiv.


EurActiv: Ce credeți că se va întâmpla în discuțiile privind Brexit din următoarele luni? 

Adam Sambrook: Să vorbim mai întâi de context. În această săptămână, Guvernul britanic a publicat câteva documente de poziție care dau indicații privind planurile acestuia și cum vede desfășurarea negocierilor în următoarele luni. Dar, pentru a stabili unde ne aflăm, a fost nevoie de recapitularea negocierilor de până acum asupra aspectelor legate de separare și am observat deja mai multe puncte comune. De fapt, noi și Comisia am publicat un tabel în care se poate vedea că domeniile în care am ajuns la un acord sunt mai multe decât cele în care sunt încă dezacorduri. Și sunt domenii foarte importante, precum drepturile cetățenilor.

Acest proces continuă, a treia rundă de negocieri începe pe 28 august, dar aceste negocieri se referă la retragere, nu la viitorul parteneriat. Marea Britanie chiar vrea un parteneriat puternic și special cu Uniunea Europeană. Vrem să lucrăm în acest sens și dorim să începem chiar acum discuțiile asupra viitorului parteneriat. Așa că ideea este că, dacă reușim să pornim discuțiile și să prezentăm partenerilor interesați din întreaga Europă ideile noastre privind diverse chestiuni esențiale, am putea face progrese semnificative când vom începe negocierile și în această direcție. 

EurActiv: Dar UE nu vrea să discute acum despre viitor. 

Adam Sambrook: Ei bine, nu. Sunt negocieri în curs și cred că sunt anumite puncte în acordul de părăsire a UE în care nu poți face progrese fără să știi cum va arăta viitorul. Scopul publicării acestor documente este începerea discuțiilor cu cât mai mulți parteneri interesați. De altfel, motivul pentru care discutăm acum este că România este unul dintre acești parteneri importanți.

 

„Dacă analizăm relația Marii Britanii cu România, avem o colaborare strânsă și profundă în domeniul siguranței, ordinii publice, avem o relație în domeniul militar care s-a dezvoltat exponențial în ultimii 3-4 ani - este acum în, probabil, cea mai bună stare din istorie - și avem un comerț în creștere, pe care am vrea să-l vedem crescând în continuare”.

Sunt o mulțime de români care locuiesc în Marea Britanie – probabil, este un număr similar cu populația unui oraș precum Cluj-Napoca, Constanța sau Iași - și vedem că traiectoria relației dintre cele două țări merge de la puternic la și mai puternic.

Astfel că acum este momentul în care ambele părți au o miză în acel viitor parteneriat pentru a începe discuțiile pentru a înțelege unde vrem să fim. 

EurActiv: Într-un fel, unele dintre pozițiile prezentate în documentele guvernului se referă la menținerea stării actuale. De ce vrea Marea Britanie să părăsească UE? 

Adam Sambrook: Sunt elemente ale relației pe care vrem să le păstrăm, desigur. Dacă analizăm cele două modele pe care le-am prezentat pentru relațiile vamale (dintre Marea Britanie și UE), unul dintre acestea se referă la o relație vamală simplificată care păstrează o parte dintre elementele actuale, și, de asemenea, încearcă să o îmbunătățească prin introducerea unor noi tehnologii, simplificarea formalităților etc. Dar celălalt model pe care l-am pus pe masă este complet nou și inovativ, necesită puțină flexibilitate, dar este un model care nu s-a mai realizat până acum. Astfel că nu vorbim doar de păstrarea unor chestiuni din relația actuală, dar nici de distrugerea tuturor relațiilor din prezent.

EurActiv: Ce transmite acum guvernul britanic cetățenilor români care locuiesc în Marea Britanie și care credeți că va fi situația peste doi ani? 

Adam Sambrook: Întotdeauna, am spus că situația cetățenilor UE care locuiesc în UK, ca și cea a britanicilor care locuiesc în alte state membre, este cea mai importantă chestiune pe lista noastră. Și am prioritizat această problemă în cadrul negocierilor. Cum ziceam mai devreme, dacă privim ce s-a realizat până acum, credem că se va ajunge foarte curând la o înțelegere ce va fi pe placul ambelor părți. Ce vreau să spun este că orice înțelegere trebuie să fie reciprocă, iar unele dintre propunerile făcute de UK privind cetățenii români, cetățenii UE din Marea Britanie sunt mai generoase decât oferta UE pentru cetățenii britanici – de exemplu, oferta noastră menține dreptul cetățenilor români care locuiesc și muncesc în UK să voteze în alegerile locale. Vrem ca astfel de lucruri să continue. Deci, consider că au fost destule progrese înregistrate și este un optimism în creștere că se ba ajunge la un acord. 

Brexit fără etichete

EurActiv: Pe de altă parte sunt și voci care spun că următoarea rundă de negocieri nu va decurge atât de lin și sunt atât de multe lucruri de negociat și în multe nu s-a ajuns la un punct comun astfel că un Brexit dur nu poate fi încă exclus. 

Adam Sambrook: Ceea ce spunem noi este că primele două runde de negocieri s-au soldat cu progrese însemnate. Discuțiile au fost constructive și dau motive de optimism. Sperăm că la fel va fi și în următoarea rundă de negocieri. Nu am primit același mesaj pe care l-ați văzut – cum că discuțiile s-au schimbat brusc din contructive în distructive.

De asemenea, cred că ne agățăm prea mult de acești termeni – soft Brexit, hard Brexit – ceea ce vrem este un Brexit care să funcționeze pentru UK și care este funcțional și pentru Uniunea Europeană. Vrem să menținem anumite lucruri din relația actuală, precum un comerț fără piedici, dar vrem și să putem să ne dezvoltăm politici comerciale independente. În această direcție vom lucra, iar etichetele pe care le atașăm nu sunt neapărat utile. 

EurActiv: Sunt chestiuni legate de Curtea Europeană de Justiție – Marea Britanie vrea să mențină o relație comercială fără sincope, dar bazată pe ce legislație? 

Adam Sambrook: Sunt multe exemple de relații comerciale, acorduri de liber schimb, și toate includ prevederi legate de rezolvarea litigiilor. Dar mecanismul de soluționare a disputelor nu poate fi unilateral, de aceea nu poate fi doar Curtea Europeană de Justiție. Trebuie să venim cu o soluție acceptabilă pentru ambele părți. 

EurActiv: De aceea, am vorbit despre unele fricțiuni. 

Adam Sambrook: Este normal. Într-o negociere, nu începi prin a agrea toate punctele. Afli care sunt bazele, domeniile de interes, construiești o relație de încredere și apoi consolidezi progresele. Asta facem acum. 

EurActiv: Revenind la relația dintre România și Marea Britanie, la cât se ridică comerțul dintre cele două țări și unde ar putea să se situeze în martie 2019? 

Adam Sambrook: Sper că mai sus, asta a fost evoluția până acum! Valoarea schimburilor comerciale a fost în ultimii ani în jurul nivelului de 4 miliarde de euro anual, iar România are surplus în relația cu UK. Economia României este în creștere, piața locală se dezvoltă și vedem un potențial ridicat aici. 

De ce vor britanicii perioadă de tranziție

EurActiv: Dar probabil nu vom avea un acord comercial peste doi ani. 

Adam Sambrook: Unul dintre lucrurile pe care le-am prezentat în acele documente de poziție este că, oricare dintre modelele pe care le vom alege pentru relațiile vamale, trebuie să ne asigurăm că nu va fi o prăpastie. Afacerile au nevoie de siguranță, și de certitudini în privința viitorului, și atât guvernul britanic cât și autoritățile din statele membre UE au nevoie de timp pentru a se adapta noului regim agreat. De aceea, am sugerat o perioadă de tranziție, în care actualele reguli vor rămâne în vigoare și ne vor permite să punem sistemele la punct astfel încât situația viitoare să fie un succes. 

EurActiv: Pare că anul care a trecut (de la referendum) nu a fost suficient pentru unele pregătiri. 

Adam Sambrook: Ceea ce vedeți acum sunt documente substanțiale, care sunt rezultatul pregătirilor făcute – discuții cu mediul de afaceri, discuții cu partenerii interesați - și care s-au concretizat într-o serie de propuneri serioase, un set de intenții asupra cărora pot fi purtate discuții temeinice. 

EurActiv: Dar ce veți face dacă partenerii europeni le resping? 

Adam Sambrook: Evident, sperăm că acest lucru nu se va întâmpla. Cum am mai spus, am avut relații constructive până acum. Desigur, trebuie să ne pregătim pentru toate situațiile, inclusiv planificarea pentru cazul în care nu vom ajunge la un acord, dar suntem încrezători că vom agrea o înțelegere, deoarece toată lumea de ambele părți, din toate părțile, crede că este important să avem o relație comercială fără piedici între UE și Marea Britanie – care, să nu uităm, contribuie 20% din PIB al Uniunii. 

EurActiv: Nu era vorba neapărat de respingerea întregului acord, dar poate europenii nu agreează ideea unei perioade de tranziție. 

Adam Sambrook: Este o propunere pusă pe masă și cred că are sens, nu-i așa, să existe o perioadă de trecere de la un sistem la altul. Credem că mulți dintre partenerii noștri vor vedea că este la fel de mult spre beneficiul lor pe cât este în interesul nostru.

Interese britanice în România

EurActiv: Credeți că investițiile britanice în România vor crește sau vor scădea în următoarea perioadă? 

Adam Sambrook: Economia românească este în creștere și, cât timp putem păstra bune relații comerciale, nu văd niciun motiv să nu mai crească investițiile. 

EurActiv: Sunt sectoare anume de care ar fi interesate companiile britanice?

Adam Sambrook: Când analizezi decizii de investiții, te uiți la condițiile din țara respectivă, dar și la punctele tale forte. România are nenumărate oportunități pentru dezvoltarea infrastructurii, și sunt anumite domenii în care țările noastre se aseamănă foarte mult, de exemplu mixurile energetice din România și Marea Britanie sunt similare, deci ar putea fi oportunități de investiții în acest sector, având în vedere expertiza companiilor britanice. 

EurActiv: Dar în alte domenii, cum ar fi agricultura, de exemplu, sau poate turismul? 

Adam Sambrook: În turism aș vrea să văd mai multe, da. România este o țară minunată, iar potențialul turistic este prezent, dar nu s-a dezvoltat ca destinație pentru turiștii britanici ca alte țări din regiune. Și oferă ceva special, deci sigur turismul ar putea fi o țintă. De asemenea, industria farmaceutică, sunt multe domenii interesante.

Mai multe oportunități în afara UE

EurActiv: Ce veți regreta cel mai mult după Brexit?

Adam Sambrook: Nu cred că trebuie să ne gândim la regrete. Cred că sunt multe oportunități, dar, la urma urmei, nu plecăm nicăieri, nu părăsim Europa, ci doar UE, și vrem să întemeiem un parteneriat benefic pentru ambele părți și vrem să fie o situație care să nu lase loc de regrete.

EurActiv: OK, fără regrete, dar ce vă va lipsi cel mai mult?

Adam Sambrook: Cred că este o întrebare dificilă - cred că orice schimbare implică și o anumită adaptare, dar aceasta este o decizie pe care am luat-o în interesul țării noastre și trebuie să fim optimiști în privința ei. Suntem optimiști și avem această oportunitate de a dezvolta parteneriate, în timp ce vom dezvolta și acorduri comerciale independente cu țări din afara Europei.

EurActiv: De ce credeți că Marea Britanie va avea mai mult succes cu propria politică comercială decât în cadrul UE?

Adam Sambrook: În mod evident, este mai ușor să agreezi un acord de liber schimb cu o singură țară decât cu un bloc. Cred că sunt oportunități destule și, dacă analizăm ceea ce chiar UE a spus – că 90% din creșterea globală va veni din afara Europei, este vital să avem oportunitatea de a profita de acest lucru. Asta nu înseamnă că vom lăsa UE în urmă sau o vom retrograda în privința relațiilor comerciale. UE este încă unul dintre cei mai mari parteneri ai noștri și vrem ca asta să continue.

EurActiv: Lăsați în urmă o piață foarte mare, chiar dacă vor rămâne unele relații comerciale, pentru speranța că noii parteneri vor vedea Marea Britanie mai bine în afara UE decât ca parte a ei?

Adam Sambrook: Marea Britanie este a cincea economie a lumii, reprezintă 20% din PIB al UE. Dar mai înseamnă și 25% din cheltuielile de apărare ale UE, 30% din fondurile pentru ajutoare umanitare, Marea Britanie a fost întotdeauna o țară foarte conectată cu lumea și trebuie să continuăm să fim conectați cu lumea.

(Transcriere și traducere: Bogdan Neagu, imagine și montaj video: Dani Drăgan)